2,194 matches
-
o minoritate bine selecționată trebuiau executate neîntârziat și fără discuție de activiștii partidului transformați în simpli roboți. Comuniștii au utilizat în scopuri strict propagandistice termenii de democrație, libertate, egalitate, cultură, solidaritate, cultivând în realitate ura, teroarea, dezbinarea, delațiunea. Chiar și marxismul a fost pentru ei un simplu instrument demagogic, deoarece teoria succesiunii ineluctabile a orânduirilor sociale de-a lungul istoriei și a luptei de clasă ca fiind motorul evoluției omenirii, avea pentru spiritele simpliste valoarea unei teorii "științifice" irefutabile. Marx însuși
Argumente pentru condamnarea comunismului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10654_a_11979]
-
Ca atare, când îl citesc pe M., nu mă pot împiedica să reacționez aproape fizic la monumentul de rea-credință pe care-l reprezintă gândirea lui." (pp. 54-55). Criticul fugit din România va preda la Universitate, printre altele, un curs despre marxism!... Matei Călinescu acceptă fără nici o plăcere această ironie a sorții, intrând în bibliografia temei și ,superpregătindu-și", ca de obicei, fiecare întâlnire cu studenții. Problema e că aceștia vin la curs din plăcere, nu din obligație, pentru ei marxismul reprezentând un
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
curs despre marxism!... Matei Călinescu acceptă fără nici o plăcere această ironie a sorții, intrând în bibliografia temei și ,superpregătindu-și", ca de obicei, fiecare întâlnire cu studenții. Problema e că aceștia vin la curs din plăcere, nu din obligație, pentru ei marxismul reprezentând un mijloc de a-și etaja aversiunea față de establishment. În general, curiozitatea lor nu acoperă zone culturale mai întinse, un spectru mai larg al ideilor, un fundal istoric propriu-zis. Înțelepțit, după o vreme, profesorul cărturar va renunța la digresiunile
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
the catalyst of the ideologies strongly remarked after the end of the First World War. The Italian cultural space, through the ideas promoted by Benedetto Croce, Giovanni Gentile and Antonio Gramsci, were strong integrated în this context.. Keywords: Gramsci Antonio, Marxism, Modernism, conservative, B. Croce, State aș an activity, power State, G. Gentile. Descumpănirea culturală de la sfârșitul secolului al XIX-lea se anunță, în mod esențial că, o criză a filosofiei pozitiviste ce a dominat universul gândirii în a doua jumătate
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
și naturalist în raport cu voință individuală care este liberă și creativă. Reacția în fața acestui pozitivism intransigent a fost exaltarea a tot ceea ce refuză să se integreze într-o lege naturală; iraționalul împotriva rațiunii, voința împotriva naturii, acțiunea împotriva teoriei. Chiar și marxismul, în cadrul "forjei" pozitiviste, a devenit o "fizică socială" în grad de a produce, conform susținătorilor săi, previziuni punctuale asupra dezvoltărilor ulterioare. Specificitatea culturii italiene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și început de secol XX a fost ca, reacția împotriva
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pe autori că Antonio Labriola, Benedetto Croce, Giovanni Gentile, iar peste câțiva ani, pe Antonio Gramsci. Croce și Gentile au fost cei care au diseminat ideile lui Marx în interiorul curentelor fecunde ale culturii continentale, evitând astfel ofilirea acestora, prin reducerea marxismului la schemă "revizionismului împotriva ortodoxiei" care se regăsea la acel moment în plină dezbatere în interiorul celei de-a doua Internaționale. Croce îl recitește pe Marx accentuând aspectul metodologic, punând în evidență importantă enormă a descoperirii factorului economic care permite o
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
îl recitește pe Marx accentuând aspectul metodologic, punând în evidență importantă enormă a descoperirii factorului economic care permite o reconstruire istorică mult mai complexă și, în același timp, dinamica în comparație cu istoriografia, osificata de viziunea pozitivista. În același timp, Croce nega marxismului pretenția de a fi o filosofie autosuficientă, o filosofiei a istoriei (în acest aspect acțiunea autorului nu trebuie să conducă la ideea existenței unei lipse în interiorul marxismului, în condițiile în care este cunoscută aversiunea autorului împotriva orcărui tip de filosofie
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
timp, dinamica în comparație cu istoriografia, osificata de viziunea pozitivista. În același timp, Croce nega marxismului pretenția de a fi o filosofie autosuficientă, o filosofiei a istoriei (în acest aspect acțiunea autorului nu trebuie să conducă la ideea existenței unei lipse în interiorul marxismului, în condițiile în care este cunoscută aversiunea autorului împotriva orcărui tip de filosofie a istoriei), deschizându-se astfel stradă către o apropiere a lui Marx de Kant, mai ales în sfera etică, pentru că apoi să se îndrepte, după un parcurs
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
apoi să se îndrepte, după un parcurs sinuos și chinuit, spre explicarea liberalismului după încheierea Primului Război Mondial. Mai radical în abordare a fost tânărul Gentile, care, mult mai mult decat Croce își va asuma abordarea pe care Labriola o are față de marxism. Diferențele de poziții pe care Croce și Gentile și le asumă în raport cu gândirea marxista -, iar aceasta se vede cu claritate din schimbul de scrisori ce a durat aproape trei decenii - vor deschide o falie subterană între cei doi specialiști, care
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
avut abordări opuse (Gentile va adera și va susține până la moarte la regimul fascist, în timp ce Croce, după un început timid și circumscris între anumite limite, va susține fără umbre de dubiu o rigidă și intrasigentă opoziție la regim). Pentru Gentile, marxismul este o filosofie în care se poate găsi o explicită și cuprinzătoare filosofiei a istoriei, mai ales ca urmare a recitirii marxiste a filosofiei praxisului, care va deschide la rândul sau stradă pentru eliberarea de resturile obiectivismului ce se regaseau
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
fi înțeles că o simplă repetare a realității economico-sociale), care se dovedește a avea o profundă afinitate cu cel crocian. Ei bine, tocmai în cazul filosofiei praxisului, Gramsci se scufundă în rădăcinile filosofice crociene ale filosofiei spiritului, pentru a remodelă marxismul. De la Croce, Gramsci preia intrumentele necesare pentru a depăși viziunea îngustă a raportului dintre structura și suprastructura impusă de viziunea marxista determinista de inspirație pozitivista, care concepea nivelul suprastructural că un simplu reflex, deformat, a proceselor de natură exclusiv economice
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
no longer an isolated insurrectionary event, aș it was în the nineteenth century, but a long struggle for the conquest of "trenches and emplacements", în other words the conquest of the centres that produce and extend consent. Keywords: Gramsci Antonio, Marxism, Italian Communism, Egemony, Theory of State, Civil Society. Stato " integrale" o "allargato" "Stato" e "società civile" sono categorie che nei Quaderni del carcere di Gramsci hanno certamente una presenza e un significato anche presi în sé. È tuttavia mia convinzione
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
classe dirigente"9. Per Gramsci "società civile" non è né la "struttura" marxianamente înțesa, né l'hegeliano "sistema dei bisogni", quanto piuttosto l'insieme delle associazioni sindacali, politiche, culturali, generalmente dette "private" per contraddistinguerle dalla sfera "pubblica" dello Stato. Îl marxismo dialettico di Gramsci, lo abbiamo già visto, impedisce però tale distinzione netta, "organică". Egli - a partire da una lettura di Hegel che non pare esențe da forzature - sostiene fin dal Quaderno 1 che partiți e associazioni costituiscono i momenti tramite
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Italia giolittiana, mă partiva da premesse diverse. Quando parlavo di modernismo come proiezione capovolta, intendevo îl fatto che la statualità modernă, per Gentile, diventava sostanzialmente la garanzia dell'ordine perduto con la fine dell'antico regime. Anche îl giudizio sul marxismo sembrava în parte convergere, nel senso che per Gentile esso era filosoficamente contraddittorio e per Croce filosoficamente infecondo, essendo per lui, îl marxismo, în buona sostanza, uno strumento metodologico storiografico: mă în Gentile sembra chiara fin dall'inizio la volontà
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
diventava sostanzialmente la garanzia dell'ordine perduto con la fine dell'antico regime. Anche îl giudizio sul marxismo sembrava în parte convergere, nel senso che per Gentile esso era filosoficamente contraddittorio e per Croce filosoficamente infecondo, essendo per lui, îl marxismo, în buona sostanza, uno strumento metodologico storiografico: mă în Gentile sembra chiara fin dall'inizio la volontà di disinnescare un pericolo sociale che invece Croce, a quell'epoca, aveva preso molto sul serio. L'altra grande differenza originaria, che vedevo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Stato che, con îl trascorrere degli anni, adotterà. Croce nella Filosofia della pratica, pur partendo da presupposti differenti da quelli di Româno - Croce infatti ha alle spalle oltre un decennio, quello tra îl 1890 e îl 1900, di studi sul marxismo - analizza lucidamente lo stesso fenomeno e giungerà a conclusioni che, con i necessari distinguo, possono essere accostate alle teorie pluraliste. Per îl filosofo napoletano îl luogo în cui ha șede îl potere supremo che emană le norme giuridiche non è
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
età giolittiana, che precipita nella guerra da Giolitti non voluta, nel biennio rosso e nell'avvento del fascismo. În questa fâse prevale fra i due protagoniști îl dibattito intellettuale: la critică, se pur da due diverși punți di vista, del marxismo, che per Croce non è una filosofia, per Gentile è una filosofia, sì, mă da respingere perché materialistica; la confutazione, condotta spesso con toni sprezzanti, del positivismo; la comune battaglia per la restaurazione filosofica, all'insegna di un rinnovato spiritualismo
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
e Gentile sia nata dall'opposto atteggiamento assunto rispettivamente dall'uno e dall'altro di fronte al fascismo. E' da osservare che tutto îl loro sodalizio intellettuale è punteggiato da contrasti; a cominciare, come și è detto, dall'interpretazione del marxismo, per sfociare nell'articolo di Croce Intorno all'idealismo attuale, pubblicato sulla La Voce nel novembre 1913 e nel gennaio 1914, che fă scoppiare un contrasto șino allora latențe tra i due modi diverși di concepire l'essenza, la funzione
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
rapid în registrul politic subversiv. Chiar și un susținător al inegalității firești dintre oameni, baronul d'Holbach, aducea în favoarea tezei sale argumente materialiste, mutând astfel discuția din zona sancțiunii divine pe terenul utilității și finalmente al consimțământului fiecăruia 2. Ulterior, marxismul a teoretizat legătură dintre știință și emancipare că praxis revoluționar, prin care omul conștientizat se lua în stăpânire pe șine, ieșea de sub imperiul necesității impersonale, transformând totodată și circumstanțele sociale în care se manifestă necesitatea respectivă. Cum avea să remarce
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
se exercită controlul"34. Aceste echipe de "control obștesc" nu au reușit ceea ce era oricum imposibil: ridicarea forțelor de productie la nivelul relațiilor de producție, așa cum urmărește, în general, orice discurs leninist, fiind total opus din acest punct de vedere marxismului pentru care relațiile de productie sunt întotdeauna o expresie firească a forțelor de producție. Însă funcția principala de control al activităților publice rămânea apanajul organizațiilor de partid 35. Scurte concluzii Acționând în calitate de verigi de legătură între partid și stat, sindicatele
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
apo utopi?" în G. Cascione, L. Lako, Demokracia në Progres, Mediaprint, Tirane 2013, pp. 100-194. Guido LIGUORI is Professor of History of Political Thought at the University of Calabria. He hâș published several essays and books about Gramsci, the Italian Marxism and the Italian Communist Party and his cultural tradition. Among his books we remember: Gramsci conteso (Editori Riuniti, 1996, 2012), Sentieri gramsciani (2006, English translation: Gramsci's Pathways, 2014), La morte del Pci (Manifestolibri, 2009, edizione francese: 2011), Berlinguer rivoluzionario
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
is a researcher at Institute of History Nicolae Iorga, în Bucharest. His main fields of interest are the political ideas and the cultural history. Thus, he wrote several books and articles concerning the counter-revolutionary thought, liberals, anarchism, western and eastern Marxism, by analyzing the relations between politics and their intellectual and moral context. Actually, he is coordinating at Nicolae Iorga Institute a workshop about the contemporary political ideas. He is also the deputy editor-in chief of the academic revue Studies and
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
lăsat în coadă de rîndunică dă măsura unor analize, precum cartea lui Dodds, caracterizată de Mușina, deloc inocente. Din cînd în cînd ,combative", încercînd să nuanțeze dogme mai presus de orice întrebare, altă dată doar parșiv-surîzătoare, strecurînd referiri la clasicii marxismului în discuții despre histoire des Annales. O trecere prin ,sisteme", de la instituția (și instituționalizarea) nebuniei întreținute prin teroare, din Zbor deasupra unui cuib de cuci, la ,structurile" empatice ale lui Braudel. În fine, ,excursia" se termină cu un jurnal de
Capra vecinilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10822_a_12147]
-
gustul viu al amintirilor pe care le-a păstrat în privința aceleiași întîmplări; 2) palierul memorialistic, întrucît notele îi prilejuiesc lui Gabriel Liiceanu întoarceri în trecut, cu retrăirea episoadelor biografice: adolescența în Cotroceni, atmosfera sumbră a Facultății de Filosofie în anii marxismului, bursa de șase luni la Aachen și apoi bursa Humboldt, maturitatea trăită în apartamentul din Intrarea Lucaci, unde Securitatea instalase microfoane, perioada Păltinișului lui Noica, a cărui cameră nr. 13 din vila 23 beneficia de aceeași tehnică operativă de ascultare
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
lucra la Institutul de Istoria Artei sau la Institutul de Filosofie, e remediul idealist care îl scapă de reflexele ancilare ale colegilor. Din acest motiv, morala cărții, sub unghi istoric, e că, prin Liiceanu, Noica și-a luat revanșa în fața marxismului. Cele mai reușite pagini conțin fie secvențe literare (portretul lui Rubeli - p. 77, al lui Imre Toth - p. 178, al lui Pantazi - p. 268), fie mici piese speculative („dușmanul“ în optica securiștilor - p. 98 și urm., „conștiința“ ca putință de
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]