3,679 matches
-
o serie de obiective cultural-istorice, prezente în principal în Constanța și Mangalia. Bucureștii reprezintă cel mai important centru de concentrare și redistribuire a turiștilor străini. Orașul este principalul centru cultural al României întrucât concentrează cele mai multe muzee, colecții de artă, case memoriale, palate și edificii care definesc însăși națiunea română, cu dovezi ale continuității și ale geniului românesc. Dintre acestea menționăm: bisericile și mânăstirile cu vechime multiseculară: Curtea Veche, Mihai Vodă (secolul XIV), Colțea, Antim, Stavropoleus (secolul XVIII), Patriarhia Română (secolul XIX
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
dusă la extrem: Orice destin se poate ajusta. (Antipod) "Moartea repetată" îl reprezintă pe cabotinul Emil Botta. Damnatul este cel pierdut "în ochii Himerei": M-am pierdut în ochii Himerei, în adâncul himeric al ochilor săi, într-un complicat labirint (Memorial) Dar până și acești ochi, fascinanți, atoate-văzători, sunt văzuți în oglindă! Există numai în oglindă: Și, pierdut în oglindă, mă înfioară ochii pe care-i zăresc. (Egalii cu zero) Dramatic este momentul când se sparge oglinda pentru că, evident, se înmulțesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
cultivă stările poetice, ori chiar și le provoacă. Apoi le pune în scenă, le amplifică somptuos, de unde și impresia de artificial, de emfază: Ca un mare actor (...) în imaginara, tragica lume a sa, În carcera grea, de gheață și fum (Memorial) Și sune o muzică (...) Pentru claustrații Într-o ceață de plumb (Cântând) Și intrăm în frig, În disperare Și intrăm în țarc Disperați, disperați... (Trifoiul văzut ca o fiară) Tendința limbajului de a deveni mască este evidentă. Poetul e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
spațiu al interiorității, al damnării. Cabotinismul însuși este o mască îndărătul căreia se ascund durerea și dezavuarea. Jocul de oglinzi între sunet și sens este, pentru Emil Botta, fatal: De multe ori am murit pe scenă, însă niciodată ca acum. (Memorial) Visam să fiu îngropat în cântece, devorat să fiu de monstruoasele cântece. (Unii și alții) Cucerirea supremă a Însinelui poeziei cere sacrificiul unei opțiuni: ...și m-au speriat și cântările și le trec sub tăcere. (Legi riguroase) Mișcarea retractilă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
coapte pe deplin ale toamnei. Tipul de spunere e însă același. Poezia este, pentru Maria Octavian Pavnotescu, jurnal interior. Confesie. Confesie aproape directă, aproape nudă, în versurile de tinerețe; confesie stilizată, rafinată prin cultură, prin intelectualizare, acum. Confesia încredințată cui? Memorialul numit Viața ca reprezentare include scrisori adresate cuiva, unui amic profesor. Galeria cu antichități adăpostește, așa zicând, scrisori fără adresă. Emițătoarea lor stă de vorbă cu ea însăși. Cu propriul suflet. Și dacă eul nostru profund coboară, uneori, cum crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Monumente istorice Școala organizase o excursie la monumentele istorice din jurul Iașului. Shelley era foarte bucuroasă că merge cu colegii și se distrează în excursie. După mai multe muzee, case memoriale și mănăstiri, ajung la un palat vechi pe care-l vizitează conduși de un ghid. Grupul de copii merge după ghid, ascultând explicațiile și admirând camerele cu tablourile vechi și mobila de epocă. Dar parcă prea se merge repede... − Nici
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3087]
-
ciocanului și la suliță, la campionatele naționale de junioare. În 2008, a obținut trei locuri secunde la aruncarea ciocanului și locul II la aceeași probă în 2009. Obține de trei ori locul I la concursul „Doina Melinte”, locul I la Memorialul „Constantin Nehoi” în 2007, 2008, 2009, la suliță. Valentina Iuliana Lazăr - născută în 1991 la Lespezi. Elevă la Liceul Sportiv din Roman, participă la mai multe concursuri. Cele mai bune rezultate au fost locul II la proba de viteză în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și pe care le-a scris el însuși pînă acum despre DIE, devenită și poliție politică externă cu acțiuni criminale îndreptate împotriva oponenților politici din Occident, generalului i se cer și informații particulare despre rețeaua securistă internă, pentru că, spunea autoarea Memorialului durerii, "cred că în materie de cadre ale Securității știm că nu știm nimic, fiindcă acolo sînt mii și mii de cadre active, conspirate". Potrivit regulamentului de funcționare a Securității - spune Pacepa - "fiecare ofițer operativ trebuie să aibă 50 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7193_a_8518]
-
hipnotică / o moară vizuală care înoată prin aer cu elitre de aur / în jurul căreia milioane de chipuri înfloresc flou gaussien / (Ťe o concentrație mortală de sînge / în vinul ce sfîrîie și nu îmbătrînește singur, / cum o fotografie de epocă în memorialul compulsiilor omeneștiť) / mai departe e lagărul de concentrare a frumuseții / ce moare devreme în femeia cu elice și linkuri...ť " (înghițituri mici de beatitutine cînd dai click pe femeia hipnotică). Mareele verbului de cosmică ambiție comunică oscilația între limitat și
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
de mormânt ce și-l pregătise la Schitul Vovidenie - Neamț: Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin..." (un verset din Psalmul 136). Revenim la momentul 1958. îl ascultăm pe egumenul Mihail de la Schitul Vovidenie, totodată și ghid al Casei Memoriale Sadoveanu-Visarion Puiu. Și notăm. "în anul 1956, Mihail Sadoveanu a fost la Paris la o clinică medicală. Suferise un accident cerebral. Cu această ocazie i-a făcut o vizită vechiului său prieten, Mitropolitul Visarion. Se admite - și cred că ăsta
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
și o coală cu reproduceri color ale unor tablouri și lucrări din ceramică semnate de Margareta Sterian. Apreciem cu atît mai mult efortul redacției, cu cît știm că asemenea reproduceri nu sînt doar costisitoare ci și laborioase. în întregul său, memorialul Margareta Sterian e un număr de colecție. Cucu Există un mare fotograf. Un artist desăvîrșit al imaginii în alb și negru. Un comentator vizual al istoriei literaturii române. Un însoțitor de zeci de ani al celor mai importante nume și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
și intolerabile. În mișcare Multe și bune lucruri de citit în VIAȚA ROMÂNEASCĂ, revistă substanțială în noua ei formulă, și cu o machetă grafică net superioară (girată de Mihaela Șchiopu). Din nr. 1-2 ne-au atras atenția grupajul Populismul și memorialul Irina Nicolau, atelierul cu proză caldă marca Radu Aldulescu, precum și revizuirile lui Marian Victor Buciu, un comentator care a evoluat îmbucurător față de faza tehnicistă de acum câțiva ani, în care nu pricepeai mare lucru din textele sale orto-meta-infracritice. Cel mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
premii, unele chiar "naționale", unor "personalități" sau gloriole locale, diminuîndu-se importanța și valoarea culturală a unor astfel de premii. Un exemplu ar fi chiar, din păcate, Premiul Național de Critică și Istorie Literară "Petru Creția", acordat de două ediții de Memorialul Ipotești - Centrul național de Studii "Mihai Eminescu", fără să se facă minima mediatizare a acestuia. Cîți știu de existența acestui premiu decernat la Ipotești, în fața unui public restrîns, premiu, de altfel, girat de un mare nume, Basarab Nicolescu, și obținut
Tradiția unui mare premiu by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/8772_a_10097]
-
locuri libere pentru invitații, tot mai numeroși, la ceva ce se anunță ca foarte important. Ana Blandiana și colegii ei de la Academia Civică aniversează 15 ani de la lansarea proiectului datorită căruia lugubra fostă închisoare stalinistă de la Sighet avea să devină Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. La intrare te întâmpină Ana Blandiana și Romulus Rusan. Alături, Ioana Boca se grăbește să-ți dăruiască o pungă de pânză în care se află câteva obiecte. Pe una din fețele pungii scrie - Memorialul Victimelor
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
devină Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. La intrare te întâmpină Ana Blandiana și Romulus Rusan. Alături, Ioana Boca se grăbește să-ți dăruiască o pungă de pânză în care se află câteva obiecte. Pe una din fețele pungii scrie - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Sighet. România. Pe cealaltă e imprimată sigla Memorialului - un cerc format din cele 12 steluțe, simbolul Uniunii Europene, pe care îl intersectează un alt cerc cu conturul format din sârmă ghimpată. Două cercuri unind, ca
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
și Romulus Rusan. Alături, Ioana Boca se grăbește să-ți dăruiască o pungă de pânză în care se află câteva obiecte. Pe una din fețele pungii scrie - Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței. Sighet. România. Pe cealaltă e imprimată sigla Memorialului - un cerc format din cele 12 steluțe, simbolul Uniunii Europene, pe care îl intersectează un alt cerc cu conturul format din sârmă ghimpată. Două cercuri unind, ca niște inele de logodnă, trecutul nostru cu ceea ce credem că va fi viitorul
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
a spectrului politic), sociologi, istorici, foști deținuți politici. Chiar dacă sala e plină, e liniște ca și cum s-ar păstra un moment de reculegere. Ana Blandiana ia microfonul și începe să vorbească despre cum a apărut, a crescut și s-a impus Memorialul. E ușor stânjenită pentru că trebuie să vorbească despre un proiect, chiar dacă unul de performanță și de larg interes, al cărui autor principal este chiar ea. Pentru cine nu știe - dar de ce nu știe? - ce este Memorialul de la Sighet vom prelua
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
și s-a impus Memorialul. E ușor stânjenită pentru că trebuie să vorbească despre un proiect, chiar dacă unul de performanță și de larg interes, al cărui autor principal este chiar ea. Pentru cine nu știe - dar de ce nu știe? - ce este Memorialul de la Sighet vom prelua din prezentarea Anei Blandiana câteva date de identitate a acestuia, evident cu totul insuficiente pentru a înțelege ce reprezintă el cu adevărat. Cu exact cincisprezece ani în urmă, la 29 ianuarie 1993, la Strasbourg, Ana Blandiana
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
Europei de atunci, Catherine Lalumiere, proiectul de transformare a fostei închisori staliniste de la Sighet într-un muzeu al victimelor comunismului, care să devină un centru de studii asupra totalitarismului. În 1995, după trei ani de expertiză internațională, Consiliul Europei ia Memorialul sub egida sa. În 1997, când 10 din cele 50 de săli ale muzeului au fost reabilitate și deschise spre vizitare, statul român a declarat prin lege Memorialul "ansamblu de interes național". Memorialul a avut parte de același tratament contra
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
totalitarismului. În 1995, după trei ani de expertiză internațională, Consiliul Europei ia Memorialul sub egida sa. În 1997, când 10 din cele 50 de săli ale muzeului au fost reabilitate și deschise spre vizitare, statul român a declarat prin lege Memorialul "ansamblu de interes național". Memorialul a avut parte de același tratament contra naturii ca mai toate realizările de excepție din România - întâi vine recunoașterea internațională și abia după aceea și cu zgârcenie recunoașterea națională. În 1998 Consiliul Europei a nominalizat
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
ani de expertiză internațională, Consiliul Europei ia Memorialul sub egida sa. În 1997, când 10 din cele 50 de săli ale muzeului au fost reabilitate și deschise spre vizitare, statul român a declarat prin lege Memorialul "ansamblu de interes național". Memorialul a avut parte de același tratament contra naturii ca mai toate realizările de excepție din România - întâi vine recunoașterea internațională și abia după aceea și cu zgârcenie recunoașterea națională. În 1998 Consiliul Europei a nominalizat Memorialul între primele trei locuri
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
ansamblu de interes național". Memorialul a avut parte de același tratament contra naturii ca mai toate realizările de excepție din România - întâi vine recunoașterea internațională și abia după aceea și cu zgârcenie recunoașterea națională. În 1998 Consiliul Europei a nominalizat Memorialul între primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de Memorialul Auschwitz și de Memorialul francez al Păcii. După 15 ani de eforturi care cu greu ar putea fi egalate chiar și de cei care se declară campionii muncii, muzeul
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
contra naturii ca mai toate realizările de excepție din România - întâi vine recunoașterea internațională și abia după aceea și cu zgârcenie recunoașterea națională. În 1998 Consiliul Europei a nominalizat Memorialul între primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de Memorialul Auschwitz și de Memorialul francez al Păcii. După 15 ani de eforturi care cu greu ar putea fi egalate chiar și de cei care se declară campionii muncii, muzeul, în totalitate reabilitat, a intrat în ghidurile turismului cultural, are o
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
toate realizările de excepție din România - întâi vine recunoașterea internațională și abia după aceea și cu zgârcenie recunoașterea națională. În 1998 Consiliul Europei a nominalizat Memorialul între primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de Memorialul Auschwitz și de Memorialul francez al Păcii. După 15 ani de eforturi care cu greu ar putea fi egalate chiar și de cei care se declară campionii muncii, muzeul, în totalitate reabilitat, a intrat în ghidurile turismului cultural, are o consistentă bază de date
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
de date (între care 100.000 de fișe de foști deținuți politici), 5000 de ore de înregistrări de mărturii orale, documente ale simpozioanelor și intervențiilor din cadrul sesiunilor Școlii de Vară (40.000 de pagini), mii de fotografii, sute de obiecte. Memorialul înseamnă, pe lângă Muzeul Sighet, și un Centru Internațional de Studii asupra Comunismului în cadrul căruia se tipăresc cărți, se organizează anual simpozioane și au loc cursurile Școlii de Vară la care participă elevi între 14 și 18 ani. Toate acestea și
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]