3,668 matches
-
și ieftine sunt îmapchetate de sclavi chinezi. (Doar industria calculatoarelor folosește câteva sute de tone de aur pe an, scos cu cianuri)"; - "Să presupunem că de mâine tot ceea ce înseamnă welfare capitalist va fi produs după standarde ecologiste, stângiste și marxiste, salvând fiecare copăcel și firișor de iarbă, eliberând popoarele din scalvie și introducând egalitatea universală. Facebook ar intra rapid faliment, hipsterii, ecologiștii și neomarxiștii de azi s-ar mobiliza prin scrisori trimise cu poștalionul și vor organiza o nouă revoluție
Ce le reproșează Dan Tapalagă protestatarilor din Piața Universității by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71476_a_72801]
-
Vederile extremiste de dreapta ale lui Anders Behring Breivik, autorul atacurilor de vineri din Norvegia, pledează pentru un „război civil european“ care să ducă la execuția „marxiștilor culturali“ și la interzicerea musulmanilor. Pagina introductorie a documentului de peste 1500 de pagini poartă semnătura "Andrew Berwick", dar autorul se identifică ulterior ca fiind Anders Behring Breivik, nimeni altul decât suspectul reținut pentru atacurile din Norvegia. Documentul este un manifest
Manifestul ucigaşului din Norvegia: Război civil european şi interzicerea musulmanilor () [Corola-journal/Journalistic/60042_a_61367]
-
autorul, care precizează că i-au trebuit nouă ani să elaboreze acest manifest. În manifest, autorul îi diabolizează pe premierul Jens Stoltenberg și pe partidul său laburist, care are controlul majoritar în guvernul norvegian, acuzându-i de perpetuarea „ideilor culturale marxiste/multiculturaliste“ și de îndoctrinarea tinerilor cu aceste idei. Autorul acuză Partidul Laburist că îmbrățișează acele idealuri și de aceea permite „islamificarea Europei“. Manifestul conține și speculații despre ce se va întâmpla dacă autorul va supraviețui „unei misiuni de succes și
Manifestul ucigaşului din Norvegia: Război civil european şi interzicerea musulmanilor () [Corola-journal/Journalistic/60042_a_61367]
-
una în care poartă o jachetă a pușcașilor marini americani, decorată cu Crucea de Fier, însemnele Cavalerilor Templieri și medalii ale francmasonilor. Într-o altă fotografie, Breivik este îmbrăcat într-un costum ud având o emblemă pe care scrie "Vânător marxist" și ține în mână o pușcă de mare putere. Autorul scrie câte ceva și despre familia și pregătirea sa și spune că engleza este "a doua sa limbă". Documentul este intitulat "2083: O declarație europeană de independență". Data este explicată ulterior
Manifestul ucigaşului din Norvegia: Război civil european şi interzicerea musulmanilor () [Corola-journal/Journalistic/60042_a_61367]
-
și spune că engleza este "a doua sa limbă". Documentul este intitulat "2083: O declarație europeană de independență". Data este explicată ulterior de autor - este anul în care el crede că un război civil european se va sfârși prin execuția marxiștilor culturali și deportarea musulmanilor. Acest "război civil" se va desfășura în trei faze, prezice autorul. Prima va avea loc până în 2030 și va include "un război deschis, atacuri militare-șoc comise de sistemul celulelor clandestine și va fi marcată de consolidarea
Manifestul ucigaşului din Norvegia: Război civil european şi interzicerea musulmanilor () [Corola-journal/Journalistic/60042_a_61367]
-
unei lovituri de stat paneuropene". În etapa finală, liderii Europei vor fi dați jos și se va implementa "o agendă politică cultural conservatoare". O mare parte din manifest conține diatribe împotriva marxismului și cheamă la distrugerea guvernelor care sprijină idealurile marxiste. Autorul nu explică foarte clar de ce a ales anul 2083, dar atunci se împlinesc 200 de ani de la moartea lui Karl Marx. Autorul spune că a fost determinat să ia atitudine în momentul în care guvernul țării sale s-a
Manifestul ucigaşului din Norvegia: Război civil european şi interzicerea musulmanilor () [Corola-journal/Journalistic/60042_a_61367]
-
informează Le Monde,ediția online. Autor: Alexandru Gherghe Nuon Chea, Ieng Sary, Khieu Samphân, Ieng Thirith sunt acuzați de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Ei trebuie să dea socoteală pentru instituirea - între 1975 și 1979 - unui regim marxist care a provocat moartea a două milioane de persoane, un sfert din populația Cambodgiei din perioada aceea. Regimul ultracomunist al khmerilor roșii a instaurat teroarea în Cambodgia, mutând locuitorii de la orașe înspre sate, extenuând populația prin muncă forțată și eliminându-i
Începe procesul celor patru khmeri roşii responsabili de moartea a două milioane de cambodgieni () [Corola-journal/Journalistic/60229_a_61554]
-
să italienizeze acest cuvânt care nu sună astfel în limba lui Dante.) În anii ‘50, în scrisul lui Călinescu bântuia o formulă care prinsese și tinerii o foloseau cu ostentație pe urma maestrului, în fond nerecomandată de autorități și de marxiștii ortodocși: „la modul”; nu mai puteai spune că încerci o analiză rațională, ci „la modul rațional”, nici că privește estetic poeziile lui Cârlova, ci doar că le consideră „la modul estetic”, când nu la cel strict gramatical - doar „la modul
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
decenii, E. Lovinescu. Lecturile mele confirmau toate acestea, dar nu omiteau să recunoască genialul dezechilibru care se dovedea și mai copios în Istoria... din 1941. Pentru cei, însă, care l-au nesocotit pe E. Lovinescu, una din bestiile negre ale marxiștilor oficiali, afirmația mea „Nimic nu e în Călinescu care să nu fi fost în Lovinescu, cu excepția lui Călinescu însuși”, a părut o blasfemie sau o eroare care mă descalifică. Făceam însă observații pe care le păstram pentru mine sau le
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
căruia Brecht i-a închinat osanale dizgrațioase, caz în care singura optică cuvenită e cea relativistă. La fel ca în cazul lui Adrian Păunescu la noi, din Brecht trebuie păstrată partea de spirit care nu a fost alterată de prostia marxistă sau de oportunismul social.
Aporie și relativism by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5926_a_7251]
-
unul dintre marile câștiguri ale istoriei literare de după 1989, fie și numai pentru că personalitatea sa artistică dă greutate tabloului literaturii ostracizate între 1948 și 1964, iar figura sa conferă complexitate fenomenului opoziției față de regimul comunist. Om de stânga, de formație marxistă germană, Pandrea nu a consimțit niciodată la „socialismul tătăresc" (formula e a lui Petru Dumitriu) instaurat la noi. * Petre Pandrea - Brîncuși. Pravila de la Craiova, prefață de Ștefan Dimitriu, ediție îngrijită de Nadia Marcu-Pandrea, Editura Vremea, București 2000, 329 p.
Petre Pandrea, exeget al lui Brâncuși by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6140_a_7465]
-
a refuzat o operație chirurgicală de colon, deși era aproape să moară, în iulie 2006, din acest motiv fiind nevoit să cedeze puterea, potrivit unor telegrame diplomatice americane divulgate de WikiLeaks. Detalii despre boala care l-a determinat pe liderul marxist să cedeze puterea fratelui său, Râul, la 31 iulie 2006, au fost clasate că secrete de stat, dar au reușit să scape în cinci telegrame americane, care pot fi consultate, de miercuri, pe site-ul WikiLeaks. Telegramele au fost trimise
WikiLeaks dezvăluie că Fidel Castro a refuzat să fie operat la colon și din această cauză a fost nevoit să predea puterea () [Corola-journal/Journalistic/61556_a_62881]
-
de titluri, fotografii și de pagini format mic. În bunul stil al tabloidelor naționale, dar cu mai puține culori, pe la mijlocul revistei, aflăm, cu semnul exclamării, că „Lenin a fost homosexual!”. Dovezile vin (exclusiv) sub forma unor scrisori intime despre „fundul marxist” al lui Ilici semnate de Zinoviev, viitorul șef al Cominternului, chiar în anii tulburi ai Revoluției din Octombrie, amorul fiind curmat de soția lui Lenin, apoi de boala acestuia. Bucuria Noii Drepte - doi dintr-o lovitură. Textul e preluat din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5459_a_6784]
-
cruțați dintr-un imbold de menajare a susceptibilităților. Mă gîndesc la subalternii lui Chișinevschi, Leonte Răutu și Roller. Dintre ei, unii ne-au fost profesori, alții ne-au fost colegi, unii s-au metamorfozat în democrați multiculturaliști, alții au rămas marxiști cronici, după cum alții au devenit gazetari cu vederi moderne. Nici unul nu a pățit nimic după 1990. Ne întîlnim cu ei pe stradă și le strîngem mîna, le zîmbim și îi elogiem, îi premiem și-i înconjurăm cu pedante gesturi de
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
binevenită, cu condiția să nu fie apologetă. Nuanța aceasta poate părea banală, dar într-o epocă în care Parlamentul European respinge condamnarea comunismului ți-ar trebui o doză mare de naivitate să crezi că, în materie de incriminare a aberațiilor marxiste, mințile intelectualilor s-au lămurit. În realitate există o specie aparte de doctrinari gomoși, care se încăpățînează să vadă în marxism o teorie nobilă a cărei valabilitate se adeverește pas cu pas, chiar în zilele noastre, și asta mai ales
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
să mai așteptăm o vreme, pînă cînd se va alege praful de societatea actuală, și abia atunci ne vom putea închina în fața gînditorului care ne-a dat implacabilele legi „obiective“ ale istoriei. Judecat după luciditatea cu care dezvăluie mecanismul epidemiei marxiste, Vladimir Tismăneanu rămîne același neobosit critic al criminalei ideologii, fiecare volum al său nuanțîndu-i trăsăturile și episoadele istorice. Într-un fel, îl învidiez pe autor, dar într-altul îl compatimesc: îl invidiez fiindcă n-a depus armele și continuă ca
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
macabru pe care l-au oficiat generații întregi de apostați, dar un ritual în care se dorea abolirea moralei tradiționale: era nevoie de un om nou, ivit din imbold rațional, de unde și concluzia lui Tismăneanu că „principala problemă a proiectului marxist era lipsa sensibilității față de alcătuirea psihologică a umanității.“ (p. 37). Altfel spus, pentru comuniști omul nu era o ființă din carne și oase, ci un mulaj rațional care putea fi construit prin voință, potrivit unor calcule științifice. Și cum tot
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
înlocuit însă cu alte formule atrăgătoare: cultul progresului și promisiunea unei societăți fără clase, în care prosperitatea să fie a tuturor. Dar asta cu cîteva mici condiții: desființarea proprietății, a națiunii și a libertăților individuale. Se vede imediat că doctrina marxistă e o variantă de proiect milenarist cu accente voluntariste: omul poate orice, numai să vrea, și dacă nu vrea este fiindcă n-a înțeles încă necesitatea căreia trebuie să i se supună. Astăzi, nuanțele acestea par ridicole, dar au fost
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
al Republicii de la Weimar. Și așa cum mai sînt azi inconștienți care afirmă că încercarea de lovitură de stat a lui Karl Liebknecht și Rosa Luxemburg din 1919 a slujit unor cauze nobile, tot așa există naivi care văd în insurgenții marxiști din Spania niște eroi imaculați. Tismăneanu, el însuși fiu al unui fost beligerant pe frontul spaniol, depune mărturie despre insanitatea acestei aberații, întărind ideea că, în privința conflagrației spaniole, rănile posterității nu s-au închis: „Trecură anii, am trecut și eu
Despre rădăcinile ororii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5131_a_6456]
-
de resentiment social a dus la institu- ționalizarea urii, pe care a susținut-o în ritmul demonic caracteristic bolșevismului prin ostilitate în fața valorilor și prin anihilarea memoriei. „Saltul din imperiul necesității în imperiul libertății” rămâne fatal agățat în mitul egalitarist marxist, care încă mai cerșește revoluția cataclismică. Credință mesianica și escatologica în utopie era un fenomen greu de înțeles la vremea când Czesław Miłosz scria Gândirea captivă. Astăzi, totalitarismul comunist, ca joncțiune între teroare și doctrina, este mult mai ușor de
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
parte, rezervă lui Vladimir Tismăneanu față de dogmatizarea căderii mitului ireversibilității sistemului comunist este dată de două atente observații: 1. mitul unui univers social total împăcat cu sine rămâne în continuare la fel de seducător; 2. mesianismul chiliastic nu este apanajul exclusiv al marxiștilor revoluționari. Există alte forțe, formule, sugestii, asocieri care au toate în comun o unică sursa: resentimentul social. Iar comunismul, afirmă Vladimir Tismăneanu, a fost o formă de resentiment, în matricea unui fundamentalism politic modern, cu aspirații de transcendență, în scenariul
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
posibilă era legată de unitatea perfectă, cea care extirpa instituțiile de mediere socială și supremația legii. Marx, remarcă Vladimir Tismăneanu, era lipsit de sensibilitate față de alcătuirea psihologică a omenirii, de unde și cultul lui exacerbat pentru unitate. Cu toate acestea, proiectul marxist nu oferă soluțiile cu privire la realizarea unității sociale. Punerea în acțiune a viziunii utopice și escatologice a gândirii politice a lui Marx de către Lenin deschide calea elucubranta a interpretării creative, dând naștere versiunii bolșevice a salvării ființei umane. Astfel, apare combinația
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
spuneți că „articolul s-a bucurat însă de o primire mai mult decât favorabilă, chiar în mediul literar. Cel puțin la suprafață” (p. 331). Vă rog să detaliați puțin, fiindcă, în afară de articolul lui Petru Dumitriu, Un exemplu de critică literară marxistă (Flacăra, an I, nr. 25, 20 iunie 1948, p. 10), și unul scris de Ion Vitner, eu nu cunosc alte reacții în presa literară, favorabile articolului! Acum nu-mi amintesc, dar, chiar dacă mi-aș aminti, nu aș spune niciun nume
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
În 1964 am devenit coleg cu M. H. S. la „Scânteia”, unde eu am funcționat câteva luni, ajuns acolo în împrejurările schimbării de orientare din lumea presei. Eram la secția culturală, condusă atunci de Andrei Băleanu, critic literar și estetician marxist care pusese umărul în campaniile ideologice din anii precedenți, iar acum se revizuise. Peste puțină vreme avea să emigreze de altfel în R.F.G. Mai erau acolo Valeriu Râpeanu și Sorin Movileanu, responsabili cu istoria literară, dar și cu literatura la
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
să reacționeze dezinvolt la cele mai neașteptate și bizare situații. Inclusiv la cele care-i definesc identitatea politică: „Ca progenitură a unor evrei autoeducați, crescuți în umbra Revoluției Ruse, am dobândit de la o vârstă fragedă o familiaritate superficială cu textele marxiste și istoria socialistă - suficient cât să mă vaccineze împotriva acceselor mai viguroase ale Noii Stângii a anilor ’60, determinându-mă să rămân cu fermitate în tabăra social democrației. Astăzi, ca «intelectual public» (o etichetă inutilă ea însăși), sunt asociat cu
Memorii de dincolo de mormânt (VI) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5226_a_6551]