2,955 matches
-
vecine, Botoșani și Iași. Organizat sub egida Consiliului Județean Suceava de Muzeul Bucovinei și Centrul Cultural Bucovina, cu sprijinul Primăriei municipiului Suceava, Târgul de Paște, amplasat în Parcul Central al orașului (unde meșterii și-au prezentat creațiile artizanale și produsele meșteșugărești în cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la
TIBERIU COSOVAN [Corola-blog/BlogPost/349578_a_350907]
-
vecine, Botoșani și Iași. Organizat sub egida Consiliului Județean Suceava de Muzeul Bucovinei și Centrul Cultural Bucovina, cu sprijinul Primăriei municipiului Suceava, Târgul de Paște, amplasat în Parcul Central al orașului (unde meșterii și-au prezentat creațiile artizanale și produsele meșteșugărești în cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la
TIBERIU COSOVAN [Corola-blog/BlogPost/349578_a_350907]
-
vecine, Botoșani și Iași. Organizat sub egida Consiliului Județean Suceava de Muzeul Bucovinei și Centrul Cultural Bucovina, cu sprijinul Primăriei municipiului Suceava, Târgul de Paște, amplasat în Parcul Central al orașului (unde meșterii și-au prezentat creațiile artizanale și produsele meșteșugărești în cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
etala cahle și vase din lut cu motive incizate și cromatică specifică Kuty, cărora li se alăturau diverse obiecte miniaturale și păpuși din ceramică îmbrăcate în costume populare. Și pentru că ouăle de Paște și cumpărăturile făcute în târgul cu produse meșteșugărești, dar și în cel învecinat - în care se vindeau brânzeturi și preparate din carne - aveau nevoie de coșuri în care să fie transportate, Lilian Toderașcu din Heci, județul Iași, a venit cu împletituri din nuiele, executate din răchită de cultură
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
de caiete cu însemnări, filme fotografice și corespondență Donația Nicolae Pentelescu de la „Fondul Bucovina” din cadrul bibliotecii sucevene (donație în care se află, în manuscris, și lucrarea „Însoțirea cizmarilor români din Suceava”, lucrare monografică de o deosebită importanță pentru istoria breslelor meșteșugărești și a activității cooperatiste din Bucovina) cuprinde și aceste 15 albume, însoțite de 32 de caiete cu însemnări, câteva mape cu filme (clișee) fotografice developate, precum și corespondența purtată de autor în documentarea pentru elaborarea lucrării. Albumele numerotate, care alcătuiesc această
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
alcătuiesc această lucrare la care preotul s-a ostenit vreme de câteva decenii, urmăresc, așa cum aflăm din „Cuprins”, câteva capitole cu ilustrațiile aferente: „Viața corală în Bucovina”, „Coruri școlare și studențești”, „Coruri ale românilor și societățile muzicale”, „Coruri țărănești și meșteșugărești” - și, ca extensie, în afara perimetrului bucovinean - „Coruri din zonele Fălticeni, Botoșani și Dorohoi”. „Vie amintire și recunoștință compozitorilor, dirijorilor și coriștilor formați pe plaiurile Bucovinei” Primul album al seriei este datat în anul 1977. Scrisul artistic pe filele de carton
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
din 25 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Tot mai mult în ultimii ani se organizează târguri și expoziții din toate domeniile, ele fiind oportunitatea ideală pentru a se face cunoscută activitatea instituțiilor, societăților comerciale, dar și a persoanelor fizice: târguri meșteșugărești, de mobilă, de produse tradiționale, de mașini, produse electrocasnice, medicamente, produse cosmetice, articole de îmbrăcăminte, decorațiuni interioare, târguri de carte etc. La care dintre ele m-ar duce pașii prima dată? Evident că nu aș ocoli nici târgurile de îmbrăcăminte
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
Ediția nr. 937 din 25 iulie 2013. Tot mai mult în ultimii ani se organizează târguri și expoziții din toate domeniile, ele fiind oportunitatea ideală pentru a se face cunoscută activitatea instituțiilor, societăților comerciale, dar și a persoanelor fizice: târguri meșteșugărești, de mobilă, de produse tradiționale, de mașini, produse electrocasnice, medicamente, produse cosmetice, articole de îmbrăcăminte, decorațiuni interioare, târguri de carte etc. La care dintre ele m-ar duce pașii prima dată? Evident că nu aș ocoli nici târgurile de îmbrăcăminte
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
aș achiziționa cărțile preferate ... Citește mai mult Tot mai mult în ultimii ani se organizează târguri și expoziții din toate domeniile, ele fiind oportunitatea ideală pentru a se face cunoscută activitatea instituțiilor, societăților comerciale, dar și a persoanelor fizice: târguri meșteșugărești, de mobilă, de produse tradiționale, de mașini, produse electrocasnice, medicamente, produse cosmetice, articole de îmbrăcăminte, decorațiuni interioare, târguri de carte etc.La care dintre ele m-ar duce pașii prima dată? Evident că nu aș ocoli nici târgurile de îmbrăcăminte
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
Cum s-a ajuns aici? Verum est ens, existență era adevărul. Pentru omul din antichitate și die era medievală existență era adevărată pentru că era a Divinității. Gândul, fapta din perspectiva Creatorului Suprem sunt unitare. Ce face omul este o activitate meșteșugărească mai mult sau mai puțin intamplatore, perisabilă și nu are nimic de a face cu adevărata cunoaștere. După Descartes istoria nu e știință. Universitatiile medievale nu se preocupau de cercetarea științifică. Verum quia factum, adevărata cunoaștere pentru noi este numai
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366778_a_368107]
-
mult datorită acuzelor ce i se aduceau Anei, fiind învinuită de imoralitate și încercarea de a distruge un cuplu despre care de fapt nu se știa nimic printre colegi, atât Ana, cât și Maria și-au dat demisia din cadrul cooperativei meșteșugărești. La început au lucrat acasă pe cont propriu diverse articole de îmbrăcăminte pentru localnici, ca apoi Ana fiind foarte talentată și creativă, au început să creeze propriile lor fantezii. Pentru a evita orice reclamație a dușmancei Anei către poliția locală
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
casei nu-i permitea să aducă o asemenea cheltuială în familia sărăcită și plină de nevoi, așa că imediat ce a terminat cele zece clase obligatorii, a intrat la un curs de broderie, ca după șase luni să devină salariata aceleași Cooperative meșteșugărești „Munca”, ce dădea de lucru la mai toate fetele și femeile tinere din cele două sate ce formau comuna Doftana. Peste câteva zile Ana primi o altă scrisoare de la Viorel Calistrat în care își manifesta nedumerirea dacă a ajuns ori
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
La noi, fenomenul creației populare chiar la începutul mileniului III se manifestă complex. România este una din țările continentului european în care elemente ale civilizației tradiționale se păstrează încă vii, autentice, originale, bogate,variate. Astfel mai există destule centre tradiționale meșteșugărești în care continuă activiatatea creatoare pe temeiul solid al tradiției locale. Acesta este cazul centrelor ce continuă să practice meșteșugul olăritului azi, precum Șișești-Noapteșadin Mehedinți. În 1883 aici erau identificați aproximativ 200 de olari. La expoziția din 1906 au fost
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
daco- romană, Rusidava, gazdă și teatru al unor evenimente dramatice în 1821, când aici s-au confruntat eteria greacă și armata revoluționară a pandurilor lui Tudor Vladimirescu cu turcii., apoi cunoscând o apreciabilă dezvoltare economică cu specific viticol, agricol și meșteșugăresc. Interesul pentru realizarea unei astfel de lucrări de amploare a căpătat contur mai cu seamă că se împlineau 1750 de ani de la atestarea documentară a acestei așezări. Inițiată, redactată în mare parte și propusă pentru editare încă din 1974, monografia
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
Trovanții (sferoidali sau cu aspecte zoo- și fitomorfe) intră în mod cert în categoria objets trouvés, ce ține de avangardele artistice ale începutului de secol XX (mișcarea dadaistă). Mesele din trovanți și pietre de moară ar putea să sugereze obiecte meșteșugărești, dar să intre și în categoria ready-made modificat, deoarece ele reprezintă o combinație între ready-made (piatra de moară) și objets trouvés (trovantul). Mesele reprezintă în același timp și „asamblări” (sau „instalații”) de tip dadaist, însoțite de schimbarea semnificației lor: obiecte
BRÂNCUȘI LA EL ACASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368898_a_370227]
-
țin la o dată fixă: o anumită zi din săptămână sau dintr-un anumit anotimp, cu ocazia unei sărbători religioase: Paște, Crăciun, de Mării, Moși etc. Din punct de vedere comercial ele sunt specializate în valorificarea de produse animaliere, vegetale, culinare, meșteșugărești, iar mai recent și spirituale: carte, turism, locuri de muncă, icoane sau au caracter de sărbătoare și sunt legate de un eveniment important din viața omului, de exemplu, căsătoria: Târgul de Fete de pe Muntele Găina,Târgul de Feciori de la Săcele
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
celui Otoman, Imperiul Austro-Ungar. Tot un mileniu de subjugare dar occidentală. În loc de ciubuc și caftan ustensilele care arătau apartenența la marea boierime din Țările Române (Muntenia și Moldova) în Ardeal marea boierime, împinsă și de biserică a ajutat dezvoltarea breslelor meșteșugărești care au întărit militar nu numai zona de graniță sub-montană. Cetăți țărănești și biserici întărite au devenit frecvente loc de refugiu și apărare a avutului locuitorilor de rând, meseriași sau agricultori. Țăranul a strâns mici averi constituite de vite de
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică. Iată de ce părintele Romică Siminciuc a mutat (și continuă asta) la Soci o părticică din ființa locurilor maramureșene, cu acele celebre bisericuțe din lemn care înțeapă cerul, opere meșteșugărești despre care Lucian Blaga preciza că sunt “printre cele mai prețioase și mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular”. Părintele a ridicat deja porți monumentale, de stil maramureșean, la intrarea în frumoasa sa Biserică. Pentru această ispravă, părintele
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
lucrarea la Biserica maramureșeană din Cimitirul ostașilor români, cei căzuți pe Frontul Moldovei, în segmentul Soci-Boureni. Deși, inițial, această lucrarea urmă a fi realizată de echipa aceluiași meșter care a realizat porțile Bisericii “Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa întreprindere meșteșugărească a rămas în sarcina meșterilor locali. Costul greu de suportat, în condițiile angajării meșterilor maramureșeni, a dus la găsirea unei alternative, aproape neverosimilă. Părintele știa că în obștea parohiei sale sunt meșteri de ispravă care, deși nici în vis nu
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
care era tipărit pe două coloane în limba germană și română (cu litere chirilice). Este de remarcat că Bucovina cunoaște o perioadă de reală înflorire, atât sub aspect economic cât și cultural. Se dezvoltă industria și agricultura. Iau amploare activitățile meșteșugărești, mica industrie și comerțul. Se diversifică și se îmbunătățește rețeaua de drumuri și căi ferate. Lemnul, minereurile, pășunile pentru creșterea vitelor, chibzuit exploatate ca resurse naturale, dar și așezarea geografică favorabilă diferitelor activități lucrative și comerciale, au condus la dezvoltarea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
copii; - cinci grădinițe pentru învățământul preșcolar; - Colegiul Silvic Național „Bucovina”; - Fabrica de produse lactate „Rarăul”; - Fabrica de mobilă; - Fabrica de încălțăminte „Montana”; - Filatura tip bumbac; - Întreprinderea de industrie locală „Rarăul”, cu șase sectoare de producție; - Întreprinderea de Prospecțiuni Geologice; - Cooperativa Meșteșugărească „Deia”, cu 12 secții prestatoare de servicii; - blocuri de locuințe, în număr de 47. Pe lângă toate aceste realizări se adaugă și un îndelung proces de modernizare a infrastructurii, vizând bulevardul central al municipiului Câmpulung Moldovenesc și străzile principale, alături de drumurile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
preziua revoltei populare, când s-a declarat starea de necesitate pe întreg teritoriul țării. Nu au lipsit cei prudenți și strângători, ca tovarășa Emilia, din Odobești, care, după ce a primit ultima indicație prețioasă de a se confecționa măciuci la atelierele meșteșugărești, „își strânse agendele, valuta și documentele mai importante din seiful” propriu și, cu acestea, păstrate pentru orice eventualitate, pentru a se pune la adăpost, se grăbește să se retragă în munți la o cabană neștiută de ceilalți. Acțiunea romanului poate
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „UN SECURIST DE TRANZIŢIE” de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/353681_a_355010]
-
pe Preacurata Sa Maică. Desigur i-ar fi putut ocroti și cu divinele Sale puteri absolute, cu Atotputernicia Sa, dar a voit ca un om puternic ca tine să fie privilegiat de acest serviciu înalt. Munca vieții diurne, în atelierul meșteșugăresc nu mai avea decât importanța asigurării traiului zilnic, lipsită de acea componentă umilitoare și săvârșită într-o perfectă sărăcie. Ea se înălța în ochii divini ca munca depusă cu râvnă și dragoste, în ascultare absolută, vrednică de a fi numită
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354665_a_355994]
-
atât. Dimineață tot orașul vorbea de această întâmplare. Internat în spital Piti nu-și mai aducea aminte de nimic. Doar avocatul Niță a spus pe la prieteni că în seara aceea a jucat poker pe bani mulți în biroul președintelul Coperativei Meșteșugărești împreună cu Roșagă... care a plecat imediat dupa Piti, si cu Balotă care a rămas să mai fumeze un „Aviator”. Doctorii au bănuit că a fost lovit în cap cu un săculeț umplut cu nisip. Miliția s-a făcut doar că
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
și la Pafos se organizează pe tot parcursul anului tot felul de evenimente culturale importante, naționale și internaționale: Festivalul de operă în aer liber din septembrie, de care am amintit anterior, desfășurat cu regularitate din 1998 încoace, expoziții și târguri meșteșugărești găzduite de Castelul Medieval pe tot parcursul anului. Anual, în octombrie se desfășoară aici un eveniment interesant, “Open Cyprus Studios”, un fel de manifestare a porților deschise artei, în care artiștii ciprioți, în fiecare weekend, desfășoară un dialog informal cu
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]