1,294 matches
-
Noica, cercuri franceze și belgiene...)5 sau aluvionează îndoieli privind integritatea morală a unui savant îmbătrânit 6 care ar accepta până și compromisul cooperării cu regimul comunist în schimbul susținerii din țară a candidaturii sale. În absența oricărei adnotări precise, în memorialistica lui Eliade, despre contextul vreunei candidaturi, putem rămâne cu imaginea destul de iluzorie că, ani la rând, o lume întreagă se învârte în jurul lui Eliade, îl propune, îl susține, îl provoacă, iar el acceptă, când activ, când pasiv, acest joc, patronând
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Teatru și umanitate (1979), unde se urmăresc „motive general-umane în creația dramatică a lumii”. Idei și procedee similare, cu scopuri didactice îndeosebi, vor conduce la elaborarea Istoriei literaturii universale (I-II, 1970-1973), scrisă în colaborare cu Margareta Dolinescu. Cât privește memorialistica lui Z., un aer ceremonios îi învăluie amintirile senine, de o lucidă afectivitate - Oameni pe care i-am cunoscut (1987), Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața (1990). Prezența tutelară, în filigran, este aceea a Profesorului în căutare de pilde care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
al Senatului României. În prezent e ste membru în Biroul Politic Central al PNL. Dar pentru Mircea Ionescu Quintus literatura a fost și va rămâne o mare pasiune. El este, de altfel, autorul mai multor volume de epigrame, nuvele și memorialistică. Talentul său de epigramist es te binecunoscut în țara noastră. A fost decorat cu gradul de general de brigadă în retragere. MIRCEA IONESCU QUINTUS mai are și alte distincții: a fost decorat cu ordinul „Coroana României” cu spade și panglică
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa Nepoții gornistului colaborare cu M. Novicov. Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 volume - romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii, studii, note de călătorie și memorialistică. în romanul „La Paradis general”, Cezar Petrescu se amuză cu o tagmă de eroi petrecăreți, care-și irosesc viața în ușuratice îndeletniciri, prilej să ne descrie chiolhanuri și beții udate cu vinuri de la Cotnari. În Iașii secolului XX nu se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a fi un stâlp a țării. 79 CONCLUZII În vasta istoriografie românească marele patriot, om de litere și om politic Mihail Kogălniceanu, precum și evenimentele din 1877 1878 ce a adus independența României, ocupă un loc important. Monografiile culegerile de documente, memorialistica și studiile apărute, începând cu primii ani după război, ca și paginile presei timpului, ale Monitorului Oficial și multe alte materiale oferă o bază documentară exhaustivă, aptă să creeze o imagine reală a acelei epoci. Lor li se adaugă noile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
înscrie în tradiția romanului ardelean cu tematică rurală: el reconstituie, prin intercalarea planurilor narative, biografia erotică sinuoasă a unui ins impulsiv și pătimaș, a cărui siluetă se detașează pe fundalul satului transilvănean dintre anii 1916 și 1946. La granița dintre memorialistică și opera de ficțiune se situează volumul Pe undele misterioase ale memoriei (1995), în care autorul alătură fragmente memorialistice unor eboșe de roman pentru a comenta, direct sau prin intermediul unor personaje reale ori cvasifictive, evenimente care i-au marcat existența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
fără a le ignora pe celelalte. Prima parte a lucrării țintește la o situare a scriitorului în contemporaneitate și realizarea unui portret original ca perspectivă critică. Autoarea reconstituie, cu uneltele criticului și istoricului literar, cadrul spiritual în care a înflorit memorialistica generației pașoptiste. Profilul diferențial al seducătorului memorialist, trasat în partea a doua a eseului, este o contribuție critică de prim ordin. Într-o suită de analize minuțioase, susținute de referințe bogate și variate, cu un suport teoretic adecvat, este relevată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
A" (născută la sfârșitul anilor '50 ai secolului trecut) și "doamna B" (născută la începutul anilor '40). Ambele sunt licențiate în domenii umaniste, cunosc limbi străine, au călătorit în afara țării, sunt familiarizate cu aparițiile recente din domeniul istoriei, literaturii sau memorialisticii. Le desparte însă aproape o generație, ca și mediul de proveniență, cariera, reprezentările de sine, viața de familie, lecturile, capitalul de relații personale. Aproape totul. Investigația propusă se înscrie în orizontul "istoriei orale" a comunismului, așa cum s-a conturat în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
propusă se înscrie în orizontul "istoriei orale" a comunismului, așa cum s-a conturat în ultimele decenii, mai ales prin interviurile publicate de Zoltán Rostás1 și Dan Lungu 2. Este și o invitație implicită la revizitarea unui alt gen de mărturie, memorialistica feminină a epocii, care aparține, de obicei, unor remarcabile și recunoscute scriitoare 3 (de profesie sau vocație). Dată fiind notorietatea și talentul acestor autoare, comparația cu persoanele intervievate aici este evident inegală, subminată de condițiile foarte diferite ale rememorării, înregistrării
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Feleacului), Ion Pillat (Țara), Adrian Maniu (Rugăciune pentru izbânda armatelor noastre), Zaharia Bârsan (Noi n-avem morți), Emil Gulian (Ghimpi și stele), Nichifor Crainic (Cântecul pământului), Emil Giurgiuca (Odată), Mihu Dragomir (Marș), Aron Cotruș (Transilvaniei) ș.a. Se acordă atenție și memorialisticii, pe care o ilustrează I. Valerian (Amintiri din războiul cel mare. Un Crăciun pe front), G. M. Vlădescu (Bucătarul nostru Turtoi. Însemnări din război), Ion Lumezianu (Amintiri de la Sevastopol), ori articolelor de atitudine și reportajelor, intervențiile aparținând lui Al. O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
reportaje hollywoodiene la steaguri roșii și imagini ale lui Stalin vegheate de portrete ale „femeii sovietice”. Literatura propriu-zisă este săracă în economia revistei, centrul de greutate căzând mai degrabă pe urgențele emancipării feminine. Proza și recenziile la volumele de proză, memorialistica (poezia fiind ignorată) se vor căi de accelerare a rolului social al femeii. Din păcate, proza originală nu transgresează hotarele minorului agreabil: Lucia Demetrius (Darul lui Moș Crăciun), B. Râpeanu, I. V. Scânteie. Tot aici, Cezar Petrescu publică un text
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
evocat, precum patetismul, stilul metaforic. Alteori medalionul rămâne încrustat într-un panegiric (semnificative sunt textele din Momente solemne), concentrând esența morală a personajului, ca în cazul regelui Carol I, al lui I. C. Brătianu, N. Iorga, Octavian Goga. Virtuțile literare ale memorialisticii nu pot fi despărțite de valoarea ei documentară, întrucât e vorba despre istoria culturală și politică a unei jumătăți de secol, până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, căreia autorul i-a fost martor nemijlocit, implicat cel mai adesea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
Franța, unde face elogiul democrației, sau în Italia, unde portretul în alb și negru al lui Mussolini e impregnat de ironie la adresa dictaturii fasciste. Fără să aibă forța lui N. Iorga, P. se înrudește cu el prin cultivarea prodigioasă a memorialisticii și a oratoriei, înscriind un moment în arta evocării și a portretului. SCRIERI: O sărutare, București, 1901; ed. București, 1944; Un colț de viață, 1902; Cercetări filosofice, Iași, 1907; Noi cercetări filosofice, Iași, 1911; Amintiri universitare, București, 1920; Simțiri rostite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
și riguroase, care i-au permis o bună încadrare în epocă și o abordare competentă a subiectului. În același spirit, B. face publice o serie de mici „descoperiri” și utile precizări referitoare la preocupările folcloristice ale lui V. Alecsandri, la memorialistica lui T. Cipariu și G. Barițiu, la traducerile teatrale ale lui St. O. Iosif. S-a ocupat în mod deosebit de activitatea literară a lui I. Ghica, din a cărui operă îngrijește și comentează o ediție completă de Amintiri din pribegia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
amprenta pe scrisul său. Personajele schițelor și nuvelelor din primele volume nu au individualitate, gesturile, întâmplările pe care le trăiesc se desfășoară grăbit, previzibil, spre teza finală. Fără putere de creație, neglijând analiza resorturilor lăuntrice, C. izbutește mai bine în memorialistică. Mai multe texte din Amintiri constituie evocări ale unei copilării petrecute în decorul Munților Apuseni, regiune cu o mitologie stranie („vâlva băii”) și cu o lume de El Dorado, în care chiar cei apropiați (bunicul, popa Moldovan, Gherasim, dascălul Cojoc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
scrisă cu talent și simțire, în slujba unui înalt ideal umanitarist, și prea puțină literatură. Un anume meșteșug narativ și chiar eforturi de aprofundare a psihologiei personajelor vădesc nuvelele Primăvara și Dăscălița, care lasă totuși impresia unor creații neîncheiate. Prin memorialistica sa, C. face notă aparte printre prozatorii ardeleni. SCRIERI: Eminescu și Coșbuc. Note comparative, Blaj, 1903; Visuri trecute, Blaj, 1903; Educația vechilor elini, Blaj, 1906; Icoane, Budapesta, 1906; Poetică și Legendar poetic (în colaborare cu Ioan Rațiu), Blaj, 1911; Amintiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
-și doctoratul în filologie italiană (1978). Profesor de limbi romanice la Contra Costa College, California (1959-1980), este unul din fondatorii Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (1975), președinte (1978-1982) și vicepreședinte (1982-1988) al acesteia. Anii tinereții (1991), primul volum de memorialistică publicat de Ț., se referă la un interval de timp mult mai mare decât cel anunțat, 1912 (anul nașterii scriitorului) - 1933 (anul absolvirii studiilor universitare în țară). Capitolul Los cuatro costados este o incursiune privitoare la bunici și o pledoarie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
Pentru și contra „indigenismului” artistic (comparații între arta mexicană și cea peruviană, dar și arta românească), Despre televiziune și cinematograf (calitatea lor și influența asupra tineretului), Cuvinte despre răspândirea neamului românesc la Salvador da Bahía (imaginea românilor peste hotare) etc. Memorialistica grupată sub titlul Rapsodii de vacanță. Călătorie în Italia (2003), structurată în forma unor scrisori adresate unui văr din București, relatează, la fel de savuros, un lung voiaj întreprins în 1967-1968. Revederea Italiei după douăzeci de ani de la încheierea misiunii diplomatice este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
semnat „Adevărul”), era menită să umple Duminicile (cu d mare) celor mai diverse categorii de cititori - și sumarul revistei, rubricile din numerele ce vor urma susțin această finalitate, deconcertând chiar, printr-o prea mare varietate: apar reportaje, note și însemnări, memorialistică, documente, literatură propriu-zisă, cronici literare, de film, de teatru și muzicale, articole pe teme sociale, științifice, rubrici de sport, de umor și divertisment, horoscopul și programul TV, ba chiar și o rubrică de sexologie, plus caricaturi și fotografii mai puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
Perspectiva regresivă, adoptată în studiile de morfologie a culturii în care punctul de observație al lui C. și criteriul esteticii sale - sunt situate înlăuntrul timpului său - implică automat o migrație dinspre prezent spre trecut, adică o operație de recitire. În memorialistica lui, recitirea este investită cu demnitate existențială. Echivalent al retrăirii, al rememorării, al recuperării unui sens pierdut, relectura devine instrumentul împotrivirii față de mistificarea istoriei. În termenii în care e definită de autor, postcenzura este, la rândul ei, o variantă perversă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
conștiința românească (eseu), Fundația Culturală Română, București, 1998; Panopticum. Tortura politică În secolul XX (eseu), Institutul European, Iași, 2001; Imaginarul violent al românilor (eseu), Humanitas, București, 2003; Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (eseu), Polirom, Iași, 2004; Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (eseu), ediția a II-a, Polirom, Iași, 2005. A publicat Împreună cu studenții săi de la Jurnalism patru volume experimentale conținând reportaje sociale și analize de mentalitate; volumele, semnate Ruxandra Cesereanu & Co., sunt intitulate: Fărâme, cioburi
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vorbă cu vecinii de cameră, pe la ușă ori prin perete, atunci eram nu numai bătuți, ci eram pedepsiți cu reducerea mâncării la jumătate. Mai era astfel motiv de mirare că mureau deținuții În fiecare an cu sutele la Aiud?14 Memorialistica Înregistrează și tratamentul relativ Îngăduitor aplicat de mulți dintre cei rămași din vechiul personal al administrației penitenciarelor, dar și apariția ofițerilor politici și Înăsprirea treptată a regimului de detenție. Ofițerul politic/de informații apare În sistemul și regimul penitenciar ca
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Grigore, Aiud Însângerat, Vremea XXI, București, 2001. Cătănuș, Dan, Roske, Octavian, Colectivizarea agriculturii În România. Represiunea, vol. I, 1949-1953, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2004. Cârja, Ion, Canalul morții, Cartea Românească, București, 1993. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ediția a II-a revăzută și adăugită, Polirom, Iași, 2005. Ciobanu, Mircea, Regele Mihai și exilul românesc, prefață de Al. Zub, Princeps, Iași, 1994. Ciuceanu, Radu, Intrarea În tunel. Memorii I
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fost una din cele mai fascinante teme de istorie În discursul public după 1989. Subiect interzis de ideologia comunistă, el a fost recuperat mai Întâi la nivelul publicisticii populate de interviuri și evocări ale foștilor combatanți, În nenumărate volume de memorialistică. S-a Întreprins o retrospectivă bibliografică a articolelor apărute pe tema rezistenței armate În 1945-1965, Înregistrîndu-se În 35 de ziare și reviste, apărute În 1990-1994, Între 250 și 400 de articole pe an. Dacă la Început dominau o formă și
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
plan mediatic, sau locuri ale memoriei (monumente, statui, cruci) dedicate rezistenței anticomuniste constituie exemple În acest sens. Colectarea, prelucrarea și confruntarea unor date prezente În istoria oficială (cu predilecție cele din arhivele scrise) și a celor tezaurizate În memorie și memorialistică suplinesc reciproc „uitările”. Astfel, istoria oficială și memoria determină o critică reciprocă pentru Înțelegerea istoriei-realitate65. În perimetrul acelorași recuperări și reconstituiri ale istoriei-realitate, pornind de la sursele de arhivă (cercetate de Institutul pentru Studierea Totalitarismului), de la depoziții și mărturii (În Analele
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]