708 matches
-
în toată presa, în articole de fond din marile ziare, nu numai literare, ziarele care apar în milioane de exemplare, și cititorii noștri află că n-avem nivel ideologic, că nu cunoaștem clasa muncitoare, că n-am auzit de ideile marxist-leniniste despre artă și literatură, în timp ce el le cunoaște, foarte bine le cunoaște, fiindcă s-a născut cu ele din fașă, în timp ce noi sugeam doar lapte de la mamele noastre, el odată cu laptele sugea și idei, pe care însă le-a ținut
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
1947 sub titlul mai convențional de Istoria României. Manual unic pentru clasa a XI-a medie semnat de colectivul coordonat de Acad. Mihail Roller, o adevărată "echipă de șoc" însărcinată cu rolul de a trece prin malaxorul hermeneutic de factură marxist-leninistă întregul trecut românesc (Zub, 2000, p. 41). Toate celelalte manuale de istoria românilor aferente treptelor inferioare de învățământ gimnazial și primar sunt copii în miniatură ale acestuia, reducții la scare diferite ale imaginii complete a trecutului românesc cartografiat în detaliu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
afectat inevitabil și modul de conceptualizare a trecutului. Două mutații majore sunt evidente în această reformă pe plan istoriografic: a) re-naționalizarea trecutului, epurat anterior de orice semnificații naționale în urma campaniei rolleriene, realizată în paralel cu b) abandonarea progresivă a dogmei marxist-leniniste în periodizarea trecutului în funcție de modul de producție și orânduirea socială. Modificările suferite de structura și substanța istoriei românești nu au fost abrupte și nici radicale, deși efectul cumulativ al retușurilor s-a dovedit a fi unul destul de dramatic. Două etape
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a dovedit a fi unul destul de dramatic. Două etape pot fi distinse în prelungul proces de prefacere post-rolleriană a trecutului românesc. Într-o primă fază, deși factorul național a fost reintrodus timid în metanarațiunea românească, periodizarea trecutului a rămas cea marxist-leninistă. Pe tot parcursul deceniului șase și chiar și la începutul celui de-al șaptelea, după cum atestă manualul semnat de D. Almaș et al. (1966), precum și cel redactat de F. Dragne et al. (1971), s-a menținut periodizarea întocmită de Roller
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și la începutul celui de-al șaptelea, după cum atestă manualul semnat de D. Almaș et al. (1966), precum și cel redactat de F. Dragne et al. (1971), s-a menținut periodizarea întocmită de Roller, care poate fi considerată de extracție pur marxist-leninistă. Într-o fază secundă, periodizarea trecutului s-a făcut conform unei scheme duble, utilizându-se în paralel două coduri nominale pentru desemnarea perioadelor: dogmatica formulă a orânduirilor primitivă-sclavagistă-feudală-capitalistă-socialistă, dar care este acum secondată de un sistem denominativ paralel: "epoca străveche
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iată de ce participarea României la război are o adîncă justificare istorică și un caracter de eliberare națională, deși, în ansamblu, ca fenomen general, primul război mondial a fost un război imperialist (Hurezeanu et al., 1988, p. 194, subl. n.). Doctrina marxist-leninistă face din ce în ce mai multe concesii ideologiei naționaliste. În fapt, marxism-leninismul, deși păstrat în retorica oficială drept cadrul de referință teoretic al interpretării istorice, este aproape complet acomodat (și atrofiat) în metastructura naționalistă. Acest lucru este cel mai puternic vizibil în reafirmarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioade de détente (relaxarea ideologică) cuprinsă între 1964 și 1971. Revenit din vizitele asiatice în China, Coreea de Nord, Mongolia și Vietnamul de Nord, Nicolae Ceaușescu își cristalizează programul politic în raportul intitulat Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Cele 17 propuneri vizau înăsprirea "combativității revoluționare și a spiritului militant, partinic al întregii activități politice, ideologice și de educație comunistă a maselor" (Ceaușescu, 1971, p. 9). În fapt, propunerile au precipitat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Probe directe ale caracterului conservator pe care îl emana FSN provin din declarațiile liderului formațiunii din același prim discurs televizat, în care Ion Iliescu i-a denunțat pe foștii conducători ca falși comuniști care au alterat esența invariabilă a doctrinei marxist-leniniste: ei "s-au declarat a fi comuniști. Ei n-au avut nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia comunismului științific. Ei doar au pângărit numele Partidului Comunist Român. Ei au pângărit de asemenea, memoria celor care și-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fuzionat cele două doctrine politice principial ireconciliabile sub forma "național-comunismului". După aproape două decenii de antinaționalism prezentat ca "patriotism socialist" (1948-1964), N. Ceaușescu a recuperat zestrea naționalistă a tradiției culturale românești, în care a încorporat materialismul-dialectic prescris de paradigma marxist-leninistă. "Naționalismul etnic" (românismul) care și-a atins apogeul ideologic în interbelicul românesc s-a prefăcut după 1948 în "internaționalism proletar", iar "națiunea română" a fost metamorfozată în "patria socialistă". În următoarea secvență istorică, "patria socialistă" din faza primară a regimului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urgenta reconceptualizarea trecutului. Totuși, ieșirea din comunism, atât la nivelul societății per ansamblu, cât și la cel al reconceptualizării istoriografice, nu avea să fie rapidă. În anii imediat postrevoluționari, imaginea trecutului românesc a suferit modificări minimale. În pofida faptului că periodizarea marxist-leninistă, pe bază de orânduiri sociale, este eliminată complet, manualul lui H. Daicoviciu et al. (1991) este o simplă reeditare a textului din 1987, cu cosmetizările de rigoare. Deși manualul este intitulat "Istoria românilor antică și medievală", autorii oferă "periodizarea istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar ororile asociate acestui trecut sunt considerate a fi lucrarea diavolului. În aceste condiții, soluția terapeutică și emancipativă de eliberare de trecutul malefic este "exorcizarea demonilor trecutului" (Tismăneanu, 2013a). Pasaje din Raportul final caracterizează regimul comunist în întregul său, ideologia marxist-leninistă, precum și instituții ale sistemului totalitar ca fiind demonice. Autorii Raportului conceptualizează societatea captivă regimului comunist ca fiind victima unui sistem de represiune "diabolic" (Raport, 2006, pp. 166-167). În aceleași formule demonice, regimul comunist este portretizat drept întruparea "diavolului", în timp ce Securitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Gyémánt; note și traducere de Ladislau Gyémánt. București: Editura Enciclopedică. Cantacuzino, C. (1984). Istoriia Țării Rumânești. În M. Gregorian (Ed.). Cronicari munteni. Vol. I (pp. 1-213). București: Minerva. Ceaușescu, N. (1971). Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În M. Costin, Opere. Vol. II. (pp. 9-52). București: Editura pentru Literatură. Crainic, N. (1929). Sensul tradiției. Gândirea. Anul IX, 1-2, 1-11. Crainic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să însemne încercarea de aplicare a acestor idei. Apariția totalitarimului comunist, a dictaturii și cultului personalității, a fenomenului concentraționar, păreau a fi foarte departe de idealurile formal nobile ale socialismului revoluționar marxist. Cel de-al treilea curent ideologic este socialismul marxist-leninist, cunoscut și sub denumirea de comunism, ce reprezintă forma de aplicare a principiilor socialismului revoluționar, momentul apariției sale fiind cel al Revoluției din 1917, când a luat ființă Uniunea Sovietică. Având ca obiective "revoluționare" dipă cum arată politologul Vladimir Tismăneanu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sud-est europeană. De asemenea, el s-a impus ca regim de guvernare și în state precum China, Cuba și Coreea de Nord. Referindu-se la țările intrate în deceniul al cincilea al secolului trecut sub cupola Uniunii Sovietice, Tismăneanu susține că "revoluția" marxist-leninistă a cunoscut următoarele moduri de manifestare: "Înregimentarea socială trebuia să fie totală. Nici un domeniu al vieții, oricât de privat sau intim, nu putea să se sustragă acestui impact. În toate țările satelit, birocrații ideologice, așa-zisele departamente Agitprop (termen rezumativ
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
the Cold War, începe cu relatarea unei anecdote semnificative pentru anul 1951. Un periculos mafiot italo-american arestat pentru fapte comise în cadrul notoriei organizații Murder, Inc. primește vizita surorii sale, care află că frățiorul poartă discuții regulate cu deținuți de orientare marxist-leninistă. Îngrozită, aceasta exclamă, "My God, Bob, you'll get into trouble" (Whitfield: 2). Pentru sora mafiotului, pericolul îndoctrinării comuniste putea să fie un necaz mai mare decât o simplă condamnare pentru banditism și crimă. În crearea acestei culturi a Războiului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fi subomul iar nu Supraomul. Proprio motu, omul concret este o incarnare a nimicului. Nemaifiind nimic dincolo de lume, omul concret dobândește o autarhie postulată de filosofiile materialist-ateiste. Paradoxal, postmodernismul, în pofida tuturor așteptărilor, este o ducere la bun sfârșit a materialismului marxist-leninist, dar cu iluzia că este adversarul acestuia. Sugestiv că mulți dintre filosofii postmoderniști se trag din stirpea marxismului reformat în postmodernism. Există, însă, și o diferență esențială față de materialismul dialectic și istoric. Acesta nu făcuse decât să înlocuiască pe Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
idealiștii noștri, Al. Piru, SSR se purifica, Epurație la SSR: Radu Gyr etc.). Modelul sovietic devine și aici o dogmă greu de clătinat (Geo Dumitrescu, Viața și munca scriitorului sovietic, Ben Corlaciu, Poetul Iosif Utkin și rostul scriitorilor), iar ideologia marxist-leninistă e „far călăuzitor”, Geo Dumitrescu declarându-și, și sub pseudonimul Vladimir Ierunca, convingerea că „Europa primește două bunuri peste care nu se poate trece: spiritul lui Lenin și voință lui Stalin”. La pagina a doua, intitulată generic „Cultură și viața
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
față, să se implice, indiferent de partea cărei cauze, la fel cum pentru revoluționarii francezi, de toate orientările, principiul legitimant era „voința națională” sau republica, iar pentru comuniștii de mai târziu (fie că erau sovietici sau chinezi) fidelitatea față de doctrina marxist-leninistă. Această poziție hegemonică pe care o ocupă principiul imperial În peisajul ideologic de la 1848 pune foarte serios sub semnul Întrebării ideea că naționalismul ar fi reprezentat o motivație ideologică de substanță pentru masele cărora li se adresau aceste mesaje. Se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Hailî Sîlassiî este victima unui puci militar în 1974 - și a imperiului portughez, ale cărui colonii devin independente în 1975, în urma revoluției garoafelor*. în Angola, MPLA a lui Agostinho Neto se impune, cu sprijinul Cubei în fața rivalilor săi - de obediență „marxist-leninistă” și ei - din UNITA, susținuți din punct de vedere ideologic din China, iar din punct de vedere militar de Africa de Sud. în Mozambic, FRELIMO condus de Samora Machel se opune mișcării RENAMA, susținută de Rhodezia. Vehement contestate, MPLA și FRELIMO controlează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de apel la „teroarea roșie” și de ripostă la „teroarea albă” a „anarho-fasciștilor” din Partidul Revoluționar al Poporului Etiopian, o formațiune rivală de extremă-stânga. Represiunea duce la exterminarea - cu ajutorul unui cordon de nylon sau prin gazare - a militanților din grupurile marxist-leniniste rivale, la grămadă cu partizanii vechiului regim. Zece mii de asasinate politice* au fost numărate de către actuala justiție etiopiană, și asta numai la Addis-Abeba, din februarie până în iunie 1978. și în Eritreea, regimul etiopian a trebuit să înfrunte, începând din 1977
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care s-a asociat și Confederația generală a Muncii (CGT). în cursul anilor 1990, numeroși activiști de partid din Angola și din Mozambic s-au metamorfozat, după modelul omologilor lor din Europa de Est sau din fosta URSS, în businessmen, în timp ce foști „marxist-leniniști” și „luptători pentru liberate” par interesați să-și ascundă sub un văl practicile lor din trecut. Noul regim etiopian n-a putut obține extrădarea lui Mengistu din Zimbabwe, unde s-a refugiat după răsturnarea lui de la putere. între sclavagism și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și genocid, memoriei terorii roșii îi va fi greu să-și croiască un drum, într-atât este de vie, pe pământ african „concurența victimelor”. și dacă, între 1975 și 1989, era greu să fie contestată la fața locului profunzimea referințelor „marxist-leniniste” afișate în Etiopia, de Angola și de Mozambic, ne putem îndoi de realitatea impregnării comuniste a continentului negru, chiar dacă, în zilele noastre, regimul chinez caută să se implanteze și aici. Singura excepție pare să fie PC din Africa de Sud care gestionează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Reforma agrară din 1959 este urmată de naționalizările marilor întreprinderi agricole și industriale, nord-americane mai întâi și apoi cubaneze, care-i permit lui Castro să proclame, în 1961, caracterul socialist al revoluției sale și să se definească el însuși ca marxist-leninist*. Trăsăturile noului regim sunt bine cunoscute: omniprezența poliției politice*, reprimarea opozanților, eliminarea presei libere, subordonarea sindicatelor față de stat. Dincolo de ezitările periodice ulterioare manifestate pe piața liberă țărănească, de autorizarea producătorilor autonomi sau de dolarizare, aprilie 1961 a însemnat pasul decisiv
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care au loc unele convulsii de natură maoistă în Peru și în Mexic. Din cauza pierderii de prestigiu suferite de URSS, în anii 1960 s-au produs sciziuni maoiste în mai multe PC, ca de exemplu în Brazilia unde PC brazilian marxist-leninist s-a impus în fața partidului ortodox. în Peru, alături de PC peruan-unitar, apare în 1964 și PCP Bandera roja, a cărui aripă radicală, condusă de universitarul Abimael Guzman, constituie PC Sentero luminoso, de la o expresie cu rezonanță maoistă preluată din scrierile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
au denunțat de timpuriu „fascismul roșu” (Voline, 1934), în vreme ce, în anii 1970, unele organizații maoiste califică partidele prosovietice ca fiind „social-fasciste”. ANTIIMPERIALISM CONTRA IMPERIALISMULUI, STADIUL CEL MAI îNALT AL CAPITALISMULUI Lupta antiimperialistă a fost una din axele majore ale ideologiei marxist-leniniste și ale strategiei sistemului comunist mondial. Centrată pe Europa, după primul război mondial, ea s-a deplasat către lumea a treia după 1945, înainte de a-și fixa tirul împotriva Statelor Unite în cursul Războiului Rece. Sub forma antiimperialismului, ea rămâne astăzi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]