5,303 matches
-
Poezie > Delectare > SONETUL DORINȚEI ARZĂTOARE /MIHAI MERTICARU Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului SONETUL UNEI DORINȚE ARZĂTOARE De-aș mai prinde măcar un an și-o mie, Ți-aș ciopli, în marmură verde, castel, La fel ca la începuturi, amant fidel, Viața ți-aș preface-o în poezie. Fericit apoi, m-aș rezema-n penel, Ți-aș rostui un rai așa să fie În mijloc rotund de împărăție, Ca într-un roman
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1459845804.html [Corola-blog/BlogPost/368219_a_369548]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > FĂNUȘ NEAGU - CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului De ziua marelui scriitor, de dimineață, am căutat cu-nverșunare un petec de cer primăvăratic, însă ceața groasă, m-a determinat să cred
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Fanus_neagu_cioplitor_i_cornelia_viju_1365155878.html [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
mă așez în mijlocul grădinii unde a crescut Fănuș Neagu și să aștept să apară luna pe cer, ca să-și despletească părul de aur și pe umerii mei, așa cum făcea, cândva, cu scriitorul... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Fănuș Neagu - cioplitor în marmura sufletelor noastre / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 826, Anul III, 05 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Fanus_neagu_cioplitor_i_cornelia_viju_1365155878.html [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]
-
în paturile lor. Se așeză în față oglinzii, desfăcu părul trecând peria prin firele dese. Cămașa albă decupată la gât descoperea pielea albă, netedă a pieptului și a umerilor într-un decolteu cuminte. Mânecile scurte lăsau libere brațele fine ca marmură. Îi plăcea mângâierea periei în pletele grele, o relaxau și avea o stare de liniște. Tresări la bătaia timidă în ușa. Aruncă șalul pe umeri. - Intră! Eduard intră rușinat. - Îmi cer scuze domnișoară Alma ,șopti. - Nu e nici un deranj, Eduard
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1472404559.html [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
Fine Art (Las Vegas), Svenska Konstgalleriet (Malmö), Ward-Nasse Gallery (New York) sau „Galerie Böhner” (Mannheim). Artistul s-a remarcat și prin utilizarea unor tehnici diverse, caracteristice picturii în ulei, vopselelor acrilice, instalațiilor sau specifice sculpturii în diferite materiale: metal, beton, diamant, marmură și granit. Reformularea propriei viziuni, prin intermediul unor forme de expresie vizulă dintre cele mai diferite, este una dintre calitățile specifice mai ales noilor creații ale lui Albert Weber. Din punct de vedere ideatic, lucrările expoziției „Legende” se caracterizează printr-un
City Cult by http://www.zilesinopti.ro/articole/9597/city-cult [Corola-blog/BlogPost/99215_a_100507]
-
cu cercuri de foc. Căzură leșinați în nesimțire sub strânsoarea acestor cercuri. În câteva clipe toată grădina era un câmp pârjolit peste care uraganul purta trunchiuri de copaci, ghirlande de flori, pulbere de petale și dale sparte de gresie și marmură. Numai Soare-Împărat rămase în picioare, cu pletele-n vânt, privind împietrit la spulberarea fericirii pe care o dorise veșnică. Câtă risipă de raze a făcut pentru această grădină! Cât a ferit-o de toate primejdiile! Cum a putut străinul, om
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422645292.html [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
oameni, ba, chiar cetatea întreagă, devenise neîncăpătoare de geto-dacii, ce veniseră să primească bucățica de inimă din aur, dăruită de Getic, pentru a fi salvați și curățiți sufletește, de toate relele, aduse de Vrăjmașul Întunecat. Suindu-se pe piatra de marmură albă, cu irizații auri și roșu-violet, sculptată după modelul stelei nordului, în raze în zece colțuri, Getic, și-a început o cuvântare, ce împreună cu bucățica de inimă din aur din piept, ce o dăruită fraților săi geto-daci, avea să le
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1458588331.html [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
și-au promis dragoste eternă. -Nu a fost să fie de această dată! i-ar fi spus Getic, cerându-și iertare din ochi, scumpei sale logodnice Maria, ce se afla cu el ținându-i capul în poală, lângă lespedea din marmură, cea cu raze în zece colțuri, căci nu mai avea putere nici să vorbească! -Ți-ai împlinit menirea iubite, îi vorbi Maria, intuind ce ar fi vrut Getic să spună, și reținîndu-și cu greu plânsetul ce-i străbătea gingașa ființă, iar
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1458588331.html [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
Roma și în Cezareea Palestinei (Maritima) în amfiteatrul de lângă țărmul mării, asemenea piese. ,,Ah! Cezareea...!” rosti el și văzu parcă aievea orașul de pe țărmul Mediteranei unde își avea jilțul de procurator. ,,Ce mai oraș..! Cu minunatele lui temple dăltuite în marmură, cu grădini încântătoare, cu splendide amfiteatre, cu minunatele băi durate în marmură unde apa curgea fără oprire... Și apoi, furnicarul levantului cu oameni de diferite nații perindându-se prin port!...” Zâmbi amar deschizând ochii. La Ierusalim procuratorul venea cu suita
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1396128712.html [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
piese. ,,Ah! Cezareea...!” rosti el și văzu parcă aievea orașul de pe țărmul Mediteranei unde își avea jilțul de procurator. ,,Ce mai oraș..! Cu minunatele lui temple dăltuite în marmură, cu grădini încântătoare, cu splendide amfiteatre, cu minunatele băi durate în marmură unde apa curgea fără oprire... Și apoi, furnicarul levantului cu oameni de diferite nații perindându-se prin port!...” Zâmbi amar deschizând ochii. La Ierusalim procuratorul venea cu suita sa cam de două trei ori pe an, lucru care nu-i
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1396128712.html [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
iadului" "Nebunul", " Copilăria" "Căruțe cu țigani" și "Alba-negra" "Regretul și invidia"... " Umbra", "La masă","Viața" "Drumul", " Speranțe"și "Împăcare" "Nemâncații"-n " Cumpenele serii" "Obârșie", " Îngemănare" "Și-am adunat" : "Bacoviană", "Eminescu, Grigorescu" "Câți ani (oare) au trecut ?" "Dorul", "Brâncuși", " George Enescu" "Marmura Mioriței", "Țărm pustiu", "O mână", " Rugă pentru piatră" "Nucule cu ochii verzi", "Bat clopote", "Alean" pe vatră... "Frunza", " Cu tăcere-a nins", mult "Cât toate la un loc" "Zbor de adânc", " Singurătate", "Iubire răstignită", în ghioc "De-atunci, din nouă sute
(EU NU !) M-AM SINUCIS ÎN GÂNDURI NE SPUNE SCR.ÎNV.CONSTANTIN STANCIU. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1475153139.html [Corola-blog/BlogPost/365326_a_366655]
-
fi fost vântul ce se zbenguia printre coroanele copacilor? Nu mi-am putut da seama. Când sunetul era gata să se stingă, am zărit, rezemată de trunchiul meu, o fecioară neasemuit de frumoasă. Era delicată copila, cu chip alb de marmură, cu părul de aur unduindu-i-se pe umeri, cu gene lungi și blonde, ce ascundeau doi ochi de culoarea toporașilor. Piciorul îi era mic și delicat, iar întreaga-i făptură emana căldură, iubire și un parfum discret. Pe umeri
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1424854127.html [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
mă iubești! Pe malul înserării tu treci cu pași de noapte, Să îți alegi destinul din flori nemuritoare Eu chem din cer toți zeii să ne vorbească-n șoapte, Să-mi spună numai mie că ești rază de soare. Pe marmura tăcerii vreau să-ți privesc surâsul, Cu ochii de felină și gânduri necurate, Să-mi cânți ca o vioară, când pleacă-n zări apusul, Iar roua se așterne pe ramuri încărcate. Vreau primăvara asta să-și facă loc în stele
PRINŢESA MEA de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/daniel_luca_1464085991.html [Corola-blog/BlogPost/381165_a_382494]
-
PERSONAJELE: Constantin Brâncuși, Domnișoara Pogany, Mama artistului, Dumnezeu Vocea BRÂNCUȘI ( ESEU TEATROLOGIC ) Un atelier de sculptură. Se văd în el bucăți de marmură necioplite, altele cioplite într-o formă incipientă. De asemenea atelierul lui Brâncuși îți sugerează de la început imaginea unui interior țărănesc. Între scenă și atelier se vede un geam, un fel de perete de sticlă transparentă, iar sculptorul și obiectele care
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Excelentă Să doamna Ambasador Nineta Bărbulescu a găzduit Recepția pentru marcarea Zilei Naționale a României în saloanele Ambasadei României din Canberra. Artiștii iconari Kornelia și Matei Schinteie din Covasna au expus propriile icoane religioase și laice, realizate pe lemn, sticla, marmură și piatră. Pe simezele Ambasadei se află expoziția de fotografii din Primul Război Mondial intitulată Marele război românesc în sunet de vioară, acestea schițând granițele românești. Au participat Ambasadorii și Înalții Comisari ai Bulgariei, Ciprului, Croației, Emiratelor Arabe Unite, Ecuadorului, Estoniei, Georgiei
REXLIBRIS MEDIA GROUP by http://confluente.ro/articole/rexlibris_media_group/canal [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
Excelentă Să doamna Ambasador Nineta Bărbulescu a găzduit Recepția pentru marcarea Zilei Naționale a României în saloanele Ambasadei României din Canberra. Artiștii iconari Kornelia și Matei Schinteie din Covasna au expus propriile icoane religioase și laice, realizate pe lemn, sticla, marmură și piatră. Pe simezele Ambasadei se află expoziția de fotografii din Primul Război Mondial intitulată Marele război românesc în sunet de vioară, acestea schițând granițele românești.Au participat Ambasadorii și Înalții Comisari ai Bulgariei, Ciprului, Croației, Emiratelor Arabe Unite, Ecuadorului, Estoniei, Georgiei
REXLIBRIS MEDIA GROUP by http://confluente.ro/articole/rexlibris_media_group/canal [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
Reginei Maria Ferdinand I a murit la 20 iulie 1927, la Sinaia. La 23 iulie, Ferdinand I a fost înmormântat la Catedrala Episcopală din Curtea de Argeș, cu ''o pompă vană și rece'', după cum avea să mărturisească Nicolae Iorga. Pe lespedea de marmură albă au fost gravate cuvintele: '' Aici odihnește robul lui Dumnezeu Ferdinand I, Regele României, născut la 24 august 1865 la Sigmaringen, răposat la 20 iulie 1927 la Castelul Pelișor. Luând cârma țării la 11 octombrie 1914, a tras abia la
Mănăstirea Curtea de Argeș - necropola regilor României by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106016_a_107308]
-
încă o dată și mai repetă, nu obosește să repete cât de mult îl doare despărțirea de Roma cea veșnic primăvăratecă, strălucitoare, cu grădini parfumate, cu chipuri dragi, cu vile și terase pline de prieteni, cu biblioteci noi și teatre de marmură, și cât de singur se simte printre barbari, într-un loc aflat la capătul lumii, pe țărmul Mării Negre, unde nu vezi nici o carte, nici o ființă adâncită în lectură, ci doar oameni cu arme, cu spade și săgeți, sălbatici nevoiți să
Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105668_a_106960]
-
Rege al unui popor majoritar ortodox. În calitate de creștin practicant și interesat de mântuirea sufletului, el a jertfit din veniturile personale sau ale Coroanei sume importante pentru construcția și restaurarea de altare. Ne stă mărturie în acest sens pisania săpată în marmură de la Catedrala mitropolitană din Iași, unde Regele Carol I a devenit împreună ctitor cu marii și vrednicii mitropoliți Veniamin Costachi și Iosif Naniescu: „Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea, al regatului meu
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
comunismului aceste portrete au fost protejate și salvate cu mari riscuri și necazuri îndurate de cei care le aveau în grijă și păstorire, preoți sau monahi. De asemenea, înveșnicirea numelui Regelui Carol I ctitor în pisanii săpate în piatră sau marmură a fost o altă formă de omagiere a Suveranului. La aniversarea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I mai multe eparhii și protopopiate au publicat ample lucrări cuprinzând informații valoroase despre lucrarea Bisericii sprijinită și de Monarhie
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
Acesta este prevăzut cu douăsprezece coloane dorice dispuse circular, având miezul din metal. Accesul la sala de concerte se face prin patru scări în spirală, impresionante ca mărime și ca realizare. Scările se desfășoară în jurul unui element central realizat din marmură de Carrara. Un element nou și deosebit în realizarea scărilor îl constituie palierele-balcoane care duc spre sala de concerte. Holul este dominat de scara de onoare, de asemeni din marmură de Carrara. Scara are două rampe, una spre stângă, cealaltă
Istoria Ateneului Român. ”Dați un leu pentru Ateneu” -File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102302_a_103594]
-
realizare. Scările se desfășoară în jurul unui element central realizat din marmură de Carrara. Un element nou și deosebit în realizarea scărilor îl constituie palierele-balcoane care duc spre sala de concerte. Holul este dominat de scara de onoare, de asemeni din marmură de Carrara. Scara are două rampe, una spre stângă, cealaltă spre dreapta, care pornesc de la podestul unde, între doua coloane ionice, se află bustul compozitorului George Enescu, cel care a organizat subscripția pentru achiziționarea unei orgi. Aceasta, construită în 1939
Istoria Ateneului Român. ”Dați un leu pentru Ateneu” -File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102302_a_103594]
-
dar și mai mare a fost surpriza când a intrat în clădire și în camera în care era masa de petrecere ornată. A fost uimită de luxul pe care ochii ei nu-l văzuseră niciunde. De la scările cu trepte de marmură și bazinul de înot de dincolo de gardul de beton înalt de doi metri și până la mobilier, covoare, lampadare, bibliotecă ticsită cu cărți de colecție legate elegant, tablouri în rame sclipitoare, lambriuri și candelabre, până la arbuști și flori uriașe cu origini
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1428941716.html [Corola-blog/BlogPost/348755_a_350084]
-
lumesc, la mistic, la real și la imaginativ. De fapt, beneficul constă miraculos în ramificația iubirii, într-o epopee demnă de a fi spusă și receptata. În „Focul pleoapelor”: „Lâni:... câte secole am călărit/ pe cărările ursului în peșteri de marmură/ în muntele uscat flori am semănat/ Hava:.. erau ore, minute/ nu erau secole trecute pe valurile stâncoase/ luna am atins-o cu mâini legate/ ne-au alintat ochii verzi/ Lâni:... tremura amintirile-n pleoapa/ adâncul oceanului cu vârtejul apelor/ în
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477847477.html [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
face o călătorie în timp asistînd la întrecerile sportive din hipodrom, pentru că apoi să treci prin splendida piața, Oval Plaza, un loc asemeni impresionantei piețe Șan Pietro, bordată cu coloane în semicerc. De aici, o promenada pe dalele vechi din marmură ale străzii coloanelor - numita Cardo - ce mai păstrează încă urmele de milenii ale carelor ce au trecut printre coloanele ionice și dorice de o înălțime impresionantă, te poartă către vechile așezări de lîngă agora, catedrale, temple, băi, biserici și fîntîni
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1442297069.html [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]