2,990 matches
-
tăcere, înserare, liniște. Încadrată în motive romantice, seara Marianei Cristescu conține, pe lângă lună, stele și noapte, și elemente pământene, ce o fac pe poetă să-și desfacă din caier povestea care să-i contureze portretul: decorul este și pământean, cu melci, cu maci, caiși, lebede, piatră, clavir, crin, fir de iarbă. Câteodată se întâmplă scurte evadări în „Temple - Iubiri”, „în cenușa dimineții”, „în poeme - toteme”. Deși o Cântare a Cântărilor, „Conversația de seară” conține și o poezie încifrată, legată de simboluri
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_caisului_inflorit_ca_melcul_al_florin_tene_1339685488.html [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
să fie găsită: „Află-mă și / sărează-mi chipul / cu lacrima ta!” e dorința Afroditei de a păstra sarea mării într-o seară a discursului pe luciul cuvintelor de la lumina poeziei. Elena M. Cîmpan Referință Bibliografică: Timpul caisului înflorit ca melcul / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 531, Anul II, 14 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Editura Timpul_caisului_inflorit_ca_melcul_al_florin_tene_1339685488.html [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
plină de sensibilitatea care l-a însoțit, precum apele destinului toată viața și gravitează în jurul sentimentului suprem: iubirea, care a generat în balansul timpului, de care poetul este fascinat, “Nopți albe”. Despre sine vorbește puțin, e rezervat și strâns ca melcul în cochilia lui, fără să fie taciturn. Detestă minciuna și oamenii duplicitari, oameni care l-au învățat cum să nu fie. În “cornoasele cămăși”, a găsit substanțe de suflet protectoare și spațiu-cămin pentru gânduri nerostite, dar care iau calea lirică
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1467699268.html [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
din drum: “Aproape sunt de-acum / de Tine, Doamne, - / cu lacrime topesc mereu zăpezi / a celor ce din drum vor să mă-ntoarne / ca slava Ta să nu-mi mai fie crez // Nu mai am mult și mă-nfășor lumină - / cu melcul în spirală mă întrec, / dar tot ca el încetinel alunec - / trăire sunt, dar adumbrită-n cerc” ( Aproape sunt). O dorință arzătoare a autoarei este de a rămâne o lumină navigând în drumul spre Dumnezeu: “De-s blid ascuns ce se
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrarea_in_legile_firii_cronica_la_cezarina_adamescu_1356363434.html [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
Toate Articolele Autorului Era pe vremea cînd, iubind singurătatea, mă dedicasem cultului propriei personalități, nestînjenind însă pe nimeni. Într-o zi am întîlnit o fată frumoasă și singură. Eram în timpul meu liber, eram în spatele abatorului părăsit, mai culegeam cîte un melc sau strîngeam rîme în cutituța de tablă pentru pescuit, mai căutam cîte o insignă veche, cîte o piatră cu urme de frunze, din cretacic. Fata se plimba și ea singură pe acolo, probabil nu-i plăcea nici ei soarele, în
ÎN AFARA SOARELUI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1486909910.html [Corola-blog/BlogPost/383062_a_384391]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > MELCUL Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Doar de o oră, ploaia s-a oprit, Mi-a tot bătut în geam de-o săptămână, Și de tristețe, sufletul mi-i zdrențuit, Mi
MELCUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1483973332.html [Corola-blog/BlogPost/380243_a_381572]
-
tine și de razele de lună. Și ca să uit de tot, dar nu de tine, Prin parcul secular, o să mă plimb, Și tot gândindu-mă un pic la mine, Priveam tăcută, la copacul gros și strâmb. Dar dintre tufe, un melc micuț și umed, se ivi Și se opri în fața mea, pe-aleea de ciment, Își scoase-antenele și drept în ochii mei privi, ,,Micuțule! Tu ce vrei de la mine, ești dement?". Și dacă totuși, ai ceva să-mi spui, Spune-mi
MELCUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1483973332.html [Corola-blog/BlogPost/380243_a_381572]
-
lacrimă, culeg. Și-am înțeles, că totul a fost doar un vis, Pe care, din mintea mea-l voi șterge, Voi îmbrăca în văluri de iubire, speranța din abis, Iar dintre vise, pe tine iubite, te-oi alege. Referință Bibliografică: Melcul / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Margareta Merlușcă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MELCUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/margareta_merlusca_1483973332.html [Corola-blog/BlogPost/380243_a_381572]
-
căror rădăcini atârnau peste marginile teraselor. Întregul complex de plante era sprijinit pe coloane de piatră, iar ascensiunea se făcea cu ajutorul scărilor interioare. Izvoare de apă erau urcate artificial în zona de sus, cu ajutorul unor sisteme de tipul șuruburilor elicoidale (melcul lui Arhimede). Prin urmare, iarba era permanent verde, la fel și ramurile arborilor. Ca într-un tablou suprarealist, complexul de plante avea un aspect luxuriant, în contrast cu deșertul înconjurător. Nu cunoaștem astăzi, cu certitudine, unde anume se vor fi aflat legendarele
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_vecerniile_amiezii.html [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
doare gândul despărțirii Viață, sunt mai bătrân decât cuvântul înghițit de tăcerea ta Dar ce să-i faci, dacă inima-mi păcătoasă nu te vrea! Sunt doar o picătură pe frunza toamnei reci De-acum genunchi-mi rupți întâlnesc doar melci! Celulele-mi aduc aminte că sânge n-am în trup Bucăți lungi de carne-mi cad pe jos demult! Sufletul îmi e în agonie, se divide-n două Pe o aripă imensă de înger dispare-n rouă! L-aș mai
POEZII DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_gelu_dragos_al_florin_tene_1370694603.html [Corola-blog/BlogPost/346211_a_347540]
-
e sfâșietor, scena lumii își oprește rotația, Iar tu, marele erou al unui spectacol banal, Pleci spre altă lume, fără scenă, fără admiratori, singur, Între mulțimi De anonimi... HALTE ȘI GĂRI Am trecut prin ele Alergând Sau în pas de melc Și greu mi-ar fi să revin Așa din senin Tot ce mi-aduc aminte că în multe din ele Bătea un vânt al inerției Un aer stătut din vremuri imemoriale Am aruncat priviri nedumerite Peste lume și ziduri scorojite
VERSURI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1440516831.html [Corola-blog/BlogPost/381289_a_382618]
-
tâmplelor pulsând ca într-un dans ciudat între rațiune și emoția în fața căreia trădez linia strâmbă cu linia spiralată a devenirii a ceea ce am fost odată demult. Iau de la capăt scenariul, adaug culori, privesc mișcarea aceea ciudată a cochiliei unui melc, mișcarea din fiecare celulă a spiralei formă, a spiralei interminabile a propriei vieți în care, am impresia că m-am rătăcit. Tu ce mai faci, omule cu gluga lăsată pe creștet încă de când ne-am cunoscut? Și unde mai umbli
AŞ MÂNCA DE FOAME AMINTIRILE (FRAGMENT DE ROMAN) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1482174442.html [Corola-blog/BlogPost/374338_a_375667]
-
de drum nu voi lua merinde- Vin și plec, eu plec și vin curând... ROD Toată viața a fost Plin de rod. În afară de greutatea Lui Nicio durere Nu l-a încovoiat. Smerit și-a purtat Singur povara, Cum își poartă melcul Singurătatea. Într-o zi va cădea frânt, Neînfrânt! Cel Ce nu cade, Nu se înalță Niciodată... Nicolae NICOARĂ-HORIA 23 februarie 2012 Arad Referință Bibliografică: Nicolae NICOARĂ HORIA - N-AM CERȘIT VIAȚA ... (POEMEI) / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
N-AM CERŞIT VIAŢA ... (POEMEI) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_n_am_cersit_vi_nicolae_nicoara_horia_1329985667.html [Corola-blog/BlogPost/357966_a_359295]
-
Acasa > Cultural > Accente > DRUMUL APELOR, 26 ( ROMAN ) Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului Se anunță o noapte cu lună, timpul se scurge însă greu, cu pași de melc, iar noi scrutăm neliniștiți întinsul oceanului, așteptând cu sufletul la gură atacul iminent al piraților caraibieni. Mai este o oră până la presupusul atac și toate punctele de atracție de pe vas rămân închise. Echipajul, în schimb, ocupă poziții strategice de o
DRUMUL APELOR, 26 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1488414125.html [Corola-blog/BlogPost/352749_a_354078]
-
întunecoase a închisorii, prin piese precum „Păianjenul“, „Oglinda“, „Gustând din măr“, „Punctul“, „Roata“ etc. Titlul volumului sugerează elementul în care omul s-a înlănțuit singur datorită unor complexe, fobii. Înțelegem acest lucru și mai bine lecturând piesa de teatru „Râme, melci, viermi, șerpi“ sau „De ce se ofilesc florile când le ating?“ Moravurile societății și încercarea de a evada departe de noroiul lor sunt înfățișate în piese precum „Mocirla“ sau „Arhiva“. Tot în aprilie 2016, la Editura Sfântul Ierarh Nicolae, a apărut
APARIȚII EDITORIALE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1461522599.html [Corola-blog/BlogPost/384835_a_386164]
-
vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colind ochii mei trecători, trupul meu de pământ Văd bine, Doamne,luna sub nori melcii urcând peste case, florile nerodind, apa fântânilor seci, vremea iubirilor arse... E tăcerea, ori tu, mirosind a ninsori îmbătrânind, îmbătrânind?... Bun rămas, eu mă duc să colind!... Camelia Radulian Referință Bibliografică: Bun rămas / Camelia Radulian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
BUN RĂMAS de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1430831278.html [Corola-blog/BlogPost/378101_a_379430]
-
tablouri picturale precum cea din poezia „Îmblânzire”, unde pe fundalul albastru, cei doi îndrăgostiți ard ca „macii-n lan” sau cea din „Rosturile firii”: „A adormit pe plajă marea / și a plâns / cu capul pe meduze verzi / și cochilii de melci”. În totalitatea lui, volumul încântă. Explicația ține de măiestria creatorului, cunoscător al psihologiei juvenile, al limbajului specific vârstei ingenuie, al ritmicii și rimei încântătorii, al proiectării de microuniversuri imagiste care ne îndeamnă să trecem de la o pagină la alta, degustând
RECENZIE. CELLA NEGOIESCU. VOL. ARC DE CURCUBEU , AUTOR VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_cella_negoiescu_vol_arc_de_valentina_becart_1355136073.html [Corola-blog/BlogPost/351689_a_353018]
-
capul meu!!!!! Ce mă fac, ce mă fac? Doamne, ia-ma tu pe mine, ce mă fac?- Uite, numa' așa o tanea... Să luasă cu mâinile de cap și-și detea sângură palme printre crătiț'. Îi ieșisă oichii că la melc, de-mi venea să mă și râd, dracu, da' și crapă pipota-n mine. Pân'la urma, să mai domoli și-o aud: “Nu știu, nu ma interesază, te faci inel, că altfel io chem poliția și te spun și
O PLĂCINTĂ CU BUCLUC (DIN PĂȚANIILE GETEI) de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1430230497.html [Corola-blog/BlogPost/366207_a_367536]
-
a secolului XX. Măneanu Varvara Magdalena Muzeograf Muzeul Regiunii Porților de Fier NOTE 1. Varvara Buzilă, Costumul popular din Republica Moldova , Chișinău, 2011 .p.19. 2. Elena Secoșan, Portul popular, în Arta Populară din Mehedinți, p. 95. 3. ..... punctul, discul, cercul, melcul spirala- soarele. (Constantin Prut, Calea rătăcită, o privire asupra artei populare românești, Editura Meridiane, București, 1991, p.43, 70.) 4. Romulus Vulcănescu, Mitologie Română , Editura Academiei, București, 1987, p. 390 5. Gh. Mușu, Din istoria formelor de cultură arhaică, București
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_la_brosteni_mehe_varvara_magdalena_maneanu_1367322998.html [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
este și cel mai simplu, nu-l schimb nici pentru zece tratate de filosofie kantiană și hegeliană O nedumerire tot am, cum va suporta pământul atâta iubire și sete de ea? SPERANȚĂ Pe fruntea mea alunecă un glonț, Ca un melc însângerat, Câte gloanțe nu și-au sfârșit drumul În trupul fratelui, surorii noastre? Fumul, ca o plasă subțire de păianjen Îmi învăluie inima, seara vine la mine Cu tălpile carbonizate, stelele mi se par cusute Direct pe piele, de pe fruntea
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404882414.html [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
pictează și se lăcuiește. Lemnul se decupează după forma dorită, se pictează și se lăcuiește. „Fimo” se modelează și se arde la cuptor timp de 30 de minute. Obiectele create au formă de pisicuțe, gărgărițe, fluturași, fetițe, girafe, broaște țestoase, melci, ghiocei, trifoi. Nicoleta Buzea (București), absolventă a Facultății de Arte Plastice, Secția Ceramică, Sticlă, Metal, este artist plastic Arte vizuale, lucrează în echipă din facultate, se află la cea de-a doua participare la Târgul Mărțișoarelor de la Muzeul Țăranului Român
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
programator informatician contabilitate, artist plastic, face bijuterii, săpunuri naturale, torturi fantezii, rochii unicat. Bijuteriile sunt din sârmă placată cu argint și ceramică pe care sunt pictate floricele de primăvară și modele abstracte. Mărțișoarele sunt în formă de cheia sol, pisicuțe, melci, libelule, fluturași, flori, copăcei etc. pe care sunt aplicate pietre semiprețioase. Târgul de Mărțișoare de la Muzeul Țăranului Român s-a dovedit o formă de cunoaștere și de promovare a unui vechi obicei, a creativității poporului român, a dorinței acestuia de
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
clanța de ușii, iau pulsul casei. Zidurile sunt pline de viață (copiii nu mai îndrăznesc să doarmă singuri în cameră, la mansardă - deci am tot felul de angoase asigurate). 3 august. Acolo jos în iarba umedă alunecă un omagiu medieval: melcul viticultor, gasteropoda cu subtile străluciri de gri și galben, ducându-și casa ondulată, aduși de călugări cărora le plăceaau acei escargots - căci franciscanii veniră până aici spărseseră piatra, stinseseră varul, insula le-a revenit în 1288, donată de regele Magnus
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
nu se mai afle în valea plângerii * hohot în moara de măcinat cenușă lucru de nenumit și necurat fur furios dosind sufletul înfiorat în saci nădușind sărat ca în ocnă * puțină rugăciune de-ar fi fost pe dâra uscată a melcului ori gândul cel bun de pe urmă al melcului lent în căință cuvintele ar fi urcat în cer de-a pururi desăvârșit în ascuns este el găsind fără să caute izbăvind pe greșit de greșeală pe păcătos de păcat
Umbrire către cules by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/14110_a_15435]
-
în moara de măcinat cenușă lucru de nenumit și necurat fur furios dosind sufletul înfiorat în saci nădușind sărat ca în ocnă * puțină rugăciune de-ar fi fost pe dâra uscată a melcului ori gândul cel bun de pe urmă al melcului lent în căință cuvintele ar fi urcat în cer de-a pururi desăvârșit în ascuns este el găsind fără să caute izbăvind pe greșit de greșeală pe păcătos de păcat
Umbrire către cules by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/14110_a_15435]