1,164 matches
-
Nicolae Scurtu Istoric, teoretician și critic literar, comparatist, memorialist și epistolograf, Adrian Marino (1921-2005) reprezintă un caz special în literatura română. Instruit și format la școala de critică și estetică literară a revistei „Jurnalul literar” (1939), inițiat în arta lecturii, relecturii și a analizei literare de către G. Călinescu, care
Noi contribuții la biografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5039_a_6364]
-
5. G. Călinescu - Despre poezia lui Mihai Beniuc în Contemporanul, (8), nr. 39, 25 septembrie 1953, p. 3. 6. Festivalul internațional al tineretului s-a desfășurat la București în perioada iulie-august 1953. 7. Ion Pas (1895-1974), prozator, gazetar, traducător și memorialist. În perioada 1955-1958 a deținut funcția de prim-locțiitor al Ministrului Culturii. 8. G. Călinescu - [Cuvânt la Conferința pe țară a scriitorilor] în Gazeta literară, 9, nr. 6, 8 februarie 1962, p. 2 și [Scrisoare adresată Conferinței pe țară a
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
Nicolae Scurtu Posteritatea poetului, prozatorului, eseistului, jurnalistului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972), după patru decenii, nu izbutește să reafirme, să confirme și să impună valoarea ideatică și estetică a operei sale literare, filosofice și teologice. Intervențiile și aserțiunile lui Valeriu Râpeanu, Ștefan Voicu, Ileana Vrancea, George Ivașcu, Zigu Ornea
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Ziarul Neamul Românesc, condus de Nicolae Iorga, apare între 29 septembrie 1916-10 decembrie 1918 la Iași, întrucât Capitala era ocupată de trupele germane. 2. Oscar Han (1891-1976), sculptor și memorialist. A colaborat la revista Gândirea. 3. G. Rotică - Poezii. [Prefață de Sextil Pușcariu]. București, Editura Cartea Românească, [1922], 32 pagini. (Pagini alese din scriitorii români, nr. 86. Publicațiune periodică). I se adresează cu apelativul finule deoarece i-a fost naș
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
Nicolae Scurtu Un cărturar, dintre cei mai însemnați, pe care ni i-a dat Transilvania, e, desigur, și Gheorghe Bulgăr (1920-2002), lingvist, filolog, istoric literar, traducător și memorialist. Dascăl din stirpea celor foarte rari, devotat și pasionat, a format și modelat generații întregi de discipoli, care i-au continuat cercetările în lingvistică, filologie, textologie și istorie literară. Grație preocupărilor sale, atitudinilor culturale și, mai ales, operei eminesciene, pe
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]
-
Nicolae Scurtu Una dintre colaborările necunoscute ale nuvelistului, romancierului, traducătorului și memorialistului Romulus Cioflec (1882-1955) este cea din paginile ziarului Românul, din răstimpul 1911-1912, când Vasile Goldiș coordona și conducea această publicație din Transilvania. E necesar să precizez, încă de la început, că publicistul Romulus Cioflec a fost colaborator permanent al ziarului Românul
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
Nicolae Scurtu Istoric și critic literar, poet, prozator, traducător și memorialist, universitarul Const. Ciopraga (1916-2009) este, în același timp, unul dintre cei mai însemnați și convingători epistolografi din secolul de curând încheiat. Anii de studii temeinice și de lecturi aprofundate la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, prizonieratul
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
șaptezeci, când Mihail Steriade revenea, după o absență de aproape patru decenii, în literatura română cu o elegantă carte de poezii 1, care a fost corect receptată de o parte a criticii literare. Ultima epistolă, inedită, trimisă poetului, traducătorului și memorialistului Petre Pascu (1909-1994) conține câteva prețioase informații literare privitoare la colaborările sale și ale altor confrați la prestigioasa revistă Cronica din Iași, pe care a coordonat-o și o supervizat-o istoricul și criticul literar Const. Ciopraga în anii 1965-1970
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
Nicolae Scurtu Istoric literar, poet, muzicolog, memorialist și epistolograf, Ion Bârsan (n. 1932) s-a impus în cultura română ca unul dintre cei mai temeinici cunoscători și exegeți ai operei lui Dimitrie Cuclin. Mai bine de o jumătate de secol a cercetat, a comentat și a restituit
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
în relațiile culturale și literare româno-italiene. 11. Mircea Tomescu (1916-1969), bibliolog. Director al Bibliotecii Centrale Universitare. 12. Glasul Patriei. Organ al Comitetului Român pentru repatriere. Apare la Berlin în perioada 1955-1972. 13. Paul Miclău (1931-2011), semiotician, poet, prozator, traducător și memorialist. 14. Elena Văcărescu, Scrieri alese. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Ion Stăvăruș, București, Editura Minerva, 1975, 384 pag. 15. Dumitru Micu (1928), istoric și critic literar. Lector de limba română la Lyon (1970-1971). 16. George Munteanu (1924-2001), istoric
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
limba română la Montpellier (1969-1971). 17. Romul Munteanu (1926-2011), istoric și critic literar, comparatist. Director al prestigioasei Edituri Univers. 18. Cicerone Poghirc (1928-2009), lingvist și filolog. Profesor universitar în România și Franța. 19. Miron Radu Paraschivescu (1911-1971), poet, jurnalist și memorialist. 20. Ion Rotaru (1924-2007), istoric literar și critic literar. 21. Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit. șBucureștiț, Cartea Românească, [1971], 719 pag. 22. Zina Molcuț (1930-2004), istoric și critic literar. Teza de doctorat a avut ca subiect Viața și opera
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Nicolae Scurtu Istoric și critic literar, jurnalist, traducă tor și memorialist, Mircea Iorgulescu (n. 23 august 1943, Valea Călugărească, jud. Prahova - m. 7 iunie 2011, Paris) s-a impus în literatura română ca un excelent diagnostician, relevând cu fermitate, în cronicile, foiletoanele, recenziile și notele de lectură valoarea sau nonvaloarea unor
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia istoricului, comparatistului, istoricului literar, prozatorului, traducătorului și memorialistului Alexandru Ciorănescu (1911-1999), elaborată de doamna Lilica Voicu- Brey1, este lacunară, imprecisă în unele descrieri analitice și, adesea, derutantă chiar și pentru specialiști. O cercetare atentă a unei astfel de lucrări, care ar fi trebuit să fie un excelent instrument
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
Onșisimț Filipoiu - George Petcu - Fata-Morgana (Poeme) în Cronica literară. Caietul 2-3, februarie-martie 1939, p. 82-84. 12. Lucrezzia Kar - Silueta madernei Galatee în Cronica literară. Caietul 2-3, februarie-martie 1939, p. 60-61 + 1 foto bust. 13. Coriolan Gheție (1916-1990), jurnalist, eseist și memorialist.
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
Nicolae Scurtu Biografia și, desigur, bibliografia poetului, prozatorului, dramaturgului și memorialistului Traian Chelariu (1906-1966) nu sunt cunoscute în detaliu de cercetători, exegeți și nici de istorici literari. Aceasta se datorează neconsultării arhivelor și bibliotecilor, inexistenței unor indici bibliografici ai presei literare din Bucovina și nu numai, precum și lipsei acute a unei
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
Topîrceanu [Doamnei Tanți Cotovu, Strada Traian, nr. 51, Constanța] Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Mihail Sadoveanu, coautor la unele manuale didactice. 2. Mihail Sevastos (1892-1967), poet, prozator, gazetar și memorialist. Din anul 1925 este numit director al revistei Adevărul literar și artistic până la suprimarea publicației, în 1939. 3. Sandra Cotovu, Conferențiarul în Adevărul literar și artistic, 14, nr. 774, 6 octombrie 1935, p. 7, col. 1-7. 4. Virgil Cotovu, inginer
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
să se poată vedea un om așa cum este el înlăuntrul său", spunea Rousseau în Confesiunile sale, năzuind să-și sacrifice propria imagine de dragul adevărului. Că a rămas o utopie, cu toate bunele intenții și ale lui Rousseau și ale altor memorialiști nu mai e nici o îndoială. Ceea ce putem face este să vorbim despre literatura scrisă în numele acestei utopii, iluzionându-ne că ea ar putea să se și împlinească vreodată sau măcar cu "intermitențe". Textul despre Rousseau, apărut în 1969 ca prefață
Utopia autenticității by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/15348_a_16673]
-
august 1940: �Sunt romancier!", e legată de �descoperirea unui mare filon" pentru subiectul Mălurenilor. Din puțina materie publicată se vede clar că Mălurenii e un roman cu cheie, în care autorul și-a retopit mare parte din bagajul observațiilor de memorialist și moralist. Chipuri familiare din portretistica sa, de la Cincinat Pavelescu și Al. Bogdan-Pitești la Mihail Dragomirescu, Nichifor Crainic (personajul Ilarie, care apare și în unul din fragmentele reproduse mai jos), sau N. Davidescu, spre a avansa numai câteva nume, se
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
anii '60 nu seamănă nici în formă și nici în conținut cu acele nobile începuturi rememorate atât de emfatic. Tocmai aici se află diferența dintre mediocritatea atotștiutoare cunoscută sub numele de biograf și cronicarul adevărat al propriei vieți, autobiograful sau memorialistul. Autobiograful poate face orice dorește, inclusiv autohagiografie, deoarece e chiar viața sa cea despre care vorbește și asupra căreia reflectează. În acest caz, Dalí în timpul războiului ne spune ceea ce este evident pentru artiști, însă rareori pentru marele public : a fost
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
ziua cînd la Moscova se serbează a 63-a aniversare a Revoluției proletare, la Stockholm conducătorul României Socialiste stă la masă cu regele Suediei. (S-a văzut la televizor!)". Reaua credință a conștiinței comuniste e o trăsătură funciară a acesteia. Memorialistul ne reamintește un pasaj din Amintirile lui Boris Suvarin referitor la felul în care era privit Stalin de către ceilalți doi triumviri ai Revoluției din octombrie, la începutul carierei sale: ,în mod incontestabil Trotski împarte cu Lenin răspunderea ridicării lui Stalin
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
Miroiu, pentru cititorii lui Mircea Mihăieș. Am vibrat în fața elanului tău nostalgico-sentimental, m-am bucurat să aflu detalii despre întâmplări pline de sens din anii ceaușismului, am apreciat, ca întotdeauna, generozitatea gândului tău, am jubilat să descopăr vocația unui viitor memorialist ce va avea, cu siguranță, de spus lucruri palpitante generațiilor viitoare. M-am familiarizat - atât cât îți permite o coloană și jumătate de revistă - cu mediul în care trăiai la sfârșitul anilor șaptezeci și la începutul anilor optzeci și am
Scrisoare lui Gabriel Andreescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10715_a_12040]
-
apare și trece, ideile de prietenie, loialitate și solidaritate umană pe care lumea copilăriei mele mi le-a înfățișat drept temeliile existenței." Despre lumea de mâine, octogenarul ce-și celebrează copilăria ca pe o vârstă formativă - dacă nu doar definitivă! - memorialistul scrie cu amărăciune: , Am încercat să-i scrutez posibila imagine viitoare pe o hartă mentală, nu am reușit. Premonițiile m-au părăsit." Sertar al unor călduroase schimburi de scrisori, reproduse în facsimil, Cartea prietenilor mei se centrează, în ceea ce-i
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
valori au stimulat?" (p. 131). Conservatorii (Eminescu, Maiorescu, P. P. Carp) și C. Stere au fost, după părerea lui Petre Pandrea, adevărații apărători ai valorilor morale în politica românească. Istoricii trebuie să fie judecători severi ai unor asemenea fapte abominabile. Memorialistul denunță și "dictaturile de alcov" Carol II-Elena Lupescu, Ana Pauker-Vasile Luca (p. 132) și speră că "în numele comunismului, nu va mai fi voie să se comită injustiții și asasinate sub pretextul Ťsecretelor de partidť și al Ťsecretelor de statť" (p.
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
la etnonimul strămoșilor noștri. Din lipsă de spațiu și timp ne-am referit doar la cele mai cunoscute patru nume: dac, get, valah și român, cu toate variantele lor, lăsând la o parte altele mai puțin răspândite.’’ 4) Scriitorul și memorialistul Ion Anton Datcu din Montréal a susținut lucrarea Martiri în infernul concentraționar, drama ofițerilor români, o prezentare elevată a pătimirilor celor care au luptat pentru țară și neam, asasinați, după cel de al II-lea Război Mondial, de noile autorități
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mult, aducându-le omagiul cuvenit. Emoționat, cu lacrimi în ochi, mi-ați spus că pregătiți o carte despre acești oameni și despre orașul Urziceni, de care vă leagă amintiri dragi ale copilăriei și adolescenței. Vă veți alătura astfel Clubului de memorialiști ai orașului Urziceni din care fac parte distinsul scriitor Constantin țoiu ( Galeria cu viță sălbatică), domnul profesor Vasile Ichim ( Amintiri din Urziceni), domnul Titi Damian (Norul), doamna Lili Balcan ( Momente...de ieri și de azi) și Cătălina Stroe, adică eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]