712 matches
-
al universului, are ca valori fundamentale succesul și fericirea, măsurabile prin bani, popularitate, încredere; ele pot fi obținute prin acțiunea individului asupra mediului, prin inițiativă și receptivitate la schimbare, prin exprimarea emoției și a dorințelor personale; o viziune pragmatică și materialistă asupra lumii, o atitudine etică a individului în lume stau la baza realizărilor personale și afirmării voinței proprii. În Orient, individul, ca parte componentă a universului și ca membru al grupului din care face parte, are ca valori fundamentale devenirea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre natură și cultură, trup și minte, abstract și concret sau sacru și profan, mai degrabă decât să fie echivalate cu imaterialitatea și perfecțiunea ideală. Astfel, reînnoirea simbolică a noțiunii de zeiță poate fi alăturată tendințelor, pe de o parte materialiste, pe de altă parte metafizice și cvasiteologice ale iconului cyborgului (vezi în capitolul al treilea discursul transumanist în latura de spiritualism tehnologică, tendințe de eradicare a bipolarităților existențiale și culturale. În fine, ambele modele corporal-identitare sunt postumane, postfeminine și postgender
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
constituit în emblemele raționalismului și ale idealismului promovate începând cu Descartes. Astfel, postumanismul este analizat de către diverși teoreticieni în operele lui Marx, iar pe de altă parte în lucrările lui Freud și ale lui Lacan, fiind echivalat cu asumarea condiției materialiste și, respectiv, a condiției inconștientului în cadrul existenței umane. Alte direcții semnalează conturarea diverselor accepții de postumanism începând cu Nietzsche și cu Heidegger și continuând cu avangardismul și cu postmodernismul, cu poststructuralismul lui Ihab Hassan, Jacques Derrida sau Michel Foucault. 3
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dosarele Securității (1959-1989). Concluzia spre care vor fi conduși e aceea că intelectualul, în orice regim de tip opresiv și uniformizator de conștiințe, este un incomod al sistemului. Psihoza comunismului e centrată pe ideea de intelectual ca dușman al ideologiei materialiste. Secvența 2: 25 min. Elevii primesc un fragment din Cel mai iubit dintre pământeni (I), de Marin Preda, fragment ce prezintă modalitatea de reeducare a intelectualilor în pușcăriile comuniste. Elevilor li se va cere să răspundă la următoarele întrebări: 1
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care să favorizeze dezvoltarea omului și care să-i per-mită să-și asume libertatea în cea mai mare măsură posibilă": "De aceea refuzăm un anumit tip de societate de consum, la care conduc liberalismul economic și în egală măsură societatea materialistă propusă de modelul sovietic așa cum funcționează el în U.R.S.S., căci și unul și celălalt din aceste tipuri de societate au drept consecință alienarea anumitor valori pe care le considerăm necesare pentru ca omul să-și exercite pe deplin libertatea." Prioritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din sat sunt varietăți de Ion“, afirma G. Călinescu), deci reprezentativ (în mare măsură) pentru comunitatea țărănească. Setea lui de a fi stăpânul pământului căruia i se închină ca unei divinități e mai mult decât comandament social „în vremurile acelea materialiste“, e mai mult decât rațiune economică, devenind rațiune de a fi, temei al condiției și demnității umane a țăranului, om legat de pământ prin Eros și Thanatos. Un alt argument este forța de instinct vital (mai puternic decât dragostea) cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Editions du Centre Național de la Recherche Scientifique, Paris, p. 319). 141 "Dacă destinul corpului meu nu e decât țărâna, pot crede în realitatea să? Nu este doar un obiect ce se poate descompune? Iubirea ne face să uităm această constatare materialista deoarece corpul ca obiect nu are nevoie să-și reprezinte destinul final. Pentru a gândi moartea propriului meu corp, sunt obligat să mă situez ca subiect ce observa un obiect, respectiv corpul meu, destinat să dispară." (Henri-Pierre Jeudy, Corpul ca
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
aici s-a ivit, prin distrugerea pampei, predispoziția religioasă și acea melancolie esențială a gaucho-ului, pe care le regăsim în cântecele pe care le cântă la ghitara. Pentru ca mai tarziu, când țara a deschis porțile imigrării, o dată cu tumultuoasa și materialista dezvoltare a orașului Buenos Aires, cu vanitatea și corupția politicienilor săi, cu arivismul și cinismul oamenilor ei de afaceri, sentimentul de exil pe propriul pământ să se intensifice, aceasta predispoziție incipientă a argentinianului să se agraveze, pentru a se complică, în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sau a mai multor sensuri cu un complex sau înveliș sonor susceptibil de o întrebuințare gramaticala în procesul comunicării”21. Considerat de mistici ca fiind de origine divină, cuvântul a atras dintotdeauna atenția cercetătorilor, fie ei de orientare idealista, fie materialistă. Astfel, în capitolul intitulat " Puterea revelatoare a cuvântului omenesc", profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai de seama filosofi creștini contemporani, sublinia că, cuvântul omenesc are o mare și misterioasa putere, el putând micșora sau putând face să dispară
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
sau a mai multor sensuri cu un complex sau înveliș sonor susceptibil de o întrebuințare gramaticala în procesul comunicării”21. Considerat de mistici ca fiind de origine divină, cuvântul a atras dintotdeauna atenția cercetătorilor, fie ei de orientare idealista, fie materialistă. Astfel, în capitolul intitulat " Puterea revelatoare a cuvântului omenesc", profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai de seama filosofi creștini contemporani, sublinia că, cuvântul omenesc are o mare și misterioasa putere, el putând micșora sau putând face să dispară
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
îi aparține și simbolul divinității. Cartea cu titlul Divinitatea. Simbolul și semnificația ei, ce apare pentru prima dată în România la Editura Institutul European, abordează simbolistica și mitologia divinității dintr-o perspectivă psihologică specială. Ea nu ține nici de psihologia materialistă ("pentru care viața psihică nu este decît un epifenomen al evoluției somatice..."1), dar nici de cea esoterică ("pentru care spiritul uman nu constituie o parte a funcționării psihice, ci manifestarea în om a unui Spirit absolut, ceea ce deschide o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mitologiilor politeiste într-o conexiune armonioasă, agreabilă și emoționantă, care poate satisface atît sufletul cel mai profund religios (capabil să se elibereze de dogme), cît și spiritul în cel mai înalt grad științific, în stare să se debaraseze de dogma materialistă a științelor despre viață, ale căror doctrine evoluționiste depun toate eforturile ca să facă viața să iasă din materia inertă, ceea ce nici măcar un Dumnezeu real, dacă ar putea exista, nu ar fi putut face. B) RELIGIE ȘI FILOSOFIE Declinul culturilor mitice
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
gîndirii -marchează efortul cel mai serios de prezentare metodică a modalităților existenței rămase necunoscute în vederea sesizării sensului lor imanent: legea. Apariția și răspîndirea științelor constituie o reacție hotărîtă, o ripostă la întunecarea dogmatică, care riscă însă să eșueze în dogma materialistă. Fizica prea servil imitată de științele despre viață nu trebuie să se ocupe decît de lumea exterioară și de mișcările materiei. Observația exterioară este metoda ei preferată. Dar, dacă fizica este așadar o știință exactă, științele vieții devin inexacte imitînd-o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
din partea științelor, fobia lor față de studiul intrapsihic. Din cauza complexității lor, analizei detaliate a simbolurilor "divinitate" și "suflet" îi vor fi rezervate capitolele următoare. Ne vom ocupa deocamdată de pregătirea terenului și de delimitarea domeniului cercetării psihologice, eliberîndu-l atît de psihologia materialistă, pentru care viața psihică nu este decît un epifenomen al evoluției somatice, cît și de psihologia ezoterică, pentru care spiritul uman nu constituie o parte a funcționării psihice, ci manifestarea în om a unui Spirit absolut, ceea ce deschide o cale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
poate între alte miracole foarte naturale de miracolul cromozomilor și al genelor, de unde se naște viața sub aspectele ei aparente. Văzînd în sfîrșit misterul manifest în toată profunzimea sa de neconceput, științele despre viață vor renunța poate la dogma lor materialistă, potrivit căreia organizarea cromozomilor și a genelor, ca și viața în evoluție care le dă naștere, nu ar fi decît un joc al hazardului. Dar, chiar dacă, prin absurd, ar fi așa, care este cauza faptului că hazardul există? De ce tot
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
prezintă un model integral teocentric. Cosmosul lor seamănă bine cu cel al materialiștilor, dar e însuflețit de spirit. Se vorbește mult în prezent despre o nouă paradigmă, despre un nou și întregitor ca-dru de gîndire filosofică-științifică, care să depășească concepțiile materialiste ale ultime-lor două secole, să umple prăpastia care s-a deschis între știință și religie, precum și între acestea și viața cotidiană, care îi face pe oameni disperați și goi, neputincioși, în așteptarea unui nou avatar, iar această "nouă" paradigmă îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și încrucișate după bunul plac, pentru plăcerea jocului. Vi-l închipuiți cumva pe Elpi luând loc pe un divan, precum proletarul lui Bernard Muldworf? În mod sigur, Luca Pițu era mai interesat de materialitatea/materializarea dorinței decât de o "teorie materialistă a dorinței"88. Se poate replica, eventual, invocându-se pertinența biografiei: Crizele existențiale sunt momente de mare mobilitate afectivă care apar la încrucișarea istoriei individuale și a istorie colective, într-o relație reciprocă de auto-generare. O biografie trebuie să poată
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
a susținut că ideile și în particular cele religioase nu erau decît o suprastructură venind să completeze infrastructura tehnico-economică. În prefața cărții sale Critica economiei politice (1859), Marx și-a afirmat cel mai net poziția în același timp deterministă și materialistă. El scrie: Modul de producția al vieții materiale domină în general dezvoltarea vieții sociale, politice și intelectuale. Nu conștiința oamenilor le determină existența, ci existența socială e cea care le determină conștiința". În alte texte, totuși, Marx a exprimat concepții
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
neînțelegeri cu realul se nasc credințele și speranțele noastre și ajungem foarte bine să trăim cu coji de pîine rebotezate prăjituri, așa cum fac copiii săraci cînd se joacă de-a fericirea 113." Pentru omul modern lumea în care trăiește este materialistă. De unde și lipsa unui sens spiritual pe care o resimte. Numai că ideea materialistă este falsă. "Realitatea economică" fundamentul materialismului nostru este creată de posibilele și imposibilele noastre, altfel spus, de poveștile pe care le-am inventat. Fără să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
trăim cu coji de pîine rebotezate prăjituri, așa cum fac copiii săraci cînd se joacă de-a fericirea 113." Pentru omul modern lumea în care trăiește este materialistă. De unde și lipsa unui sens spiritual pe care o resimte. Numai că ideea materialistă este falsă. "Realitatea economică" fundamentul materialismului nostru este creată de posibilele și imposibilele noastre, altfel spus, de poveștile pe care le-am inventat. Fără să ne dăm seama, ne spunem întruna că nu vom putea fi niciodată satisfăcuți de condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prea tîrziu pe celălalt, dublul, pasiunea întregii ființe, trăită sau doar posibilă. Ei nu-și vor reveni niciodată din acestă disoluție a cărei imagine o poartă ca pe o ghiulea, victime ale unei demitizări sexuale învelită în triumful unei ontologii materialiste, atît de des prezentată ca un vis comunitar, cîtă vreme nu e vorba decît de un nou palier în ascensiunea individualismului. Nostalgici după un cuplu adevărat, ei nu vor ști niciodată cum să procedeze și se vor prăbuși la marginea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a conceptului de semn, cât și la continuarea acestei tradiții în măsura în care Saussure folosește termenul de semn împreună cu întregul bagaj de presupoziții inoculate în el prin intermediul limbii. Deși detectează primatul semnificatului în înțelegerea occidentală a semnului, Derrida refuză ideea unei doctrine materialiste a semnificantului pe care anumiți comentatori i-au atribuit-o. În viziunea filosofului francez, semnificantul nu este niciodată pur sensibil, nici măcar în aparițiile sale fonologice sau grafologice. Dimpotrivă, el se caracterizează chiar printr-o anumită idealitate, absolut necesară pentru a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și, sub presiunea profesorilor de gimnaziu, să-i rateze farmecul terifiant. Oricum, cuvintele cu valoare de rugăciune-imprecație rostite de bătrânul Dănilă în finalul nuvelei (și adresate, fapt deloc neglijabil în ochii cenzurii marxiste, unui Dumnzeu a cărui prezență o ideologie materialistă o respinge categoric) sună atât de straniu după derularea scenelor coșmarești, încât ele pot fi recuperate doar cu mare dificultate din unghiul discursului identitar. Omului îi moare nepotul și, ca orice individ pus în fața absurdului și efemerității vieții, face apel
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
greu ca metafizicile și teologiile negative. Îndelungatul război de 77 de ani dintre anii 1914-1991, calculat în (8), se prelungește în alte forme de constrângere ori de alienare a spiritului de care noile generații trebuie mai serios avertizate. Or, stimulentele materialiste rămân mai tari decât avertismentele culturaliste. Modernizările accentuate de ulterioarele revoluții burghezo-democratice au venit de la o burghezie consolidată politic, uneori prin "monstruoase coaliții" cu "foștii" ori cu "ideologii" care au schematizat și golit viețile oamenilor de "valori depășite". Banului, hârtiilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și indestructibilitatea umană în lume prin dialectica părților cu întregul unui popor dotat etic și juridic, capabil de creații mai durabile. O astfel de dialectică o susține și noua metafizică. Ea este altceva decât reprezentarea marxistă despre "metafizica rivala dialecticii materialiste de la antici la moderni". Coloratura scientist-partinică foarte accentuată prin anii 1960 nu s-a modificat prin recunoașterea noilor metafizici, unele promovate de gânditori de origine română stabiliți în Occident. Ecouri timide în țară au fost totuși. Fiindcă noua metafizică promovează
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]