1,846 matches
-
dorințe de a acumula mai multă putere în sistem. Alianțele sunt construite pentru a maximiza și securitatea, dar și profitul (puterea). Astfel, cele două tipuri de comportamente de aliere corespund celor două mari structuri motivaționale: statele care urmăresc mai degrabă maximizarea securității și menținerea statu-quo-ului vor alege să balanseze, în timp ce statele revizioniste sau care urmăresc să-și maximizeze profitul și puterea în sistem se vor alinia. Însă cele două tipuri de comportamente nu sunt opuse, așa cum se presupusese în cele două
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Globalizarea se desfășoară la scara și intensitatea unui fenomen, puterea determinanților acestuia fiind o provocare pentru cercetare, dar și pentru administrarea afacerilor. Literatura a dezvoltat mai multe variante de răspuns din care transpare greutatea motivațiilor economice, respectiv importanța covârșitoare a maximizării profitului. Acestuia i se subordonează decizii care antrenează volume impresionante de materiale și energie, dar mai ales de masă monetară, în tranzacții cu o cuprindere globală. Transparența procesului decizional este însă destul de precară, alimentând numeroase presupuneri privind limitarea acțiunii mecanismului
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
exemplu România. Literatura de specialitate consideră ca efecte pozitive următoarele: globalizarea (și adoptarea în întreaga lume a valorilor americane) eliberează energiile economiei latente și conduce la o folosire mai eficientă a resurselor mondiale (de altfel, în scădere ca potențial) la maximizarea avuției mondiale și la obținerea de beneficii economice pentru toate popoarele; răspândirea capitalismului din țările dezvoltate către țările în curs de dezvoltare și acolo unde este necesară și apariția și impunerea democrației; reducerea costurilor de producție datorită economiei de scară
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Existența oligopolilor nu este o noutate. 3.1. Reglementări și dereglementări în comerțul mondial În evoluția comerțului mondial sunt evidente manifestări de tipul protecționismului și ordinii comerciale globale. Protecționismul a apărut la finele secolului al XVII-lea, având ca obiective maximizarea exportului și minimizarea importului, obiective care se atingeau prin dezvoltarea industriei naționale și limitarea importului prin instrumente diverse (taxe, restricții administrative, politice etc.).<footnote Bari, I., op. cit. footnote> Adam Smith, în lucrarea Avuția națiunilor propune și demonstrează avantajele pieței libere
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în exces, folosirea de mașini agricole cu greutăți unitare mari care tasează solul; chimizarea alimentelor; amenințarea biodiversității prin restrângerea drastică a numărului de specii de plante cultivate; necunoașterea efectelor pe termen lung ale organismelor modificate genetic; criza apei în agricultură. Maximizarea profitului a dus la modalități noi de gestiune a întregului lanț alimentar precum: mărirea continuă a suprafețelor terenurilor agricole pentru a se obține productivități mai mari și pentru a permite utilizarea mașinilor performante; specializarea și prin realocare a unor produse
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
o manieră stringentă pentru susținerea dezvoltării economice, de exemplu. Efectele ISD depășesc aportul la dezvoltarea economiilor naționale. Astfel, ISD asigură o redistribuire a capitalului la nivel global, cu influență pozitivă asupra PIB-ului global. Scara de acțiune a ISD favorizează maximizarea profitului investitorului. De asemenea, se realizează integrarea economiilor naționale într-un sistem economic (financiar) global care, conform teoriei sistemelor, ar trebuie să fie mai stabil, rezistent la crizele din exterior, dar să tindă către o coordonare unică. Avantajele ISD pentru
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Pe termen scurt, obiectivul supervizării administrative vizează asigurarea unui context adecvat pentru ca asistenții sociali să-și poată îndeplini corespunzător, eficient sarcinile de muncă. Supervizarea educațională urmărește să îmbunătățească semnificativ capacitatea personalului de a munci eficient, ajutând la dezvoltarea profesională, la maximizarea gradului de cunoaștere și a nivelului deprinderilor (abilităților). Obiectivul supervizării suportive vizează satisfacția în muncă la nivelul asistenților sociali. Payne (1994) a identificat în literatura de specialitate mai multe obiective specifice supervizării asistenței sociale, care ar putea fi grupate în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
locurile de muncă, a elaborat programe de instruire și a utilizat metode de selecție pentru creșterea eficienței lucrătorilor. În cartea sa Principii ale managementului științific el a susținut necesitatea unui design științific al metodelor și procedeelor de lucru în scopul maximizării eficienței, a unei selecții sistematice a angajaților care puteau fi instruiți pentru a folosi aceste metode și procedee de lucru, cât și a cooperării dintre conducere și muncitori în cadrul deținerii responsabilității pentru proiectarea și finalizarea muncii. Domeniul psihologiei industriale a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și comportamentale în momentul în care acestea devin ineficiente într-o anumită situație. Eficiența unui proces atât de complex și care ocupă un loc central în cadrul comportamentului uman, este direct influențată de diferențele individuale ce caracterizează fiecare actor în parte. Maximizarea acesteia depinde de înțelegerea surselor dezvoltării și manifestării acestor diferențe care conduc la nevoi corespunzătoare. Fie că vorbim despre abilități intelectuale sau psihomotorii, despre experiența anterioară, valori, atitudini, interese, motive, stiluri personale de gândire sau învățare, dorință de realizare, fiecare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1. Teoria așteptărilor a lui Vroom Teoria așteptărilor pleacă de la premisa că intensitatea efortului depus de individ într-o activitate depinde de valoare recompensei pe care se așteaptă să o primească în schimb. În orice situație, omul este interesat de maximizarea câștigului și minimalizarea pierderilor (de efort, timp, etc.). Este o teorie cognitivă, bazată pe o concepție raționalist-economică asupra omului, care susține că oamenii iau decizii prin selectarea și evaluarea alternativelor dinainte cunoscute care le oferă cele mai mari avantaje (Lafaye
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
3.2.1.). Figura 14.3.2.1. Grila conducerii (managerială) (Blake și Mouton) Conducere centrată pe sarcină (engl., authority-compliance) dovedește preocupare maximă pentru rezultate (9) și redusă pentru oameni (1). Liderul cu o astfel de orientare se concentrează asupra maximizării producției exercitându-și puterea și autoritatea, impunând oamenilor sarcinile și metodele de lucru. Membrii echipei sunt tratați ca simple instrumente de producție care nu trebuie să facă decât ceea ce li se spune, așa cum li se spune; în cazul în care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Unii patroni și-au reevaluat atitudinea față de angajații mai în vârstă, mergând până la elaborarea unei „agende de afaceri’ (business case) axată pe cinci puncte (Walker, 1995): reinvestirea în capitalul uman; prevenirea de-calificării angajaților printr-o formare și dezvoltare continuă; maximizarea potențialului de recrutare; adaptarea organizației la schimbările demografice survenite; promovarea diversității la locul de muncă. Chiar și unele sindicate și-au reconsiderat sprijinul pentru strategiile privind pensionarea timpurie. Dacă majoritatea prejudecăților de această natură îi privesc pe cei în vârstă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acceptarea și valorificarea diferențelor dintre indivizi și grupuri și recunoașterea beneficiilor pe care diversitatea le poate aduce într-o organizație. Dacă o abordare organizațională centrată pe egalitatea oportunităților vizează îndepărtarea discriminării, managementul diversității este văzut adesea ca focalizându-se pe maximizarea potențialului angajaților. CUVINTE CHEIE capital uman, disabilitate, discriminare, diversitate, managementul diversității, nevoi speciale, stereotip, satisfacția muncii BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ 1. Anker,R (1997). Theories of ocupational segregation by sex: an overview, în International Labour Review, vol.136, nr.3. 2. Janssens
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în transpunerea într un gest motric a unei informații verbale venite de la antrenor. Acest crossing informațional între antrenor-sportiv, dacă este bine gestionat, devine un factor puternic favorizant, uneori determinant al realizării unei performanțe sportive sau mai precis, factor determinant al maximizării expresiei motrice, spre parametrii recordului personal al sportivului, consecință a acestui flux informațional cu dublu sens . Matematic vorbind, avem o dedublare în sensuri opuse: cel dintre antrenor spre sportiv și invers, precum și din punct de vedere semantic. Încă un paradox
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
încearcă să se răspundă la întrebările formulate, noi vom reține doar două idei pe care le considerăm esențiale. Una dintre ele gravitează în jurul dezacordului lui Drucker cu acei autori (economiștii clasici) care susțineau că scopul fundamental al afacerilor îl constituie maximizarea profitului. Profitul maxim, arată Drucker, este un argument amăgitor, un obiectiv fără sens și fără utilitate, deoarece el nu explică modul cum funcționează realmente organizațiile. O asemenea concepție este responsabilă de neînțelegerile asupra naturii profitului și de ostilitatea înrădăcinată față de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Recoltându-se bușteni de grosime și lungime relativ uniforme, producția era ușor de pronosticat, iar prelucrătorilor și comercianților de cherestea li se vindeau produse omogene. Logica birocratică și cea comercială erau, În acest caz, sinonime; era un sistem care promitea maximizarea veniturile obținute dintr-un singur bun pe o perioadă lungă de timp și care, totodată, se preta la o metodă de gestionare centralizată. Noua pădure lizibilă era, de asemenea, mai ușor de manipulat din punct de vedere experimental. O dată Înlocuită
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la baza simplificării drastice a terenului agricol este aproape identică cu cea care explică simplificarea drastică a pădurii. De fapt, agricultura simplificată ce s-a dezvoltat mai târziu este cea care a servit drept model silviculturii științifice. Ideea centrală era maximizarea producției sau a profitului. Pădurile au fost reconceptualizate, devenind „ferme de cherestea” În care se planta o singură specie de arbori, așezați În șiruri drepte și tăiați când erau „maturi”. Condiția premergătoare unor astfel de simplificări era existența unei piețe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
compatibilitatea cu folosirea mașinilor. Sau, dacă e să ne exprimăm În termeni mai generoși, agronomii au făcut tot ce au putut pentru a obține cel mai bun soi de tomate posibil, În condițiile extrem de restrictive ale mecanizării. Imperativele legate de maximizarea profiturilor și, În acest caz, de mecanizare au avut o contribuție majoră la transformarea și simplificarea terenului agricol și a culturilor. Mașinile relativ rigide și neselective funcționează cel mai eficient pe terenuri plate, cu plante identice, care produc fructe uniforme
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În calcul crește În progresie geometrică. Nu cred că am Împinge lucrurile prea departe dacă am afirma că cercetarea științifică În domeniul agricol are o afinitate electivă pentru acele tehnici care sunt În raza de acțiune a puternicelor sale metode. Maximizarea producției culturilor pure este o tehnică ce permite o bună exploatare a avantajelor științei. În măsura În care puterea instituțională a permis-o, organismele agricole, ca și susținătorii silviculturii științifice, au tins către o simplificare a mediului natural, pentru a-l face mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sezoane. Logica implicită a unei astfel de proceduri de cercetare este aceea că efectele pe termen lung nu vor contrazice datele pe termen scurt. Chestiunea orizontului temporal al cercetării este esențială chiar și pentru cei care urmăresc În primul rând maximizarea producției. Dacă nu sunt interesați exclusiv de producția imediată, indiferent de consecințe, atenția lor trebuie să se Îndrepte asupra chestiunii durabilității sau a venitului hicksian. Poate că cea mai importantă diviziune practică ar fi, așadar, nu Între cei care concep
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și de un alt criteriu: dacă recolta poate fi consumată și În cazul În care prețul pe piață scade substanțial. Aceste aspecte complexe prezentate mai sus ar putea, cel puțin În principiu, să fie incluse În cadrul unei noțiuni neoclasice de maximizare economică radical modificată, chiar dacă aceasta ar fi prea dificil de manipulat. O dată luate În calcul aspecte precum estetica, ritualurile, gusturile și aspectele sociale și politice, lucrurile se schimbă. Există un număr de motive perfect raționale, dar nu și economice, de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
măsurătorilor și previziunilor. Disciplina a asimilat riscul calculabil și, În același timp, a exclus din sfera sa aspectele caracterizate preponderent de incertitudine (pericole ecologice, schimbări ale preferințelor). După cum arată Stephen Marglin, „În economie, accentul pus pe interesul propriu, calcule și maximizare” sunt exemple clasice de „postulate axiomatice” și reflectă „mai degrabă un angajament ideologic față de superioritatea epistemei, decât o Încercare serioasă de a desluși subtilitățile și misterele motivației și comportamentului uman”. Logica acestor reformulări este analogă practicii experimentale și limitelor pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dezavuare strategică bine chibzuită a ambiției de a realiza o planificare rațională exhaustivă. Dacă e să acceptăm jargonul științelor sociale, atunci conceptele pe care le exprimă termeni precum „raționalitate limitată” (mai degrabă decât „control sinoptic”) și „satisfacere” (mai degrabă decât „maximizare”), termeni inventați pentru a descrie o lume ce acționează după ureche și metode empirice, seamănă foarte bine cu mētis-ul. Învățatul dincolo de cărți În domenii precum controlul eroziunii solului sau aplicarea politicilor publice, unde surprizele se ivesc la tot pasul, metoda
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
scurtă descriere a acestor practici, vezi Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin, Boston, 1962, 1987. Carson aprecia pozitiv aceste progrese fiindcă ele păreau să vestească folosirea mijloacelor de control biologice În detrimentul pesticidelor. Efectele negative ale ingineriei forestiere orientate În direcția maximizării producției unilaterale sunt acum simțite În Întreaga lume. După cel de-al doilea război mondial, Japonia a adoptat o strategie de Înlocuire a multora dintre pădurile ce fuseseră tăiate pentru lemn de foc și material de construcție prin o singură
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Woodlands of Tae: Traditional Forest Management in Kalimantan”, În William Bentely and Marcia Gowen, ed., Forest Resources and Wood Based Biomass Energy as Rural Development Assets, Oxford and IBH, New Delhi, 1995. Pentru culturile incluse În cadrul unui sistem strict comercial, maximizarea profiturilor ar Însemna rareori exact același lucru ca și maximizarea volumului recoltei. În zonele cu forță de lucru limitată, cultivatorii ar fi mai preocupați de maximizarea cantității de recoltă per lucrător, În vreme ce acolo unde suprafețele cultivate sunt mici, atenția s-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]