1,793 matches
-
Cu tibia, pielea și cu tibialul anterior. Peronier profund. Acțiunea: 1. extensor al falangelor halucelui, 2. flexia dorsală a piciorului, 3. slab pronator-abductor al piciorului. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte în 4 ramuri acoperite de o singură teacă sinovială. Acestea coboară spre degetele II-V în vecinătatea cărora se trifurcă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de: 1. slab extensor al falangelor degetelor de la II la V, 2. flexor dorsal al piciorului, 3. pronație-abducție la nivelul piciorului. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. La nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acoperit de cei doi mușchi ai lojei anterioare. Din nervul peronier profund. Acțiunea: 1. flexor dorsal al piciorului, 2. pronator-abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MUȘCHIUL
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
intermusculare. Pe tuberozitatea metatarsianului V. Peroneu și cu mușchiul lung peronier Dată de peronierul superficial. Acțiunea: 1. flexor plantar, 2. pronator și abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Pielea Din nervul tibial. MUȘCHIUL SOLEAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Fața posterioară și superioară a peroneului și tibiei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
tuberozitatea metatarsianului V. Peroneu și cu mușchiul lung peronier Dată de peronierul superficial. Acțiunea: 1. flexor plantar, 2. pronator și abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Pielea Din nervul tibial. MUȘCHIUL SOLEAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Fața posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Prin tendonul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Peroneu și cu mușchiul lung peronier Dată de peronierul superficial. Acțiunea: 1. flexor plantar, 2. pronator și abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. Prin tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Pielea Din nervul tibial. MUȘCHIUL SOLEAR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Fața posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Prin tendonul comun Achilian la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. La nivelul falangei proximale a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a halucelui. Prin nervul peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
peronier profund. Extensor al falangei proximale. MUȘCHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare. * falanga proximală a halucelui, * sesamoidul medial. Prin nervul plantar medial. 1. abductor al halucelui, 2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
2. menținerea bolții plantare. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: * medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; * lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. * fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; * fasciculul medial se
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
SCURT FLEXOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - oasele cuboid și cuneiforme; - ligamentul și expansiunile tendinoase care se găsesc la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: * medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; * lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. * fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; * fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
musculare: * medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; * lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. * fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; * fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial. Slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchiul este format din două fascicule musculare. Fasciculul oblic
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
medial și pe baza falangei I; * lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. * fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; * fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial. Slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchiul este format din două fascicule musculare. Fasciculul oblic se formează de la nivelul cuneiformului II
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Acțiunea - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Din nervul plantar medial. 1. flexie a falangei a doua pe prima 2. menținerea bolții plantare în sens longitudinal. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară Pe tendonul flexorului lung
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de la degetele de la 2 la 4. Din nervul plantar medial. 1. flexie a falangei a doua pe prima 2. menținerea bolții plantare în sens longitudinal. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară Pe tendonul flexorului lung al degetelor. Din nervul plantar medial. De a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. MUȘCHII LOMBRICALI Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
doua pe prima 2. menținerea bolții plantare în sens longitudinal. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară Pe tendonul flexorului lung al degetelor. Din nervul plantar medial. De a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. MUȘCHII LOMBRICALI Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale flexorului lung ( cu excepția lombricalului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Inserția terminală se realizează la nivelul bazei primei falange. Acțiunea mușchilor lombricali este de slabi flexori ai primei falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor III-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor II-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
trebui caracterizate mai degrabă structural decît genealogic, prin enumerarea unor caracteristici lingvistice comune: 1. limbile indo-europene nu au armonie vocalica, spre deosebire de cele din marea familie uralo-altaică (ugro-finice, turco-tătare etc.); 2. consonantismul în poziție inițială nu este mai sărac decît cel medial său final (că în limbile dravidiene și uralo-altaice); 3. cuvîntul indo-european nu începe obligatoriu cu rădăcina, el putînd primi adesea un prefix; 4. flexiunea de tip indo-european nu se realizează doar prin afixe, ci și printr-o serie de alternante
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nominale (în funcție de gen ș.a.), mai rar la alte categorii de cuvinte. Numele pot avea forme diferite în funcție de caz, în general nu însă și de număr. În multe limbi lipsește articolul. Într-o serie de limbi există așa-numite "forme verbale mediale de frază" (distincte de cele finale), care constau în sufixe ce nu pot fi adăugate decît în construcții cu valoare de propoziții subordonate. În unele limbi, verbele mediale au forme diferite marcînd identitatea sau non-identitatea subiectelor celor două construcții succesive
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lipsește articolul. Într-o serie de limbi există așa-numite "forme verbale mediale de frază" (distincte de cele finale), care constau în sufixe ce nu pot fi adăugate decît în construcții cu valoare de propoziții subordonate. În unele limbi, verbele mediale au forme diferite marcînd identitatea sau non-identitatea subiectelor celor două construcții succesive și, în caz de nonidentitate, pot varia în funcție de persoana și număr. De exemplu în binandere 298 embo mi gu-ndo te-siri na genă "om - agent a venit și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
caz de nonidentitate, pot varia în funcție de persoana și număr. De exemplu în binandere 298 embo mi gu-ndo te-siri na genă "om - agent a venit și a vorbit și eu am auzit", din cauza identității subiectului primelor două verbe, forma verbală mediala gu-ndo nu se schimbă în funcție de persoana; formă te-siri variază după persoană și număr, deoarece verbul următor are alt subiect. Topica: subiect-obiect-verb, de ex. "omul a sădit copacul în mijlocul grădinii" are în kawai 299 formă dubu ota pari ipiwa gagati
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
probleme. De cele mai multe ori, răspunsurile emoționale sunt mai puternice. De Martino et al. (2006) au demonstrat, folosind imagistica medicală, că efectele de încadrare sunt asociate cu activitatea unei părți anume a creierului uman, numită amigdală și localizată în lobul temporal medial, având un rol cheie în sistemul emoțiilor (Druckman și McDermott, 2008, p. 300). Totuși, este necesară studierea diferențiată a emoțiilor, dincolo de distincția globală a valențelor emoții pozitive versus emoții negative, dat fiind că emoțiile acționează ca o lentilă prin care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
stâng (mitral) este format din: orificiul atrioventricular, de formă inelară, mai mic decât cel tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică) are formă triunghiulară, se inserează cu baza pe porțiunea anteromedială a orificiului mitralei și se orientează inferior și spre stânga; prezintă două fețe, una axială (atrială), netedă, orientată posterior, la stânga și inferior, și alta septală, netedă;cuspa posterioară (inferioară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
Acuitatea vizuală se testează cu optotipul; Câmpul vizual este mai frecvent afectat în leziuni chiasmatice sau retrochiasmatice, modificările interesând jumătate din câmpul vizual (hemianopsie), sau numai un sfert de câmp (quadrantanopsie) temporal sau nazal. Hemianopsia heteronimă bitemporală apare în leziunile mediale chiasmatice, prin interesarea fibrelor care provin 57 din porțiunea internă a retinei și apare în tumori pituitare, craniofaringioame, meningioame supraselare. Hemianopsia heteronimă binazală se întâlnește mai rar (meningite bazilare, arahnoidite optochiasmatice). Hemianopsia laterală omonimă apare în leziuni retrochiasmatice și constă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
tipul hemiplegic. Pentru a ușura stabilirea nivelelor de sensibilitate, pot fi folosite următoarele repere: - C4 - vârful umărului - C5 - fața laterală a brațului (deasupra inserției deltoidului) - C6 - police - C7 - degetul mijlociu - C8 - deget mic - T1 - marginea ulnară a antebrațului - T2 - fața medială a brațului - T3 - axila - T4 - linia mamelonară - T6 - apendicele xifoidian - T10 - linia ombilicală - T12 - plica inghinală - L1 - 1/3 superioară a feței anterioare a coapsei 61 - L2 - 1/3 mijlocie a feței anterioare a coapsei - L3 - 1/3 inferioară a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
mamelonară - T6 - apendicele xifoidian - T10 - linia ombilicală - T12 - plica inghinală - L1 - 1/3 superioară a feței anterioare a coapsei 61 - L2 - 1/3 mijlocie a feței anterioare a coapsei - L3 - 1/3 inferioară a feței anterioare a coapsei - L4 - maleola medială - L5 - haluce - S1 - fața laterală a piciorului - S2 - fața tara a piciorului - S3 - regiunea gluteală [1]. Reflexele Reflexele sunt răspunsuri motori, secretori sau vasomotori ale organismului determinate de acțiunea unui excitant. Pot să fie de trei tipuri: monosinaptice - arcul reflex
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]