819 matches
-
utilizare se poate aplica tuturor simbolurilor din Reiki și c..., în cazul în care suferim din cauza unor astfel de atacuri, este bine s... utiliz...m în terapie toate simbolurile pe care le cunoaștem. Șei He Ki Ț simbolul care controleaz... mentalul Al doilea simbol caracteristic gradului al doilea Reiki este simbolul mental-emoțional, denumit Șei He Ki (prescurtat SHK). Acest simbol nu provine din scrierea japonez... Kanji, ci, dup... unii autori, este o reprezentare plastic... a celor dou... emisfere cerebrale: partea stâng
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
Reiki PAGEREF Toc111418531 \h 39 HYPERLINK \l " Toc111418532" Simbolurile Reiki Ț c...i c...tre lumin... PAGEREF Toc111418532 \h 39 HYPERLINK \l " Toc111418533" Cho Ku Rei Ț simbolul puterii PAGEREF Toc111418533 \h 42 HYPERLINK \l " Toc111418534" Șei He Ki Ț mentalul se afl... sub controlul ț...u PAGEREF Toc111418534 \h 46 HYPERLINK \l " Toc111418535" Hon Sha Ze Sho Nen Ț o privire în timp și spațiu PAGEREF Toc111418535 \h 50 HYPERLINK \l " Toc111418536" Shika Șei Ki Ț guvernarea inimii PAGEREF Toc111418536
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
regăsesc în calitate de fundamente culturale pentru „naturism” și sexismxe "„sexism" (în forma patriarhalismului). Sintetic, raționamentele cărora le dau naștere capătă următorul conținut: 1. Pentru sexismxe "„sexism": A1. Femeile sunt identificate cu naturaxe "„natură" și fizicul, bărbații sunt identificați cu umanitatea și mentalul. A2. Orice e identificat cu naturaxe "„natură" și fizicul este inferior oricui este identificat cu umanitatea și mentalul. A3. Prin urmare, femeile sunt inferioare bărbaților. A4. Oricare ar fi X și Y, dacă X e superior lui Y, atunci X
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
capătă următorul conținut: 1. Pentru sexismxe "„sexism": A1. Femeile sunt identificate cu naturaxe "„natură" și fizicul, bărbații sunt identificați cu umanitatea și mentalul. A2. Orice e identificat cu naturaxe "„natură" și fizicul este inferior oricui este identificat cu umanitatea și mentalul. A3. Prin urmare, femeile sunt inferioare bărbaților. A4. Oricare ar fi X și Y, dacă X e superior lui Y, atunci X îl subordonează pe Y în mod justificat. A5. Deci, bărbații își subordonează femeile în mod justificat. 2. Pentru
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
să rezolvăm și să interpretăm/reflectăm la momentele tensionate/încordate dintre noi, depinde calitatea relațiilor noastre, atmosfera psihosocială în care trăim. Însă, acordând un loc (mult) prea mare acestor aspecte, riscăm ca ele să ne controleze la un moment dat mentalul și controlându-ne mentalul să ne controleze atitudinile și comportamentul interacțional/interrelațional. Drept urmare, preocupați (numai) de ele și (con)centrați (exclusiv) asupra lor asupra relațiilor conflictuale să le și atragem, să le și generăm. Oricât de (hiper)concurențială ar fi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
interpretăm/reflectăm la momentele tensionate/încordate dintre noi, depinde calitatea relațiilor noastre, atmosfera psihosocială în care trăim. Însă, acordând un loc (mult) prea mare acestor aspecte, riscăm ca ele să ne controleze la un moment dat mentalul și controlându-ne mentalul să ne controleze atitudinile și comportamentul interacțional/interrelațional. Drept urmare, preocupați (numai) de ele și (con)centrați (exclusiv) asupra lor asupra relațiilor conflictuale să le și atragem, să le și generăm. Oricât de (hiper)concurențială ar fi viața noastră, și nimeni
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sale sunt opuse sau radical diferite de ale celorlalți" (p. 77). Desigur, în relațiile competitive/concurențiale nu poate fi pierdută din vedere nici comunicarea realizată prin mijloace nonverbale 23. 2. Relațiile de cooperare/colaborare Pare că a intrat puternic în mentalul colectiv ideea că trăim într-o societate concurențială, ca și cum ar fi ceva de care necesarmente am avea nevoie pentru prosperitatea și bunăstarea noastră, ca și cum ceea ce predomină sau ar trebui să predomine în viața noastră ar fi relațiile și motivațiile concurențial-competiționale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
avea nevoie pentru prosperitatea și bunăstarea noastră, ca și cum ceea ce predomină sau ar trebui să predomine în viața noastră ar fi relațiile și motivațiile concurențial-competiționale. Cu toate acestea, chiar dacă se vorbește mai puțin (și par a fi mai puțin cultivate în mentalul colectiv), nu am putea exclude din preocupările, prioritățile, motivațiile și comportamentele noastre relațiile de cooperare. Ele există și probabil că nici nu s-ar putea altfel. Căci la o privire mai atentă nici nu am putea admite (și nici nu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
văzută ca atribut exclusiv al feminității („și nu cred că femeile sunt dominate de sensibilitate. Au sensibilitatea lor, pe care nu trebuie s-o ascundă, pentru că o au și bărbații. Singura diferență e că ei nu o arată și că mentalul lor este educat să spună «E frumos ca un bărbat să plângă?!». Dar ce, e urât să plângi? Am văzut foarte mulți, nu numai în zona politică, cel puțin la fel de sensibili ca și femeile, și spun lucrul acesta fără a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
obiceiurile legate de aceasta; familia, imaginile feminine: mama, soția, maniera În care Îți trăiești propria feminitate; opinia publică, mulțimea și popularitatea (artiști, oameni politici etc.). Referitor la Mercur: schimburile și mișcarea, atât ale corpului, cât și ale spiritului; viața intelectuală, mentalul; adesea, tinerețea, copiii; echilibrul nervos. Referitor la Venus: viața sentimentală, senzația că ești iubit sau apreciat; confortul, plăcerile; arta, frumusețea, armonia. Referitor la Marte: energia, activitatea, combativitatea; competiția; forma fizică, aparatul muscular. Ascendentul, Descendentul, Mijlocul Cerului și Fundul Cerului sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
totul, nu a lăsat mai nimic din orgoliile și patimile pe care le-a declanșat. Dar chiar și așa, vreau să cred că acele „încrucișări” de idei și emoții și-au avut rostul, au fost necesare, pentru că au lucrat în mentalul unor grupuri de la noi și, mai cu seamă, „au operat” în conștiința tinerilor, contribuind la o emancipare spirituală încă insuficient evaluată. Poate doar bănuită. Spun asta pentru că libertatea politică a teritoriului dintre Prut și Nistru, ca și șansele democrației în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
prețuiește și mă respectă mult. Două mesaje de acest gen, primite la redacție din partea unor prieteni ai revistei Contrafort, repun în actualitate sintagma „nu e momentul”, cu funcții protectoare și strategice, care și-a făcut loc, după ’89, și în mentalul unor oameni cu un IQ ridicat, altfel obișnuiți să judece curajos și independent viața. Deoarece țin la respectul și prețuirea pe care mi le arată, îi informez și pe această cale pe cei doi prieteni ai revistei, că nu voi
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fizicienilor (David Bohm promotor al unei perspective holiste integrative, Ilya Prigogine), biologilor, filosofilor (René Thom, Marius Bunge) care studiază un ansamblu minimal de categorii și principii (structură disipativă, catastrofă etc.) susceptibile să caracterizeze întreaga existență: permanența și devenirea, fizicul și mentalul. Creșterea cunoașterii (growth of knowledge apud Karl Popper) este reprezentată în plan conceptual de complexificarea teoriilor și acceptarea seriilor complementare de modele (cf. Niels Bohr și principiul complementarității teoriilor; teoria adevărului coerență cf. Nicolas Rescher înlocuind principiul adevărului corespondență), iar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
explicat viziunea creativă a acestuia. Acest mod de a gândi este la originea ideii de a scrie, încă din adolescență, o mică carte despre poetul antic grec Pindar. A început-o prin 1920, dar nu a publicat-o până în 1932. Mentalul ei s-a format în principal prin studiul limbilor, cititul cărților și contemplarea lucrărilor expuse în muzee. A ajuns la literatură prin poezie, apoi a consumat romane cu Michel; pe la 15 ani a adăugat pe lista preocupărilor ei filosofia. A
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Boemiei) apoi subterfugiile diplomatice (inclusiv Pactul sovieto-german din 23 august 1939) coroborat cu agresarea Poloniei la vest de către Wehrmacht (1 septembrie 1939) și la est de Armata Roșie (17 septembrie 1939), România ajunge în primul plan al primejdiei războiului. În mentalul românesc, esența politicii externe conform tradiției a fost exprimată prin teamă pentru tot ce vine de la Răsărit (Moscova și regimul ei bolșevic) și prin dorința de alianță cu Occidentul, deoarece simboliza „voința și puterea de a apăra granița de est
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
perspectivei, temporalității și receptării spectacolului cinematografic sau de televiziune în maniere identice. Pentru a explora asemenea aspecte, sunt analizate comparativ, filmul The Wizard of Oz și serialul de televiziune Lost. Unul dintre aceste aspecte se referă la modurile în care mentalul folosește schemele cognitive pentru a construi narațiunea vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea sub casa în care locuiește Dorothy, dar mentalul spectatorului asamblează povestea în așa fel încât acest eveniment este inclus în seria întâmplărilor. Mecanismele inferențiale procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea vrăjitoarei în mod explicit dar oferă suficient material
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
spațiul în care cititorul pătrunde în timpul lecturii. Există protocoale de lectură care deschid spații virtuale ramificate ca în proza postmodernă sau spații liniare ca în romanele clasice. Ryan crede că hărțile formelor spațiale figurează rețeaua de conexiuni care apare în mentalul cititorului atunci când textul este privit din perspectivă atemporală și totalizatoare. Acest gen de conexiune este ilustrat prin referirea la harta formelor spațiale construită de Franco Moretti care analizează relațiile dintre personajele romanului Educația sentimentală de Gustave Flaubert. Moretti construiește o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
continuă este structurată nu pe o tranziție treptată, ci pe schimbări bruște în care perechi separate de scene cinematografice apar alăturate într-un aranjament parataxic și creează între ele un interval lacunar, un decalaj perceput ca element dinamic care solicită mentalul mai degrabă decât ochiul, să treacă de la o asociere spațio-temporală, la următoarea. Este o tehnică asemănătoare montajului, folosită de Serghei Eisenstein care asociază, în film, imagini disparate, pentru a comunica sensuri cinematografice puternice. Dincolo de importanța pe care angajamentul activ al
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
perspectivei, temporalității și receptării spectacolului cinematografic sau de televiziune în maniere identice. Pentru a explora asemenea aspecte, sunt analizate comparativ, filmul The Wizard of Oz și serialul de televiziune Lost. Unul dintre aceste aspecte se referă la modurile în care mentalul folosește schemele cognitive pentru a construi narațiunea vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea sub casa în care locuiește Dorothy, dar mentalul spectatorului asamblează povestea în așa fel încât acest eveniment este inclus în seria întâmplărilor. Mecanismele inferențiale procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea vrăjitoarei în mod explicit dar oferă suficient material
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
spațiul în care cititorul pătrunde în timpul lecturii. Există protocoale de lectură care deschid spații virtuale ramificate ca în proza postmodernă sau spații liniare ca în romanele clasice. Ryan crede că hărțile formelor spațiale figurează rețeaua de conexiuni care apare în mentalul cititorului atunci când textul este privit din perspectivă atemporală și totalizatoare. Acest gen de conexiune este ilustrat prin referirea la harta formelor spațiale construită de Franco Moretti care analizează relațiile dintre personajele romanului Educația sentimentală de Gustave Flaubert. Moretti construiește o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
continuă este structurată nu pe o tranziție treptată, ci pe schimbări bruște în care perechi separate de scene cinematografice apar alăturate într-un aranjament parataxic și creează între ele un interval lacunar, un decalaj perceput ca element dinamic care solicită mentalul mai degrabă decât ochiul, să treacă de la o asociere spațio-temporală, la următoarea. Este o tehnică asemănătoare montajului, folosită de Serghei Eisenstein care asociază, în film, imagini disparate, pentru a comunica sensuri cinematografice puternice. Dincolo de importanța pe care angajamentul activ al
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
perspectivei, temporalității și receptării spectacolului cinematografic sau de televiziune în maniere identice. Pentru a explora asemenea aspecte, sunt analizate comparativ, filmul The Wizard of Oz și serialul de televiziune Lost. Unul dintre aceste aspecte se referă la modurile în care mentalul folosește schemele cognitive pentru a construi narațiunea vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea sub casa în care locuiește Dorothy, dar mentalul spectatorului asamblează povestea în așa fel încât acest eveniment este inclus în seria întâmplărilor. Mecanismele inferențiale procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea vrăjitoarei în mod explicit dar oferă suficient material
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]