1,802 matches
-
cel mai frecvent are o arhitectură lobulară mai rar trabeculară sau cordonală. După gradul de diferențiere celulară se disting 3 forme: a. Forma bine diferențiată Celulele sunt poligonale cu numeroase punți de unire. Atipiile nucleocitoplasmatice sunt ușor marcate. Există o maturare cheratozică variabilă fie cu aspect parakeratozic în suprafață fie diskeratozic unicelular sau o mai multe celule. b. Forme puțin diferențiate Celulele sunt adesea de tip bazal, rotunjite sau ovalare cu redusă anizocitoză și anizocarioză, mitoze numeroase, punți celulare sunt foarte
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
duoden și constituirea fistulei. Nu este necesară nutriția parenterală, preferându-se dieta de tip enteral de tip elementar, suprimarea secreției pancreatice prin analogi de somatostatin subcutanat Drenajul se menține cel puțin 14 zile, după care tubul este retras progresiv. Prin maturarea traiectului, rezistența în acesta crește, depășind-o pe cea duodenală, ducând la închiderea rapidă a fistulei. Dacă debitul fistulei depășește, fără aspirație, 200 ml/24 ore, se menține drenajul și se controlează permeabilitatea reconstrucției prin examen imagistic cu substanță de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Se agită timp de 30 minute pentru omogenizare, etapă în care se formează picăturile de comonomeri și se stabilește mărimea picăturilor de monomer. Se ridică temperatura la 80°C timp de 10 ore, iar pentru definitivarea reacției de copolimerizare și maturarea particulelor sferice de copolimer amestecul se încăzește la 90°C pentru 2 ore. După efectuarea reacției de copolimerizare, copolimerul se separă prin filtrare, se spală cu apă distilată caldă și se supune extracției cu solvent, în cazul de față diclormetan
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
poate observa și mai devreme de această fenofază. După Muller pe parcursul vegetației la cartof se succed următoarele fenofaze: A - germinarea; B - dezvoltarea frunzelor și a tulpinilor; C - formarea mugurilor floriferi - înflorirea; D - formarea tuberculuilor (depunerea substanțelor de rezervă); E - începutul maturării; F - maturarea tuberculilor;. Aceste faze sunt împărțite în subfaze notate cu litere arabe de la 1 la 31 (fig. 8). Criteriul ecologic constă în urmărirea și înregistrarea factorilor climatici, care între anumite limite favorizează efectuarea infecțiilor cu Phytophthora infestans și evoluția
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
și mai devreme de această fenofază. După Muller pe parcursul vegetației la cartof se succed următoarele fenofaze: A - germinarea; B - dezvoltarea frunzelor și a tulpinilor; C - formarea mugurilor floriferi - înflorirea; D - formarea tuberculuilor (depunerea substanțelor de rezervă); E - începutul maturării; F - maturarea tuberculilor;. Aceste faze sunt împărțite în subfaze notate cu litere arabe de la 1 la 31 (fig. 8). Criteriul ecologic constă în urmărirea și înregistrarea factorilor climatici, care între anumite limite favorizează efectuarea infecțiilor cu Phytophthora infestans și evoluția bolii. Dintre
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
tulpinilor atacate de mană, se îndepărtează și o parte din sporangii care produc infecții la tuberculi. Întreruperea vegetației se realizează fie mecanic, prin cosire, fie prin aplicarea unui desicant. După defoliere, tuberculii se mai lasă în sol 2 săptămâni pentru maturare. După recoltare tuberculii se sortează, pentru eliminarea celor bolnavi, loviți sau cu rosături și se pregătesc pentru păstrare. Combaterea chimică La cartof este complexul de măsuri chimice se stabilește în funcție de starea de sănătate a materialului de plantat și de evoluția
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
caspaza 6 este apropiată de caspaza - 3, dar ea induce apoptoza mai ales la insecte. Este principalul participant la clivajul lamininei. Caspaza - 2 pare să contribuie mai mult la controlul său reglarea apoptozei în rezoluția rigidității musculare din faza de maturare a cărnii animalelor sacrificate pentru consum (Ișan, 2004Ă. Caspaza - 8 este indusă de CD95 sau TNF, activată de serinproteaze și este capabilă să activeze caspazele 1-7, 9 și 10( Dănăilă N. și colab., 1994Ă. Caspazele sunt responsabile și de activarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Jara și colab., 2005Ă Mononuclearele afectate sunt monocitele (Noga S. J. și colab. 1984Ă, celulele NK (Debout C. și colab., 1999Ă și timocitele (Sandberg G. și Hagelin M., 1986Ă. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 83 Dimensiunile corpilor Kurloff variază cu vârsta, respectiv maturarea, putându-se deosebi trei categorii: mici, intermediari și mari. Rolul lor nu este bine cunoscut. Pouliot N. și colab. (1996Ă consideră că au un rol crucial în supravegherea și apărarea antitumorală. Barza H. și colab. (1955Ă îi pun în raport cu creșterea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
plăcilor lui Payeră. Butor și colab. consideră că nu sunt adevărate celule prezentatoare de antigene ci mai mult celule specializate în transcitoză. Morfologic, se caracterizează printr-un buzunar bazolateral al membranei celulare, care conține limfocite imature (naiveă și pe cale de maturare și un număr redus de macrofage. Ultimele pot muri rapid prin apoptoza și să genereze procese inflamatorii locale. Antigenele transocitate prin buzunarele celulelor M participa la maturarea celulelor limfoide imature și la fagocitoza macrofagică. Limfocitele mature migrează spre formațiunile limfoide
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
buzunar bazolateral al membranei celulare, care conține limfocite imature (naiveă și pe cale de maturare și un număr redus de macrofage. Ultimele pot muri rapid prin apoptoza și să genereze procese inflamatorii locale. Antigenele transocitate prin buzunarele celulelor M participa la maturarea celulelor limfoide imature și la fagocitoza macrofagică. Limfocitele mature migrează spre formațiunile limfoide locale și apoi trec în circulația generală populând țesutul limfoid asociat mucoaselor. A fost bine studiată patogeneza infecției șoarecilor de laborator cu virusul tumorii mamare (MMTV - murine
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
condrocite și sinovialocite, în liberarea de PGE2, colagenaze și proteine de faza acută; activează chemotaxia granulocitelor neutrofile, macrofagelor și a limfocitelor, etc. IOAN PAUL100 Interleukina - 2 ÎL-2 este sinonima cu factorul de creștere derivat din celulele Ț (TCGFĂ, factorul de maturare /stimulare al celulelor Ț (TMF/TSFĂ, factorul de înlocuire a celulelor Ț (TRFĂ etc. Este produsă de celulele Th (CD4+A activate, posibil și de celulele Ț supresoare și Ț citolitice (CD8+A și chiar NK. Are receptori de înaltă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ESFĂ; cu factorul ÎI de stimulare al celulelor B activate (BCGF IIĂ, etc. Este produsă de celulele Th 2, mastocite și eozinofile activate. Induce sinteză de Ig E stimulată de către ÎL - 4; produce proliferarea celulelor B activate cât și proliferarea, maturarea și activarea granulocitelor eozinofile. Este cofactor cu ÎL-6 la sinteză de Ig A. Interleukina - 6 ÎL-6 este cunoscută și ca factor de creștere al plasmocitomului (PCT-GFĂ; interferon beta 2 (IFN beta 2Ă; factor de stimulare al celulelor B (BSF-2Ă; factor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
ficat. Interleukina- 12 ÎL-12 este sinonima cu factorul de creștere al celulelor stem (stem cell growth factor- SCGFĂ, factorul de creștere a mastocitelor (mast cell growth factor- MCGFĂ, factorul de stimulare a celulelor NK (NK stimulatory factor- NKSFĂ, factorul de maturare a limfocitelor citotoxice (CLMFĂ. Este produsă de monocite, macrofage, celule dendritice, celule B și keratinocite. Promovează activarea celulelor Th1 prin secrețiile ÎL-2 și INF gamma și intensifica proliferarea și citotoxicitatea celulelor Tc și NK. Inhiba secreția de IgE indusă de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
colab., 2004Ă, numiți în ordine alfabetică: ÎL-17 A, ÎL-17B, ÎL-17C, IL17D (sinonima cu ÎL- 27Ă, ÎL-17E (sinonima cu ÎL-25Ă și ÎL-17F. Sunt produse de celulele Ț cu memorie activate CD45+RO+ - (Huang Sh. și colab., 2004Ă. Joacă rol important în maturarea celulelor hematopoietice și induce citokine implicate în inflamații și degenerescente. ÎL-17D este produsă de celulele dendritice, macrofage și celulele Th1 activate. ÎL-17E sporește producerea de ÎL-4, ÎL-5 și ÎL-13 și amplifica infiltrația eozinofilică și formarea de IgE. Interleukina - 18 ÎL-18
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
produsă de monocite și keratinocite și cooperează cu acestea pentru producerea inflamațiilor cutanate. Interleukina - 21 ÎL-21 este produsă de celulele Ț activate și reglează funcțiile celulelor NK, B și Ț. Induce producerea proteinelor de faza acută de către hepatocite și blochează maturarea și proliferarea celulelor NK, IOAN PAUL104 stimulatoare la rândul lor a proliferării celulelor mature B și Ț. Ajuta tranziția de la imunitatea înnăscuta la cea câștigată. Interleukina - 22 ÎL-22 este produsă de celulele Th1 activate și mastocite, induce producerea proteinelor de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
susține că nici unul din sistemele vechi și de pe vremea sa nu sunt satisfăcătoare, dar nici el însuși nu a putut propune unul mai bun. A. Odart, clasifică soiurile de viță de vie în cinci secțiuni, corespunzătoare la cinci epoci de maturare, despărțite de un interval de 10 zile, fiecare secțiune fiind subdivizată în grupe, după culoarea strugurilor. În Germania, încă de la începutul secolului al XIX-lea (1804), primul ampelograf care a încercat să clasifice soiurile de viță de vie a fost
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
privind strugurii de masă. Puillat V., una dintre cele mai proeminente figuri ale ampelografiei universale, publică în 1868 descrierea sumară împreună cu sinonimia soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune un sistem de clasificare a soiurilor (1879), în funcție de epoca de maturare a strugurilor, alegând ca referință soiul Chasselas doré, față de care stabilește patru epoci de maturare. Un aport deosebit la cunoașterea soiurilor italienești a fost adus de către G. di Rovasenda care la 1877 publică “Saggio di una ampelografia universale”, în care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
publică în 1868 descrierea sumară împreună cu sinonimia soiurilor din colecția ampelografică personală. De asemenea, propune un sistem de clasificare a soiurilor (1879), în funcție de epoca de maturare a strugurilor, alegând ca referință soiul Chasselas doré, față de care stabilește patru epoci de maturare. Un aport deosebit la cunoașterea soiurilor italienești a fost adus de către G. di Rovasenda care la 1877 publică “Saggio di una ampelografia universale”, în care propune un sistem de clasificare a soiurilor de viță de vie mai amplu, luând în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
patru volume în perioada 1956 - 1965, avându-l ca autor pe cunoscutul viticultor și ampelograf P. Galet, tratează soiurile pentru struguri de vin și soiurile franțuzești și străine pentru struguri de masă, pe care autorul le clasifică după epoca de maturare a acestora. De menționat este și Ampelografia Turciei elaborată de N. Oraman în anul 1963 în care sunt descrise și clasificate soiurile după culoarea și forma boabelor ca și după absența semințelor. În România, în perioada 1958-1970 sub conducerea academicianului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurile cele mai valoroase, în Italia, Luigi și Antoni Pirovano au obținut noi soiuri pentru struguri de masă (Muscat d'Adda, Italia), în California E. Snyder, F. Harmon și H.P. Olmo, realizează un soi nou pentru struguri de masă cu maturare timpurie (Cardinal) și soiurile fără semințe Delight și Perlette, iar în Ungaria, A. Stark crează soiul cu maturare extratimpurie Perlă de Csaba. În România în anul 1970 a fost creat soiul pentru struguri de masă cu maturare timpurie, Muscat timpuriu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Muscat d'Adda, Italia), în California E. Snyder, F. Harmon și H.P. Olmo, realizează un soi nou pentru struguri de masă cu maturare timpurie (Cardinal) și soiurile fără semințe Delight și Perlette, iar în Ungaria, A. Stark crează soiul cu maturare extratimpurie Perlă de Csaba. În România în anul 1970 a fost creat soiul pentru struguri de masă cu maturare timpurie, Muscat timpuriu de București, de către Gherasim Constantinescu și Elena Negreanu. Cercetările din domeniul ampelografiei, în ultimile decenii ale secolului XX
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de masă cu maturare timpurie (Cardinal) și soiurile fără semințe Delight și Perlette, iar în Ungaria, A. Stark crează soiul cu maturare extratimpurie Perlă de Csaba. În România în anul 1970 a fost creat soiul pentru struguri de masă cu maturare timpurie, Muscat timpuriu de București, de către Gherasim Constantinescu și Elena Negreanu. Cercetările din domeniul ampelografiei, în ultimile decenii ale secolului XX au fost orientate către crearea de soiuri cu rezistență biologică sporită și complexă la factorii de stres, boli și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
orientare în viticultură, a constituit-o lucrarea lui I.C.Teodorescu (1930), "Cele mai recomandabile specii și varietăți de viță pentru România", în care autorul recomandă reducerea numărului de soiuri la cel mult 12 pentru struguri de masă în raport cu epocile de maturare, 12 soiuri pentru vinuri albe de calitate, 10 pentru vinuri albe curente de masă, 4 pentru vinuri roșii, 4 de vin pentru consumație curentă, 6 soiuri de portaltoi cu adaptabilitate superioară și propune renunțarea totală la hibrizii producători direcți. În
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descriere a portaltoilor, hibrizilor producători direcți și a unui număr de soiuri după țările de origine, întrebuințând o clasificare după direcția de producție, de masă și vin, una morfologică, după forma și culoarea boabelor, precum și o clasificare după epoca de maturare a strugurilor pe baza clasificării lui Puillat. Un neajuns care s-a întâlnit a fost acela al confuziei între soiuri și originea lor precum și supraaprecierea valorii unor soiuri, cu toate că rezultatele de până atunci nu le erau favorabile (exemplu Bășicată). Pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de cercetători în colecțiile ampelografice proprii. O primă lucrare de sinteză a fost "Studiul însușirilor tehnologice ale soiurilor de viță de vie roditoare" elaborată de Gh. Constantinescu și Elena Negreanu în anul 1957, în care s-a urmărit procesul de maturare al strugurilor, însușirile mecanice ale acestora și producția de struguri pe un număr mai mare de ani la un număr de 185 de soiuri. O lucrare mai completă care cuprinde sinteza cursurilor prezentate studenților de la Facultatea de Horticultură din București
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]