91,688 matches
-
M. Ivănescu, Radu Petrescu sau I.D. Sîrbu, cînd scrie astfel: Și, mai ales, nu puteam fi cumpărată, nu eram amplasată pe valori materiale, nu voiam privilegii (deși cam invidiam pe acei colegi care călătoreau sau erau apreciați de Ťforuriť...)". "Valori materiale", "privilegii" pe care, oricum, le-a îngurgitat. Nu cumva starea de spirit a celei "torturate" în speță de gîndul că "forurile" nu răspund în mod corespondent iubirii d-sale ardente față de partid e una a sațietății melancolice, a sastisirii elegiace
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
notează la 13 decembrie '89: "Jivkov a fost dat afară din Partid urmînd să fie Ťjudecat pentru corupție și incompetențăť. I se aplică perfect lui Ceaușescu decît că s-ar fi cuvenit adăugate cruzimea față de popor, ura la adresa culturii, distrugerea materială și morală a unei națiuni!" Nu i se "aplică" perfect și lui Gheorghiu-Dej? Nu începuse atunci, sub sîngeroasa zodie stalinistă, un asemenea ticălos proces? Care era poziția poetei în decursul primelor decenii de comunizare a României? Și o înregistrare din
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
fost definită prin diferență față de dușman și adversar. Europa ca model al curiozității și exotismului. Călătoria inițiatica spre vest a boierului Dinicu Golescu este un model comportamental chiar și astăzi, pentru noi cei care călătorim în Occident. Uluirea în fața progresului material este dublată de o tendință contemplativ defetista față de realitățile de acasă, fără a intelege resorturile lumii occidentale care au condus la progresele materiale ale lumii occidentale. Europa drept far călăuzitor: pașoptismul impune de o manieră radicală alternativă occidentală. Revoluționarii adopta
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
este un model comportamental chiar și astăzi, pentru noi cei care călătorim în Occident. Uluirea în fața progresului material este dublată de o tendință contemplativ defetista față de realitățile de acasă, fără a intelege resorturile lumii occidentale care au condus la progresele materiale ale lumii occidentale. Europa drept far călăuzitor: pașoptismul impune de o manieră radicală alternativă occidentală. Revoluționarii adopta ideea europeană a civilizației că pe o adevarată religie iar modernizarea că pe un crez iacobin. Kogălniceanu, romantic, voia redescoperirea europenismului adormit în interiorul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
The idea of the empire aș a "pillar of civilization" is of particular importance for the construction of a type of non-aggressive empire, based on soft power, on attracting the outskirts, not their armed conquerring. Aș "holders of unique, unequalled material and spiritual values", the emperors of chină considered that they were în a position în which they did not need anything from other peoples and tribes. The vision of peaceful empire, spreading the rays of its grand civilization, without the
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
on the idea of mutual benefit). The emphasis placed on the soft aspect of the concept of "Peaceful Rise" was shown în the RI Chinese doctrine aș entailing a type of soft personality for Chină, one based not on the material aspect, aș much aș on the spiritual aspect (the idea of using resources of the intangible power, such aș culture or political values)56. Notes 1 The present article represents only the personal opinion of the author and it does
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
prezicerea că "o să fie bine"? Cine își permite să deranjeze pe altcineva în timpul sacrosant consacrat jurnalului de știri televizate? Cîți dintre foștii mari iubitori ai artei scenice au rămas fideli pasiunilor de altădată (chiar cînd ajung să dispună de mijloace materiale prin care să și le poată satisface) în condiții în care nu sînt împărtășite și de alții? Moda televizorului cu toptanul a înlocuit obișnuința lecturilor, lectura revistelor a înlocuit-o pe cea a cărților, cînd amîndouă nu sînt suplinite de
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
a publicisticii lui Gala Galaction, pe care Teodor Vârgolici nu o mai poate întreprinde de unul singur. Reproduc pasajul final al acestei motivații, pentru că el exprimă o mare tristețe a unui cercetător învins de vârstă, de dificultăți și de privațiuni materiale: "Suntem nevoiți, cu părere de rău, să încheiem aici publicistica lui Gala Galaction, a cărei reproducere din presa vremii implică o muncă extrem de îndelungată și anevoioasă, imposibil de realizat, mai ales în lipsa unor mijloace moderne de copiere. Ne exprimăm speranța
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
în timp, de pildă, ce v-ar place să faceți diferit? C.P.: Dacă m-aș întoarce în aceleași timpuri, aș face din nou la fel. Mi-aș asigura, în primul rând, traiul. Deci, aș face medicină ca să am o situație materială bună, iar în timpul liber aș crea literatura. Dar daca timpurile ar fi fost altfel, aș fi făcut literatura din primii ani ai vieții, în așa fel, încât să devin un scriitor format încă de tânăr. Stilul, concizia, frumusețea cuvântului, trebuie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
acelei națiuni. Între cele două realități, masa monetară circulanta și producția de bunuri de consum trebuie să se păstreze același raport pe toată durata existenței Sistemului socio-economic. De aceea atunci când își îndeplinesc misiunea de a participa la crearea de bunuri materiale, și indirect la creșterea cantității de bani, de moneda națională, (așa cum fac banii care aparțin monedei naționale) bonurile valorice, sau banii paraleli, după ce au ajutat țară să iasă din criza financiară și bugetară, din criza economică, ei sunt retrași din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Pavilionul U.R.S.S. șde la Expoziția Universală din acel an 1937ț de la Paris se vede o hartă gigantică a Basarabiei trecută la dânșii", dascălul basarabean se întreabă: Ce am făcut noi în 20 de ani" sub administrația românească. "Sub raportul material - arată el - Basarabia n-are decât 750 km. căi ferate, cu totul insuficiente, când ne gândim că această provincie reprezintă o șesime din suprafața țării și totuși are încă 5 capitale de județ fără legătură ferată și nici măcar Chișinăul nu
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
nici măcar monografiile capitalelor de județe dintre Prut și Nistru". În concluzie, scria G. Rașcu, "trebuie să mărturisim că frontul nostru cultural, la granița de răsărit a țării, este destul de anemic. Măcar acum, în ceasul al douăzecilea, să pornim la ridicarea materială și înstărirea culturală a provinciei noastre, a cărei recomandare documentată pentru marele public de aici, din restul țării și chiar din Europa se impune". Gânduri din urmă cu aproape șapte decenii. Deși multe în Lume s-au schimbat de atunci
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
demonstra în ce măsură România s-a aflat în permanență în centrul vieții muzicale europene; apropiata aderare la Uniunea Europeană, ca și contrastul între o viață intelectuală și artistică deosebit de dinamică și realitatea unei țări marcate încă de dificultăți de ordin social și material, generează în prezent un nou interes pentru România. Am menționat turneul sopranei Mariana Nicolesco, dar am putea reaminti de asemenea primul London Festival of Romanian Composers, care s-a desfășurat în vara trecută. Vitalitatea aceasta se regăsește în domeniul compoziției
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
mi-am scris cărțile - pe muchie. Scriu sau mă sinucid... Până au trăit ai mei, nu m-am desprins de casă. Erau bătrâni și bolnavi. După ce am rămas singură am început să călătoresc. Trăiesc foarte modest, n-am nici o pretenție materială. Lumina vine dinăuntru. Am fost în excursii organizate, cu ghid. Dacă finalul se amână, mă gândesc la o antologie... Am un singur abonament la România literară. Nu înțeleg de ce primesc numerele în dublu exemplar..." Apoi, în altă epistolă: "Mulțumiri pentru
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
la relațiile unor universitari clujeni cu Nicolae Iorga, de la înființarea Universității românești din Cluj, în 1919, și până la moartea savantului, în 1940. E vorba de 283 de scrisori, dintre care numai 24 au mai fost publicate. Avem astfel un important material documentar inedit, ce merită să fie explorat și interpretat în multiple feluri. E un eșantion semnificativ din viața intelectuală a Clujului interbelic, axat pe dezvoltarea învățământului superior, dezvăluind numeroase aspecte despre raportul dintre provincie și centru, dintre politică și mediul
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
cu atenție filele gazetăriei eminesciene pe care, iată, scurgerea timpului nu le-a ofilit! Din biografia lui I. L. Caragiale, Simona Cioculescu selectează un aspect nevralgic al vieții scriitorului român de ieri ca și al celui de azi: sărăcia. Spectrul neajungerilor materiale a apăsat decenii în șir viața autorului Scrisorii pierdute, care, abia din 1905, cînd, profitînd de moștenirea Momuloaiei, s-a stabilit la Berlin, putea exclama ambiguu, într-o epistolă către amicul Alceu Urechia: "Plînge-mă! în acest moment pun în gură
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
decepție, și-a consemnat dorința unei expatrieri postume: "Doresc României fericire, cu toate că m-a adăpat cu amar și că a fost pentru mine o mamă cu adevărat vitregă. Doresc ca corpul meu, sau nu se va putea aceasta din cauze materiale, ca rămășițele mele să fie ridicate mai tîrziu și mormîntate afară din pămîntul românesc. (...) Nu voiesc la înmormîntarea mea să se priimească ca Ministerul Instrucțiunei publice să se reprezinte. Nu voiesc nici o delegațiune oficială, nici delegațiuni de studenți". Cum ne-
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
cele mai multe însemnări? Întrebarea pleacă de la premisa că am ținut jurnal. Ceea ce, însă, nu e adevărat. Deși am încercat, în multe rînduri, să-mi impun disciplina consemnării, dacă nu a semnificațiilor oamenilor ori evenimentelor cu care mă confruntam, măcar a datelor materiale ce-mi punctau existența, n-am reușit niciodată să dau notațiilor continuitate. Evident, nu am avut și n-am nimic principial împotriva genului ca atare. Îmi displace nombrilismul și mă irită caracterul ostentativ al transformării trăirilor autentice în literatură, însă
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
în al doilea rînd, pentru că ultimii ani ai socialismului îi epuizaseră în așteptare și nu prea mai rămăsese loc pentru alte așteptări și alte frustrări. în al treilea rînd, pentru că anii '90 au fost extrem de dificili din punct de vedere material pentru majoritatea românilor. Cît despre cum s-ar simți un muncitor străin în România - depinde din ce țară vine și în ce condiții vine, depinde și de personalitate. în 2005, cînd o întreprindere franceză a delocalizat în România și a
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
Petrescu în pamfletul său antilovinescian) capacitatea sa de speculație intelectuală, derivată, paradoxal, din stări sufletești obscure și din resursele inconștientului. Tot în seama simbolismului său temperamental pune E. Lovinescu "realizarea unei critici fără afirmare și fără negare, fără întrebuințarea ponderelor materiale ce fixează valorile în cifre și cantități, a unei critici de valori imateriale, fără calificări, a unei critice de nuanțe și de sugestie". În expresie, claritatea, de sorginte clasică, l-a pus în contradicție cu obscuritățile de tip simbolist (vagul
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
în timp, de pildă, ce v-ar place să faceți diferit? C.P.: Dacă m-aș întoarce în aceleași timpuri, aș face din nou la fel. Mi-aș asigura, în primul rând, traiul. Deci, aș face medicină ca să am o situație materială bună, iar în timpul liber aș crea literatura. Dar daca timpurile ar fi fost altfel, aș fi făcut literatura din primii ani ai vieții, în așa fel, încât să devin un scriitor format încă de tânăr. Stilul, concizia, frumusețea cuvântului, trebuie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acelei națiuni. Între cele două realități, masa monetară circulanta și producția de bunuri de consum trebuie să se păstreze același raport pe toată durata existenței Sistemului socio-economic. De aceea atunci când își îndeplinesc misiunea de a participa la crearea de bunuri materiale, și indirect la creșterea cantității de bani, de moneda națională, (așa cum fac banii care aparțin monedei naționale) bonurile valorice, sau banii paraleli, după ce au ajutat țară să iasă din criza financiară și bugetară, din criza economică, ei sunt retrași din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
parte, Părintele Stăniloae precizează: Diavolul a amăgit pe protopărinți mai mult prin închipuirea plăcerii ce o vor avea gustând din pom. În afară de aceasta, i-a ispitit cu închipuirea independenții, stârnită în ei. Astfel, se poate spune că în legătură cu un obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Asociația filantropică medicală creștină CHRISTIANA, București, 1995, p. 75. footnote>. Prin căderea în păcat, atât trupul cât și sufletul omului au fost modificate. În sens strict, căderea a fost echivalentă cu moartea. Slăbiciunile trupului nostru, supunerea lui față de elementele lumii materiale, grosimea toate sunt urmări ale căderii. După cădere, trupul nostru s-a făcut asemenea trupurilor de dobitoace; trăiește o viață animalică, viața propriei sale naturi căzute. Cu toate acestea, cuvintele pe care le-am folosit nu sunt capabile să exprime
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
numai de elementele ei, în care e lipsită de atracția ei spre spirit, spre omul spiritual și spiritualizator. În căderea omului există și o cădere a materiei însăși. Surparea ontologică a împăratului antrenează cu sine, în mod obligatoriu, surparea împărăției materiale. Din bun foarte, cosmosul a ajuns pieritor, iar omul care a îmbrăcat materialitatea trăiește în cosmos prin materialitate, adică prin hainele de piele, o viață cu multe suferințe și cu multe necazuri. Are loc o schimbare de relații: a omului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]