234,668 matches
-
de...Ana Pauker. În aceiași calitate, la Eforie, vila Filimon Sârbu, i-am admirat și mam apropiat de câțiva mari actori români; cu Madeleine Voicu, soția violonistului care era plecat În turneu, jucam interminabile partide de ping pong. Așa cum am menționat deja, fiind Închis la Ghencea i-am Îndulcit puțin bătrânețea și boala lui Nicolae Batzaria, alias Moș Nae. La Jilava, l-am avut drept „coleg” pe C. Vicol, procuror și acuzator public În procesul mareșalului Ion Antonescu: nu știu cu
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
vedea niciodată, că nu ii voi mai putea asculta vorbele pline de Înțelepciune, uimit și surprins de fiecare dată de câte știa, de memoria lui fabuloasă. Îl iubeam enorm și dragostea era reciprocă. Mă simt deosebit de onorat că mi-a menționat numele În acest interviu cu nu mai puțin cunoscutul prof. dr. Nicolae Dima. Nu te voi uita niciodată, scump prieten!
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
în 2006. Din câte cunoaștem, niciun exeget nu a identificat balada belințeană Miorița ca izvor al duoului Baladă și Joc (implicit al variantei pentru orchestră de școală) și al părții I din Concert Românesc, partiturile tipărite la prestigioasa Editură Schott menționând doar că este vorba de lucrări inspirate de cântece populare românești. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi la identificarea vechii balade nu a fost gratuit, frumusețea și expresivitatea construcției melodice inspirându-l pe Paul Constantinescu (în balada Miorița, pentru cor
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
a topi în aceeași matcă virtualități aparent neconsensuale poate să iște oportunități valabile, dacă operația respectivă se întreprinde cu haz, cu meșteșug. Demersul principal vizează articularea. El se centrează pe o edificare interesantă capabilă să sugestioneze, să prezinte interes aperceptiv. Menționez că accentul se pune mai ales pe aliajul morfologie - sintaxă, dar și pe rigoare. Ori, această linie de acțiune postmodernă se desparte cardinal de cealaltă. Aș adăuga colateral, fără să dezvolt, preocuparea pentru integrarea unor aplicații ce deschid noi fronturi
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
Nicolae Brânduș În sensul ordinilor implicite și explicite menționate în aparițiile anterioare ale Revistei Muzica vom discuta în cele ce urmează câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
face cu o fire duplicitară? Opera literară a lui Eliade e derizorie și insignifiantă? Dl Cătălin Avramescu e dator să ne indice sursele documentare. După știința noastră D-sa nu a avut relații personale cu Eliade. Numele nu îi este menționat în Jurnal. Cine și când i-a vorbit despre lacunele lingvistice ale "subiectului" D-sale? Coincidența face, ca tocmai în timpul redactării paginilor de față să citesc un articol aniversar al unui celebru muzicolog, Guy Cherqui, apărut într-o importantă revistă
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
pianistei Clara Vojkicza (Peia). E posibil ca autoritățile locale să fi emis, cu acel prilej, o hotărâre prin care s-a atribuit numele marelui muzician parcului din centrul orașului (unii autori, preluând cu superficialitate informațiile publicate în presa timpului, au menționat, în mod eronat, prezența lui Enescu la acest concert). - Recitalul din 7 octombrie 1937 (la pian: Ionel Gherea). - Recitalul din 4 mai 1942 (la pian: I. Filionescu). - Recitalul din 2 aprilie 1943, ultima apariție pe scena Teatrului „Traian Grozăvescu” din
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
în sensul de consecință gravă a consumului de alcool, ci este o stare de o mare luciditate, bucurie, veselie, seriozitate și entuziasm, urmare a legăturii iubirii noastre cu Dumnezeu.. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae face câteva comentarii la acest text și menționează că beția trează sau trezvia beată este o expresie paradoxală prin care Sfântul Grigorie - și, după exemplul lui, alți Părinți următori - descriu starea complexă și totodată echilibrată a omului înaintat duhovnicește. Omul, „umplut de înțelepciunea vinului dumnezeiesc trăiește o bucurie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
din cer, și cei morți întru Hristos vor învia întâi. După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, și așa pururea vom fi cu Domnul”. footnote>, menționează: „Dar trebuie să examinăm mai îndeaproape modul în care cei care «sunt prinși în nori» merg «să-L întâlnească pe Domnul». Știm că norii sunt profeții ... și din moment ce Dumnezeu pune în Biserică mai întâi apostolii și apoi profeții, norii trebuie
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius ..., p. 312. footnote>. Sfântul Macarie utilizează ideea de „beție trează” în cadrul explicațiilor asupra stilului de viață al creștinului și subliniază că natura divină este sursa beției. În „Colecția I, Omilia 63.6” este menționată „beția trează profundă, determinată de Duh la fel cum despre trup se spune că e intoxicat de vin”<footnote Collection I, 63.6. footnote>. În timp ce aceasta este singura mențiune a „beției treze” în cadrul omiliilor, incidențele mai generoase ale „beției” indică
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Spania. În Germania, scriitoarea Eva Behring a publicat câteva volume în care a tratat pe larg tema “exilului literar din România” (Rumaniche Exilliteratur). Bine documentata, în cartea sa intitulată “Scriitori Români în Exil” apărută la Munchen în anul 1999, ea menționează existența a peste 250 de scriitori români care au părăsit țara după anul 1944, scriitori care și-au păstrat identitatea etno-culturala și au luptat pentru promovarea imaginii României în străinătate. Valentin Hossu-Longin menționează însă, într-un articol publicat relativ recent
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
apărută la Munchen în anul 1999, ea menționează existența a peste 250 de scriitori români care au părăsit țara după anul 1944, scriitori care și-au păstrat identitatea etno-culturala și au luptat pentru promovarea imaginii României în străinătate. Valentin Hossu-Longin menționează însă, într-un articol publicat relativ recent, că numărul ziaristilor-publicisti și al scriitorilor care slujesc din depărtări spiritualitatea românească trece de 500. Deși cea mai mare parte dintre ei au plecat în urmă terorii dezlănțuite de autoritățile comuniste, niciunul nu
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
situației din România postbelică, a publicat în Revista “Lamusa” câteva articole despre “La actividad de los desplazados politicos rumanos en el exilio”, cosiderand că acest capitol este “mas tristes y sombrios de la historia contemporanea rumâna”. În articolele acestei cercetătoare găsim menționat printre alți publiciști români numele lui Zahu Până, autor al articolului ”La muerte mioritica”, publicat în Revista Culturală “CARPAȚII”, numărul 151 din anul 1988, care a apărut la Madrid, sub direcția poetului Aron Cotrus. În țările de adopție, publiciștii români
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
în Statele Unite cu ajutorul unei rude a soției sale. Stabilindu-se la New-York, unde a fost ales președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici, Zahu Până a desfășurat o intensă activitate jurnalistică la câteva publicații de limbă română din Exil, printre care menționam Revista de Cultură și Acțiune Românească “CARPAȚII” care apărea la Madrid, revista “TRA ARMANAMI “editata de “Asociation des Francais Aroumain” din Paris, Revista “BANA ARMANEASCA”, publicațiile de orientare national-crestina “Puncte Cardinale” din Sbiu și “Cuvântul Românesc” din Hamilton. La această
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
lumea liberă să publice tot ce își amintește despre regimul de exterminare practicat în închisorile și lagărele de muncă din România, precum și creațiile literare concepute “în anii grei de regim celular, cănd timpul se scurgea între rugăciune și poezie”, cum menționează el în Notă asupra ediției la volumul “POEZII DIN ÎNCHISORI”. Că publicist, a semnat în Cuvântul Românesc multe biografii ale unor eroi sau luptători din rezistență anticomunista care au luat calea eternității. Era un orator desăvârșit. În anul 1999 a
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
importanță , după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-a format limba română, înaintea dialectelor meglenoroman și istroroman.” Cunoscător al istoriei moderne a României, în articolul intitulat “CADRILATER”, el răspunde celor care consideră acest teritoriu o anexiune obținută în anul 1913, menționând precizările istoricului Vasile Pârvan în acest sens: “Cu mult înainte ca Dacii din Dacia să se facă români, Dacii din Dobrogea au început să vorbească latinește”. În susținerea teoriei sale, Zahu Până preia următorul pasaj dintr-un articol al lui
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
ispita vreunui drac, dacă nu suntem răniți mai întâi de acele căpetenii ale lor<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, cap. 1, în Filocalia..., vol. I, p. 62. footnote>. În același duh filocalic, Sfântul Isaac Sirul menționează că diavolul nu poate să se apropie de om, sau să-i aducă ispite, dacă Dumnezeu nu îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
greșim, să nu ne înălțăm cu gândul, ci să ne cunoaștem neputința<footnote Ibidem, p. 174. footnote>. Referindu-se la ofensiva dracilor împotriva nevoitorilor, același autor duhovnicesc, iubitor de frumusețe netrecătoare și însetat de viața veșnică și de dobândirea ei, menționează că „dracii sunt ca vânătorii, aleargă acolo unde văd că este vânat. Se reped unde văd partea slabă a sufletului și nu se depărtează, nici nu fug până nu ne aruncă în groapă ... multe sunt meșteșugirile și cursele, și mare
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
într-o încăpere și nu comunicau cu ceilalți din afară decât numai prin scrisori, arată că sunt ispite de la noi, de care trebuie să ne ferim și sunt ispite cu îngăduința lui Dumnezeu, care sunt spre folosul sufletului. Sfântul Maxim menționează, la rândul lui, că ispitele sunt de mai multe feluri: dinainte, dinapoi, de la stânga, și de la dreapta. Dinainte, când ne vrăjesc dracii prin înfățișările materiei, de dinapoi, când ne stârnesc amintirea păcatului prin gândurile ce le-am avut mai demult
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
se prezintă isonul în creația lui Ștefan Niculescu, discursul saxofonului ar intra, categoric, în această presupusă înșiruire. În Chant-son s-a impus ideea isonului ritmizat; în Axion, mai potrivită este cea a isonului ornamentat. Legat de practica instrumentului, se poate menționa aportul multifonicelor în sfera timbralității explorate de compozitor. Tratatul cu același titlu semnat de Daniel Kientzy îi era binecunoscut lui Ștefan Niculescu, devenind între timp o carte de referință pentru orice compozitor care abordează saxofonul. În consecință, sunetele multiple își
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
sunetului-pilon. Cu excepția intervalului de secundă mare, celelalte suprapuneri armonice intră în categoria intervale-lor consonante, de unde rezultă și caracterul secțiunii, puternic influențat de unison. Acesta ar constitui un alt exemplu de juxtapuneri ale isonurilor simple cu isonuri ornamentate, asemănător altor momente menționate în partitura Axionului. Ultima secțiune a compoziției, Più mosso, 90 conchide întreaga piesă într-o atmosferă meditativă. Relația dintre saxofon și cor devine una complementară, care are rolul de a aduce în prim plan instrumentul și valențele lui expresive. Linia
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
au fost transcrise cu ajutorul notației europene. Cu această ocazie au fost repertoriate și grupate suitele nouba existente pe teritoriul diferitelor țări nord africane. În Maroc numărul suitelor nouba inventariate a fost de 11, în Algeria - 12 și în Tunisia - 13. Menționăm că în paralel, au fost transcrise și diferitele variante existente ale acestor suite. Să examinăm mai îndeaproape din punct de vedere modal acest inventar de suite nouba transcrise și repertoriate în cele trei țări din Maghreb. Din cele 11 nouba
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de astăzi, pe teritoriul Africii de Nord, structura formației muzicale de tip nouba este bazată pe trei tipuri de instrumente : luth, vielă cu arcuș - în arabă rebab și percuție membranofonă - tobă întinsă pe un cadru de lemn, denumită tar. De menționat că această formație de instrumente era utilizată și în sec. XIX, fiind reprezentată de către pictorul francez Eugène Delacroix (1798 1863) în lucrarea sa Nuntă evreiască în Maroc - 1839. Instrumentul cel mai utilizat în muzica de factură orientală este fără îndoială
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
andaluză, luth-ul devine instrumentul favorit al tuturor muzicienilor celebri din epocă, fiind extrem de prizat de către clasele sociale nobiliare. Luth-ul începe să devină subiect literar, fiind citat în numeroase poeme ce figurează în repertoriul suitelor de tip nouba. Se menționează existența lui ca unic instrument de acompaniament sau în prezența rebabului și a tar ului - grupul de bază al noubei, ce s-a păstrat până în sec. XX. Un alt aspect esențial legat de importanța luth-ului în muzica orientală este
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
R.P.R. Către Preșidenția Consiliului de miniștri a RPR București Tovarășe Președinte, Ca unul ce am fost onorat cu titlul de laureat cl. I al premiului de Stat, socotesc imperioasă datoria mea de a vă aduce la cunoștință următoarele: Acest titlu menționat mai sus mi s-a acordat din considerație asupra Simfoniei mele a XIV a. Dar, mai înainte de a trece mai departe, permiteți-mi, vă rog, tovarășe Președinte, să menționez că această simfonie încheie un ciclu unitar de 14 simfonii însumînd
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]