5,675 matches
-
arta cu care se câștigă/ sufletul care tace și carnea care strigă,/ de vreme ce nu-i nimeni aicea să-i sărut/ pe umbra despărțită sălbatecă de trup/ mireasma puturoasă a sângelui fierbinte./ Durerea-i mult mai mare când moare în cuvinte,/ meșteri! ciocanul vostru bate așa-n pustiu/ parcă cioplește - vouă sau mie? - un sicriu.”//( Vreau toamnă, via...) De altfel, vinul - simbol polivalent, fără îndoială, cu un spectru larg, dinspre vitalism spre metafizic, dinspre lumesc spre religios - are o mare frecvență în
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
trebui să ia fața scriitorului care se pregătește să se confrunte o viață cu aceleași repere, într-o cultură care băltește din lipsa unui orizont mai generos. Mă gîndesc la niște nume de tineri scriitori, care, dacă nu iau exemplul meșterului român, care e demult în Europa, nu o să fie decît niște scriitori români îmbătrîniți înainte de vreme de frustrări și uzură cotidiană. Claudiu Komartin, Dan Coman, Răzvan Țupa, Bogdan G. Stoian, Rita Chirian, Marius Chivu, Mihai și Alexandru Vakulovski, Rareș Moldovan
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
lună noi, toti românii. Dar ce le pasă lor? Cel bătrân a ținut România pe loc timp de 10 ani, secătuind-o de toate resursele, cel tânăr o duce înapoi cu 10 ani, în afara Europei. Atâta pot, atâta fac. Halal meșter, halal ucenic!”, a menționat prim vicepreședintele PDL. ,,PS: cei doi ( Iliescu și Ponta n.r.) nu scot un cuvânt despre furăciunile la referendum! O să le spunem noi!”, a conchis Cezar Preda. Democrat-liberalul nu precizează în declarație numele lui Ion Iliescu și
Cezar Preda: Bătrânul edec atacă din nou cu tupeu bolșevic () [Corola-journal/Journalistic/43260_a_44585]
-
Întâmplarea mi-a dat de gândit: tehnologia modernă impune, așadar, un nivel mult mai înalt al cunoștințelor decât acela oferit de școală în trecut. Ca să poată „citi” măruntaiele unui televizor, un simplu tehnician trebuie să învețe astăzi lucruri de care meșterii de ieri nu aveau nevoie. Optimismul meu incurabil m-a determinat să cred că tineretul de mâine va fi, cu siguranță, mai școlit și că rezultatul pentru societate va fi o medie culturală superioară celei actuale. Mi se pare că
Fractura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4223_a_5548]
-
care-l duceam la parcul cu huțe și la parcul cu munți! Iar epoca Ceaușescu e departe. O viață de când s-a încheiat. Începe să fie o viață de când ne-am mutat la București. T îl convoacă telefonic pe un meșter care a mai fost în casă, demult. „Știu, cum să nu știu. Clădirea din fundul curții. Domnii aceia în vârstă.” Apreciem: n-a zis bătrâni. Suntem în scurtul anotimp dintre iarnă și vară. Mi-am reluat plimbările spre parcul Ioanid
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]
-
Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. În locul Doinei Melinte a fost numită președinta Federației Române de Baschet, Carmen Tocală. De asemenea, tot joi, Victor Ponta a efectuat și alte numiri în funcții de secretar sau subsecretar de stat: - Sorin Vintilă Meșter - secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989; - Claudiu Preoteasa - vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, al Administrației Fondului pentru Mediu; - Horia Ion Irimia - vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, la Agenția Națională
Victor Ponta a demis-o și pe Doina Melinte () [Corola-journal/Journalistic/44599_a_45924]
-
a umezit, pârjolite cum erau, m-a dus cu gândul la pământul aflat îndelung sub secetă peste care dă deodată ploaie binecuvântată. În acele momente, inima mi-era încâlcită precum cânepa și mă-ncercau simțiri fel de fel. Ca un meșter vopsitor cu mișcări iuți și precise și o artă și tehnică excepționale, dracul cel tânăr a întins, pensulă după pensulă, sânge de măgar peste tot pe corpul meu. La urmă, a ridicat găleata și mi-a turnat drept în față
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
în vagonul de intervenție, îi povesti. De-aici a-nceput. Acolo țineau toți câte ceva, doar știe bine Miluță, că și el... Azi-dimineață s-a dus să scoată pompa și s-o aducă acasă. Mă duc, și peste cine dau? povestea meșterul. Cine crezi că făcea de pază la vagon? Prietenul meu, Ritter. "Gutten Morgen, Ritter", zic, și dau să intru în vagon să-mi iau pompa. Ritter zice "halt" și-ntinde arma. "Mă, zic, de dimineață a luat-o Ritter al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pași spre muncitorul care-l învățase meserie: Dacă mă refuză, sunt pierdut. Ce-i cu tine? Vreau s-o iau! Să mă-nsor cu ea! Aerul mirosea dulce a parfum de levănțică. Acum ți-ai găsit!? Ești nebun! se cruci meșterul și-i dădu una în spate, să-l trezească. Hai! Repede! Ne prind nemții! Nu ne prind. Dacă am scăpat o dată, nu ne mai prind. Spune-mi... Ce să-ți spun? O aștept de dimineață, mărturisi băiatul. De anu trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
degetele nasturii salopetei legați cu sârmă, se crispă și rămase cu ochii holbați la goliciunea de pe fața bătrânului. Sunt după gard, șopti cu gura iască un tânăr cu capul gol, trecând, în fugă, pe lângă ei. Vin! Ce facem? Fugi! strigă meșterul și păru că se gândește adânc la ceva. Nu pe acolo. Dumnezeule! Dar vin! aproape că se-năbuși el. Fugi! Și dumneata?! Eu rămân să-i țin pe loc. Fugi la Irina. Ia-o prin canal. Era o nebunie tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-nmlădia răsfățată și înfățișarea ei era de fetiță crudă, care nu-și dădea seama de nimic, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic nu era vorba de urmăritorii lui, de taică-su, tatăl ei, al Irinei, rămas acolo. De celălalt meșter, moș Țurcanu, fugit în pădure, de toți câți erau hăituiți, amenințați -, privirile îi erau când reci, disprețuitoare, când moi, duioase și dezmierdătoare, chemându-l spre ea și apărându-l de acea amenințare urâtă, cu atât mai cumplită cu cât țâșnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cârligul? Căută locul. Da, aici trebuie să fie! Ștanga de la frână. Graba-i dădea curaj. Nu mai simțea nici un fel de frică, panică sau neliniște. Era atât de bucuros, atât de mândru de sine. Se putea mândri și Irina. Și meșterul. Încleștă pumnul în mânerul tijei metalice și trase stârnind o amestecătură de sunete. Se lăsă cu coatele pe genunchi.. Smunci de-l duru pieptul. Locomotiva țipă ascuțit, prelung și tremurător, anunțând apropierea de pod. Crispat de efort dar vesel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
apoi se târî pe coate și genunchi cu senzația ascuțită, care-l înnebunea, că arcadele podului vin peste el, să-i trăsnească fruntea. Se prăvăli moale, amețit. Sub pleoape-i săreau așchii de metal ca de la un polizor. Din vagon meșterul strigă ceva, dar nu putea înțelege. Vocile se îngrămădeau și se-nmulțeau, silindu-se în fierbințeala momentului să se cațere unele peste altele. Timpul se-nvolbura cu o viteză chinuitoare. Mișcările lui încete, pline de precauție și spaimă, i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Au scăpat toți? Toți, îi șopti la ureche, cald, Irina, și mâna ei îi atinse fruntea, înfiorată. Deschise ochii și-o sorbi toată vrând să-și salte fața și să-i simtă buzele, dar se sfii de prezența mamei. Și meșterul? E pe culoar. Vorbește cu doctorul. Și ce spune? Nimic. Că n-ai nimic, îl liniști fata și-l mângâie întruna cu amândouă mâinile, ștergându-i sudoarea de pe tâmple. Nu. Bădița Ghiță, preciză el. Ce să zică? Ce zic toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
iunie 1472, a unei organizații a curelarilor și tăbăcarilor din Suceava, adresată bistrițenilor, prin care se solicita un atestat pentru o calfă care lucrase mai mulți ani acolo. Apoi, sigiliile de plumb descoperite la Suceava, într-un atelier al unui meșter năsturar de la sfârșitul secolului al XV-lea, dovedesc schimbul de corespondență dintre acesta și orașele din Transilvania. Tot din acest secol, negustorii foloseau curent scrisul în relațiile lor comerciale cu Brașovul. Relațiile comerciale dar și de altă natură, ale orașelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
revista de studii culturale Origini. Caiete silvane (5 volume, 2002-2003). Este autorul cărții Iter in Indiam. Imagini și miraje indiene în drumul culturii române spre Occident (Polirom, 2006). Are în pregătire pentru tipar volumele Eliade secret și Comentarii la legenda Meșterului Eliade. Îngrijește, la Editura Humanitas, publicistica din India a lui Mircea Eliade. Precizări scenografice Personajul principal al acestei cărți, apașul metafizic, este Nae Ionescu. Porecla i-a fost dată, se pare, de Vasile Băncilă. În orice caz, ea se întâlnește
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vestul Germaniei. Atributul principal era comerțul cu alte așezări din Transilvania și Țara Românească. La începutul secolului al XVI-lea, orașul devine și un important centru artistic, reunind activitatea unor pictori, sculptori în lemn și piatră, creatori de mobilier și meșteri ai orgilor, din Königsberg, Salzburg, Boemia, Tirol și autohtoni, precum Elias Nicolai (cel mai mare sculptor al barocului transilvănean). Cetatea Sighișoara, „cea mai frumoasă și mai bine păstrată cetate orășenească din Transilvania”, a primit de-a lungul timpului apelative precum
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mixte sau specializate. De exemplu, târgurile de carte, târgurile de turism, târgurile auto ș.a.. Constituie un motiv de promovare și de comercializare a unor produse și, în același timp, prilej de competiție între firmele de pe același segment, cum este Târgul meșterilor populari, în luna septembrie, la Brașov. Unele târguri au doar câteva ediții, însă altele se pierd în negura timpurilor. Este cazul Târgului de fete din Masivul Găina (Munții Apuseni), desfășurat an de an, în cea mai apropiată duminică de Sfântul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
îl cunoștea pe Petrache îndeaproape, i-a sugerat Generalului Franțuz, să-l ia pe Petreache ordonanță. Așa a ajuns Petrache ordonanță la Paris. Dar Stavarache se topea de dorul copiilor. Iată ce spunea odinioară Ion Olaru din Tansa, un mare meșter popular, adică olar, probabil că strămoșii lui au fost olari și de acolo i se trage numele de Olaru: Bă, tu ești nepotul lui Petrache B....ă? Apoi să știi că eu am nouăzeci de ani și am făcut război
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
lui de reconstrucție creștea o dată cu avansarea lucrărilor. Nicolae și Elena Ceaușescu vizitau șantierul în fiecare sâmbătă dimineața (în total 428 de viziteă, „foarte oficiali, foarte practici, neadresând nicio laudă. El arăta o considerație mai mare muncitorilor decât arhitecților, strângând mâna meșterilor, vorbind neprotocolar cu maiștrii”. Ceaușescu avea dificultăți în problemele de detaliu, nu înțelegea machetele la scară și a cerut să i se materializeze recomandările la scară naturală. Din cauza aproprierii de centrul istoric al orașului si al amplasării într-o zonă
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mori de apă, poverne pentru fabricat țuica, meseriași de diferite branșe. Pe plan cultural, începutul sec. XX este legat de activitatea Caselor Naționale. Dintre întemeietorii acestui locaș de cultură trebuie să-i pomenim pe: generalul Ion Manolescu, preotul Vasile Opriș, meșterul Ion Aldea. După 1900 în cadrul acestei instituții funcționau: un cor, o echipă de teatru și o fanfară formată din localnici. Tot aici sunt de amintit conferințele ținute de mari personalități ale culturii naționale precum: Gheorghe Țițeica, dr. Mina Minovici, Sextil
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
nesfârșită în fața suferinței morale. * Cele trei creații majore ale liricii noastre sunt prin excelență meditații asupra suferinței în trei registre: în balada păstorului moldovan, răul inerent omului este contracarat prin transformarea morții într-o feerică nuntă cu natura. În balada Meșterul Manole, divinitatea sacrifică un șir de douăsprezece vieți pentru a-și vedea ridicată mănăstirea "cum n-a mai fost alta"; iar suferința metafizică din Luceafărul, constă în faptul că Hyperion nu poate reface, prin unirea lui tu cu eu, unitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fie în Rusia, fie pe meleagurile actuale, este destul de frecvent întâlnit și la casele construite în ultimii ani, ceea ce scoate în evidență atât latura practică, cât și cea sentimentală, nostalgică a staroverului. Din păcate, în zilele noastre sunt din ce în ce mai puțini meșteri care să cunoască tainele realizării, în condiții de funcționare optimă, acestui cuptor complex și cu folosință multiplă. Baia de tip saună, considerată leac pentru orice boală, este alcătuită din două încăperi: pribanik (vestibul în care se lasă hainele) și baia
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
are un principiu sănătos: „Omul sfințește locul! ...”. De aceea, când este promovat în noua funcție, prima grijă este aranjarea interiorului. Are informații despre ultimele noutăți în materie de mobilier, amenajări interioare, ikebana și altele asemenea. Stă mai tot timpul alături de meșter, dă și el de câteva ori cu bidineaua, trasează „din ochi” un brâu, își spânzură deasupra ușii un bostan-cap-de om, cu un beculeț înăuntru, iar pe peretele din spatele fotoliului o mască de brezaie căpătată la Nerej când a fost pentru
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
materia. Și ce natură! Ce instinct! Ce materie!... ce materie peste toate...! o spun curentele plutoniene cu limbajul lor cutremurat al inimii ce materie! Eu o voi lucra, ca apele pământul, o voi brăzda, îi voi da formă, voi fi meșterul ei. "Taci! Taci!" îi spune vocii interioare care îi șoptește: "Privește Avito, ce stai...? Ce stai, Avito...? Ce stai ...? ...este momeala... așa nu se ajunge la geniu... ce stai...?" "Taci!" și termină cu această concluzie: Marina este materia primă pentru
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]