662 matches
-
mai știe cum și de unde, ca prin ziare ciudate, ci-l așez înt-o increată, adevărată identitate: al inimii cu bucuriile, pătimirile, iubirile, fericirile, dezolările ei): Paul Surugiu (Fuego). Adevărul despre romanticul de azi al cântecului lipit de surâsul și lacrima melomanilor nu e nevoie să fie înfrumusețat căci s-ar comite ceea ce dăunează florii când e copiată din câmpie în formă turnată din plastic. Paul Surugiu este plăcut sufletește așa cum este, nu-i nevoie de culori și forme artificializate ce nu
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
frați au murit în Primul Război Mondial. Au rămas două văduve cu câte doi copii pe care tata i-a ajutat cât a putut, în limita posibilităților lui materiale. Tata a fost un om onest, plin de bunătate, autodidact, mare meloman, lucru pe care l-am moștenit. Toată lumea l-a vorbit numai de bine. Mama, tot timișoreancă, a avut doi frați și o soră, a lucrat ca fotograf, iar după căsătoria cu tata, a rămas casnică. Era o gospodină desăvârșită și
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
însemnătatea adăugată a întâlnirii la eveniment a unor personalități din cosmosul artistic al nostru, care ne-au slujit la înălțime neînchipuită cu lumina, speranța, iubirea din artă. Printre ei, soprana ce prelungește vocea înflorită în stea, la adâncul sufletesc al melomanilor, înrădăcinat dincolo de viață, la iezerul sevei de viață, purificat de muzică, Felicia Filip. Sunt rare astfel de zile în care speranța coboară din ideal în ființă. Voisem să o întâlnesc pe maestra Felicia Filip și purtasem amândoi o discuție despre
FELICIA FILIP. ÎNVESELIRE PENTRU CÂND ÎI VA TREBUI INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371965_a_373294]
-
recente, fie cu gustul și aroma catifelate de patina timpului, dar toate în uniformitatea veritabilului, ca zăcământul de aur. „Ortacii” adâncului în care s-au cristalizat bogățiile muzicii românești de toate genurile sunt Paul și Venera Stângă, slujitori afectivi ai melomanilor, prin prestigioasa Casă de Discuri „Eurostar”. Principalul lor merit în făurirea discurilor muzicale este nu doar al ilustrării textului poetic în melodie și a melodiei în versurile poeților, ci, mai ales prilejuirea reîntâlnirilor amicale, voioase, mirabile ale artiștilor între ei
LANSARE CD CARMEN RĂDULESCU, IOANA SANDU, AUREL MOGA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372063_a_373392]
-
de afară. Abia dacă-și mai țin respirațiile. E o seară magică. Și noi, telespectatorii, pregustam din aceste minunații, puse la dispoziție de Programul TV Cultural, ca împărtășire cu lacrimile de mir ale muzicii, picurate în suflete. În serile următoare, melomanii români se vor delecta cu “Celibidachiana” lui Anton Garcia Abril, cu Ludwig van Beethoven, Concertul pentru vioară și orchestră în Re, op. 61; cu Johannes Brahms - Simfonia nr. 2, op. 73; cu Mozart, cu Joachino Rossini, Richard Wagner și Giuseppe
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
uimește din prima clipă la Țină Munteanu, tinara soprana a Teatrului Național de Opereta “Ion Dacian” din București, este zâmbetul sau fermecător, un zâmbet pe masura talentului sau uriaș care pe bună dreptate i-a adus recunoașterea și admirația publicului meloman atât din România cât și din străinătate. Cine este Țină, "noua Angela Gheorghiu" cum o răsfăța admiratorii genului liric, vom afla în rândurile de mai jos, prin intermediul interviului acordat revistei noastre. Dragă Țină, îți mulțumesc încă odată și pe această
TINA MUNTEANU- ZÂNA OPERETEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346823_a_348152]
-
teamă”, „De-ar ști omul ce-l așteaptă”... Dincolo de examinările artei muzicale de către criticii muzicali, actualii cântăreți de operă, operetă, romanță, printre care tenorul Florin Georgescu au un ideal identificabil în arhitectura sufletească a celor pe care îi farmecă muzica. Melomani de ieri, melomani de azi, pasămite melomani de mâine, în măsura în care nu se ajunge la surditate din cauză că urechile au mai mult de-a face cu prostii spuse, ori sunete răcnite. Poate părea stranie această ipoteză, dar pentru ce e audibil azi
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
ști omul ce-l așteaptă”... Dincolo de examinările artei muzicale de către criticii muzicali, actualii cântăreți de operă, operetă, romanță, printre care tenorul Florin Georgescu au un ideal identificabil în arhitectura sufletească a celor pe care îi farmecă muzica. Melomani de ieri, melomani de azi, pasămite melomani de mâine, în măsura în care nu se ajunge la surditate din cauză că urechile au mai mult de-a face cu prostii spuse, ori sunete răcnite. Poate părea stranie această ipoteză, dar pentru ce e audibil azi și se pare
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
așteaptă”... Dincolo de examinările artei muzicale de către criticii muzicali, actualii cântăreți de operă, operetă, romanță, printre care tenorul Florin Georgescu au un ideal identificabil în arhitectura sufletească a celor pe care îi farmecă muzica. Melomani de ieri, melomani de azi, pasămite melomani de mâine, în măsura în care nu se ajunge la surditate din cauză că urechile au mai mult de-a face cu prostii spuse, ori sunete răcnite. Poate părea stranie această ipoteză, dar pentru ce e audibil azi și se pare că din ce în ce mai accentuat în
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
Acasa > Cultural > Modele > CONSTANTIN FLORESCU. ROMANȚA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Niciodată plasticitatea glasului romanței n-a fost mai chemată de melomanii sensibili ce-și văd spiritualitatea muncită cu intensitate, tulburată și epuizată în spumele de zgomote ale cântărilor de azi. O anumită industrie impură de muzică actuală, pe atât de tristă și degradată pe cât pare de exuberantă și înflorită, e mult
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
ceea ce trebuie să facă televiziunile și organizatorii de spectacol este să i se alăture într-un corp de gardă, căci singur Constantin Florescu nu are puterea de a înăbuși asaltul zgomotului asupra dreptului la vis și preferinței la iubire a melomanilor! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Constantin Florescu. Romanța, sensibilitate în absolutul ei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1480, Anul V, 19 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
își trăia ultimele clipe, Alfredo află adevărul despre sacrificiul dragostei pe altarul reputației și vine într-un suflet la căpătâiul patului ei de suferință. Prea târziu, însă! La Bayerische Staatsoper din München, „La traviata" a trezit mult interes în rândul melomanilor, în special datorită interpreților anunțați în rolurile principale, soprana bulgară Sonya Yoncheva și tenorul franco-mexican Rolando Villazón. Din păcate însă, cu câteva zile înainte de spectacol, cei doi soliști și-au anulat apariția, astfel că Violetta a fost soprana albaneză Ermonela
„LA TRAVIATA” LA FESTIVALUL BAYERISCHE STAATSOPER DIN MÜNCHEN de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375095_a_376424]
-
în: Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Muzica pură este aceea ce trezește sentimentul datoriei față de sine, luându-se în considerare viața ca iubire perseverentă! Muzica pură contramandează orice e fără răspuns în universul nostru, înfățișând melomanului lumea văzută prin ochii unui aviator în fața căruia libertatea nu e gol, e drum, iar rostul de a trăi există infinit palpat de la mâinile lutarului increat ce-a înnobilat argila, modelând-o și spiritualizând-o, până azi...! Cu ce ne-
DIALOGURILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371720_a_373049]
-
în propria putere a iubirii! De aceea, marii muzicieni sunt rafala de vânt ce scutură pădurea, îi ia ghindele și le plantează în umbra bătrânilor stejari, pentru a da viață altor stejărei sub umbra cărora mâine se vor refugia alți melomani, făgăduind cu rugă dreptul și aspirația de a iubi și a fi iubiți! Un astfel de muzician este Eugen Doga, căruia, grație Asociației Culturale „Regal d’Art”, o salbă de orașe, începând de la porțile de jos ale Moldovei și până
DIALOGURILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371720_a_373049]
-
Vieru, „Inscripție pe stâlpul porții”, făurit de către membrii asociației și destinat cu gratuitate bibliotecilor din România și Basarabia. Ce poate să aspire la supremul gest sufletesc, mai mult decât plata artei cu artă?! Și ce poate pricinui eului interior al melomanilor o mai mare fericire ca răspunsul la dragoste prin dragoste și spiritualitatea eticii cu un program veritabil și o distribuție artistică dincolo mult de cel mai înalt credo și de ora adevărului spectacolului contemporan la îndemâna furnicarului ce mișună prin organizații
DIALOGURILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371720_a_373049]
-
unui prezentator profesionist! În muzică, poezie și dragoste ajungem la comuniune cu regina sufletului: fericirea! Profundă confirmare a îngerului din sine pe care numai arta pură și măreață îl conduce pe o rază de soare prin toți porii sufletești ai melomanilor care transgresează spectacolul muzical în serbarea vieții...! Notă: Biletele s-au pus în vânzare la magazinele Orange, Carrefour și OMV, iar online pe www.eventim.ro. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Concert aniversar Eugen Doga: Dialogurile
DIALOGURILE DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371720_a_373049]
-
Așa îi plăcea lui. Să simtă vibrațiile instrumentelor în timpul acordării, să urmărească cum soliștii își aranjează partiturile, să citească atent programul și distribuția și să guste forfota sălii înainte de a se umple, urmărind chipurile degajate de zâmbetele anticipative ale adevăraților melomani. Punctualitatea era calitatea lui forte iar în ziua concertului, nu se abătu de la regulă. Cu două minute înainte de ora stabilită, el patrula prin fața afișului, cu trandafirul roșu pendulându-i caraghios între degete, pentru că, pur și simplu nu știa cum să
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
Acasa > Cultural > Modele > GEORGE NATSIS. O MUZICĂ A TOT...! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Compozitorul George Natsis a creat multe opere muzicale care sunt la preferințele înalte ale melomanilor, cumulând și dăruind în raportul echivalenței iubirea și nevoia de iubire prin muzică! În toate aceste compoziții, melancolia este subordonată atributivă, firul de maximă conductibilitate a sentimentelor la resorturile sensibilității sufletești. Sunt compoziții care simfonizează viața sufletească dincolo de fluxul trăirilor
GEORGE NATSIS. O MUZICĂ A TOT...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374293_a_375622]
-
am avut o anume reținere în a intra în sală. Stupidă, la urma urmei, în fața unei voci de prestigiul colosal al celei de pe afiș. Am intrat. Și am asistat, să recunosc, pentru prima dată în cele aproape patru decenii de meloman, la o "uvertură" ieșită din comun. Solista, cu alura ei de "regină din Saba", pătrunde în scenă, întîmpinată de tumultul sălii. Își ia de pe pian partitura primei piese anunțate și, pășind majestuos în forscenă, e gata să înceapă. Dar nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
public, pentru vreo expoziție, pentru vreo proză, ceva.) Te felicit!... repetă teatral... pentru mormîntul de la Eternitatea... e foarte frumos. Mulțumesc, zic eu cu modestie... funerară și ne strîngem mîna. În care timp, trecînd șontîc pe lîngă noi, fostul mare chirurg, melomanul octogenar, se-apropie o clipă și-l bate pe umăr pe amicul cu ochi albaștri: Am onoarea, dom' colonel! Baaang. Ce neașteptată compensație. Foaierul teatrului. Pauză. De vorbă, lejer și amuzat, cu Academicianul și cu Actorul. Apare brusc din stînga
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
caraibieni ataca simfonicul. Nu oricum. Deși căzuseră deja primii fulgi, își etala pălăria de pai, galbenă, cu boruri enorme, marcate de panglica albastră. Trecerea printre fotolii, pînă la locul ei, trebuia să fie vizibilă, șocantă. În sala în care majoritatea melomanilor era una discret-rafinată. Neîndurătoare, la o adică. În stagiunea următoare, dusă a fost. Atacase altceva: vrăjitoria. Uitase de speculațiile scrise, uitase de Filarmonică. Acum, cînd îmi citește palma, o și văd trecînd la... hipism. Altcineva, imediat după '90, deschisese, în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
distins, în vetustețea ei nobilă, care ne reamintește ceva pierdut pentru totdeauna de ființa noastră, cîndva (și) ceremonioasă. 25 februarie Ducă-se naibii, o secundă, tevatura zilelor (și nopților), ne-am zis (un pic argotic, nu-i așa?) noi, înrăiții melomani, vineri seara, cînd pe scena Filarmonicii a aterizat superba nălucă. Aterizat: pentru că peste marea orchestră, peste sala arhiplină a planat întîi calm și prevenitor, după care s-a înclinat nesfîrșit fîlfîita arătare, ieșită chiar atunci din cețuri beowulfe și menită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cărnosul i-a luat ei mîna dreaptă într-a lui, și-a băgat în gură degetul ei mare și, în neîntrerupte plescăituri umede, a făcut concurență acerbă întregului Concert pentru pian de Prokofiev. De prisos, evident, apostrofările mele mute, de meloman care multe a auzit la viața lui... Cu atît mai neavenite ar fi fost cele ale eventualului polițist, aflat, din întîmplare, în Filarmonică. Atît. Trimiterea (enciclopedică) la paradisiacul Sărut al lui Rodin e prea la îndemînă ca să ratez mai mult
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de stînga? Pall-Mall! 17 ianuarie Prin anii '90, vocea încă necunoscutei Cher îmi inducea un fel de euforie vag dementă, augmentată și de prelucrarea ei electronică de o noutate pe-atunci șocantă. Asta și explică oarecum translația produsă în ambitusul melomanului de-o viață al Filarmonicii: de la regimul clasic la cel de consum. Evident, doar o secundă una vag dementă, cum ziceam revenirea la fotoliul permanent din nobila sală producîndu-se ireversibil. De altfel, nefiind fan al genului lejer, vocea aceea aproape
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care să ne fie dezvăluite noi valente nedescoperite ale creațiilor respective și să ne readucă în memorie frumusețea perena a muzicii lui Verdi. Operele lui Verdi continuă să ne pasioneze cu o intensitate neobișnuită: creația acestuia continuă să reprezinte pentru melomani baza percepției în materie de dramă muzicală. Această stare de lucruri ar fi fost de neconceput cu două generații în urmă, în principal în societatea anglo-saxonă. Nu cu mult timp în urmă, nu mai mult de opt opera verdiene se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]