3,268 matches
-
în anul 1907 în cercul electoral al Beiușului, ieșind învingător. Poate atunci Doina s-a răspândit și în arealul bihorean. Mai mult, o Horă a lui Lucaciu, cântată pe melodia Horei Unirii era răspândită prin foi volante printre intelectualii și meseriașii beiușeni: „Delegat cu cunoștință De-ale noastre suferințe Și din viță românească Dr. Lucaci să trăiască” De fapt, o cercetare a ariei de răspândire a ei ne-ar putea aduce surprize. Cred că s-a cântat în tot Ardealul. Iată
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
mea pașnică. Copleșit de vălmășagul de impresii, decid să iau notițe, așezându-mă la o masă, de sub prelata căreia scoate capul o pisică; nu se sinchisește de mine și își continuă moțăiala. O ușă scârțâie îndelung (lipsea o mână de meseriaș!) și apare o fată (de vreo 15 ani), care știe și engleză și dorește să afle totul despre mine (unde locuiesc, ce lucrez), într-o fluentă comunicare universală, încununată de întrebarea: “Câte țări ați vizitat?”... Se ivește și un frățior
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
89-101. ; Nevoia de construi sau repara mori și făcăi a dus la creșterea numărului mămularilor care practicau acest vechi meșteșug. Astfel Catagrafia din 1835 înregistra numai la Baia de Aramă, 21 și la Cerneți 25 de mămulari( Vladimir Diculescu, Bresle, negustori și meseriași în Țara Românească, 1830/1848, Editura Academiei, București, 1973, p. 113). 33 .Dacă în medie în Tara Românească reveneau în această perioadă 1,8 sate pe o moară, în județul Mehedinți media era de o,7 sate . Aici aproape jumătate
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
inexplicabile, exploatarea acestui imens zăcământ de minereuri complexe, a fost redusă sau chiar sistată în subteran. Atunci forța de munca era absolut necesară, și se trimiteau mineri din toate bazinele miniere ale României. Erau detașați în primul rând muncitorii calificați, meseriași de excepție, cărora li se asigurau condiții ceva mai bune. Veneau mineri din Munții Apuseni, fiindcă condițiile minei erau asemănătoare cu cele de acolo. Acești trimiși nu prea le conveneau noile condiții, și în cele mai multe cazuri plecau de unde veniseră când
1967, MOLDOVA NOUĂ; PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI. de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363153_a_364482]
-
anevoios dar sigur drumul spre oameni. Așa se explică înființarea primelor case de citire din oraș . Una dintre acestea este atestată pentru anul 1912 cu denumirea de Casa populară de cetire din Tr Severin, înființată de un grup de .. funcționari, meseriași, negustori și studenți, pentru a răspunde unor nevoi însemnate, împrăștierea luminii în straturile sociale lipsite de orientarea necesară vieții 61. Pentru anul următor este atestată, tot în Tr Severin, 194 Casa de cetire Petre Liciu 62. În anii 1915-1916 Societatea
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
mai mulți în sat care bat doba, da' nu-i concurență. În sat se știe cine face cele mai frumoase împestrițuri pe furca de tors, pe botele ciobănești? Se știe. Cine cântă mai frumos? Se știe. Da' el nu-i meseriaș, nu ia bani pe cântat. El trăiește din pământ sau din turme. Este o lume a naivității și a inconștienței. El nu constientizează ceea ce face, chiar dacă o face genial. - Și noi orășenii de ce suntem atât de atașați și de interesați
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
fapt nu numai ei ci și majoritatea meșteșugarilor din zonă. Vorbind de mineritul din Apuseni, un exemplu clar era Târgul de la Abrud care devenise unul dintre cele mai bogate și cunoscute din țară, dezvoltând în jurul său o întreagă breaslă de meseriași de lux, de la cizmari, croitori, pălărieri și până la frizeri. Toată această expansiune economică a zonei a început în anul 1880, odată cu modificarea legislației care a permis arendarea unor zone miniere de către buciumani. Contractul de arendă a fost încheiat inițial pe
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
pare de la lumina halogenilor). Mă privește cu tristețe, durerea i-a lăsat cute adânci pe frunte. Râde forțat și eu știu de ce. Vorbim de una, de alta, îmi spune că sunt vremuri grele, nu găsește forță de muncă calificată. Toți meseriașii buni cer salarii mari, nu le dai ... pleacă. Necalificații fac și ei gât, controale peste controale, dă-le spagă, du-i la restaurant, cotizează pe la partide. Salarii? Minimum pe economie. Cărti de muncă? Una ici, alta colo; are și el
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
de cuviință. Veneau aici, pentru o fleică-n sânge, sau niște momițe, ori o ceafă de porc bine sfârăită pe grătarul cu cărbuni, veneau aici artiști plastici și cerșetori, scriitori și femei de stradă, regizori, actori, înalți funcționari de la primărie, meseriași de la vreo cooperativă meșteșugărească, lumea de pe lume. Fumul de țigară și cel de grătar se-mpleteau cu mirosul de țuică din cealaltă încăpere, care se prelungea cu prima, de lângă „cușca” gratarargiului cu nume și renume în Iașii aceia. Aici mâncam
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
de încredere a principelui, stăpânise peste toate acestea, în vremurile bune, ca agent general de comerț. Pe una dintre aceste străzi principale ale orașului se întindeau și cele trei mari magazine ale familiei Cristoroceanu, cu ateliere pentru croitorie și cu meseriași postăvari renumiți. Curtea domnească însă trona mai toate ulițele, mari sau mici, răsfirate ca razele soarelului în toată această cetate a lui Bucur, zidită ca un dreptunghi de către Principele Vlad Dracul, pe cursul Dâmboviței, prin anul 1459. Trezit la viață
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
tineri, cu experiență și competență în domeniul lor de activitate. Li s-au dat acele „salarii compensatorii”, pentru a se retrage din producție și a se duce acasă, ca să nu mai facă nimic. Am pierdut astfel un tezaur uman inestimabil. Meseriași cu înaltă pregătire profesională au început să împingă vântul pe stradă, să încerce să deschidă câte o mică afacere, să se reprofileze, să-și caute locul peste mări și țări, pur și simplu, să existe și să aibă iluzia că
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]
-
afacere, să se reprofileze, să-și caute locul peste mări și țări, pur și simplu, să existe și să aibă iluzia că nu ruginesc. Rezultatele se văd azi, după douăzeci de ani. Mâna de lucru calificată este greu de găsit. Meseriașii adevărați sunt pe cale de dispariție, ca să nu-i numesc adevărate ,,monumente istorico-umane”. Cârpaci și meseriași de trei parale, care se pricep la toate și la nimic, întâlnești pe toate drumurile. Unul dintre ei îmi spunea de curând: „Știu să fac
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]
-
să existe și să aibă iluzia că nu ruginesc. Rezultatele se văd azi, după douăzeci de ani. Mâna de lucru calificată este greu de găsit. Meseriașii adevărați sunt pe cale de dispariție, ca să nu-i numesc adevărate ,,monumente istorico-umane”. Cârpaci și meseriași de trei parale, care se pricep la toate și la nimic, întâlnești pe toate drumurile. Unul dintre ei îmi spunea de curând: „Știu să fac orice în lume, doar grijanie nu știu să fac!”. Ca să vezi! Bine că mai avea
FERICIŢI CEI CE NU FAC NIMIC! de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366998_a_368327]
-
dar niciodată individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime ale regimului fanariot, aplaudară fapta cutezătoare a lui Tudor și mulți dintrânșii îl ajutară prin toate mijloacele; cât despre meseriași și plugari, ei alergau de bună voie sub steagurile lui Tudor, cei mai mulți spre a se despăgubi prin jafuri de pierderile ce încercaseră din partea impiegaților greci și ciocoi, și-a negustorilor turci”. Pe drumul de la Padeș spre Strehaia „țăranii - spuneau cei
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
o conducă - am pregătit mai multe titluri alternative, cuminți și acceptabile, dar pe care, acum, nu pot să mi le amintesc. Așteptând revista, aveam tot felul de activități proletcultiste. Cum ar fi jalnica supraveghere a unor personaje care se autodefineau meseriași. Doream din tot sufletul meu, candid încă, pe atunci, ca lucrurile să iasă bine și nu în “dorul lelii”. Se înțelege că îmi transformasem locuința într-un șantier, „ev aprins”. Acești oameni și alți câțiva indivizi, de care nu vreau
MIGDALE DULCI-AMARE: „GÂNDIREA OVARIANĂ” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/349680_a_351009]
-
o Garnizoană foarte mare - care dura câteva ore. Era orașul unde, în timpul marilor inundații pricinuite de revărsarea Bistriței, când mahalalele de pe malul ei se umpleau cu apă - în special strada LECCA, unde locuiau majoritatea elevilor cu situație materială precară, micii meseriași, băieții de prăvălie, muncitorii manuali, pe când cei bogați ocupau case și vile în centrul orașului - locuitorii din vecinătate săreau în ajutorul sinistraților, asistați de militarii din Garnizoană. Era orașul lui GEORGE BACOVIA, poetul simbolist și a lui NICU ENEA, pictorul
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
neterminate, care niciodată nu au fost folosite fiind prea scumpe chiar pentru punga unui afacerist. Sunt scumpe deoarece acum se construiește cam un etaj pe lună nul pe zi a pe atunci! Toate astea deoarece avem oameni școliți, educați nu meseriași. Milioanele de șomeri oficiali, cei 17 %, au bacalaureat sau au căzut la bacalaureat. Dar mai există milioane fără loc de muncă care, dacă nu lucrează la negru, trândăvesc și totuși nu mor de foame. Este una din curiozitățile zonei Carpatine
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
pregătesc ingineri de șuruburi și alții de piulițe. Inginerii români știu să și înșurubeze. Au rol strategic peste masa de tacticieni. Dar în țară toți sunt generali, strategi. Cu ce tacticieni să ducem lupta? Pe drept cuvânt academicul, uneori și meseriașul, român cuceresc străinătatea. Nenoorocul este că nu exportăm și politicieni, ca să scăpăm de plaga impusă de ei. Ei o duc bine și ne reprezintă. Și pe vremea lui Ceaușescu tot omul mânca șvaițer și icre negre, dar prin reprezentanții săi
AR FI BINE DE ŞTIUT! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349262_a_350591]
-
în cauză să fie deja investita cu like-uri, iar tot ceea ce trebuie să facă este să posteze din nou, și - atenție! - să aibe acea atitudine de încredere în sine și de optimism (binenteles contrafăcut). Nu mă refer acum la artiștii, meseriașii, oamenii de cultură sau de stiință ce prezintă un produs al muncii, gândirii sau îndemânării lor. În general, site-ul lasă să se veda mai bine, accentuează ceea ce se apreciază o anumită persoană în viața reală... Dar, întâlnești mai mult
FACEBOOK E BUCLUCAS... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349783_a_351112]
-
acest volum de dragoste dedicat soției sale, Maria, a mai vorbit Antonia Bodea, Vasile B.Gădălin și Maria Lola Țămbrescu. Un moment deosebit a fost când grupul de scriitori din Năsăud și-a prezentat bogată recolta de cărți: “Portrete de meseriași năsăudeni“, de Ioan Mititean, Lucreția Mititean și Floarea Pleș. Cartea a fost prezentată de Floarea Pleș și Lucreția Mititean. Ioan Seni și-a prezentat volumul “Monografia Colegiului George Coșbuc din Năsăud “ și revista “Astra Năsăudeana “, în care semnează materiale Titina
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344530_a_345859]
-
suprafață bogăția inestimabilă din adâncuri. Dar chiar dacă ,,inima orașului’’ înainte de Revoluție era mina, mai funcționau în oraș două importante șantiere de construcții miniere și unul de construcții de locuințe care azi nu mai funcționează. Cooperația meșteșugărească avea câteva sute de meseriași cu un patrimoniu foarte important, azi această cooperație mai are doar câteva zeci de salariați, iar spațiile proprietatea cooperației sunt închiriate altor societăți comerciale. Înainte de 1989 cartierul Orașul Nou cu cele peste 3.000 apartamente, avea apă caldă și căldură
MOLDOVA NOUĂ, ORAŞUL CARE M-A ADOPTAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348096_a_349425]
-
are expertiza neîndoielnică, în măsură să prezinte soluții, pe de o parte decurgând din lucrările sale de specialitate, iar pe de altă parte din biografii, modele, monografii regăsite în operele sale. Se prezintă la modul cel mai apreciabil al simplității: „meseriaș în domeniul construcții, un om care a înțeles întotdeauna să-și facă meseria bine”. Pătrunzând, printre filele cărții pe care a scris-o, deducem argumentul subsumat unei înșiruiri de oameni și fapte din rândurile neamului său, al unei personalități întocmai
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
suprafață bogăția inestimabilă din adâncuri. Dar chiar dacă ,,inima orașului'' înainte de Revoluție era mina, mai funcționau în oraș două importante șantiere de construcții miniere și unul de construcții de locuințe care azi nu mai funcționează. Cooperația meșteșugărească avea câteva sute de meseriași cu un patrimoniu foarte important, azi această cooperație mai are doar câteva zeci de salariați, iar spațiile proprietatea cooperației sunt închiriate altor societăți comerciale. Înainte de 1989 cartierul Orașul Nou cu cele peste 3.000 apartamente, avea apă caldă și căldură
CE SE ÎNTÂMPLĂ LA MOLDOVA NOUĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362000_a_363329]
-
că dorește să vină și el cu mine la noul loc de muncă. Pe atunci aveam ca șef de sector, cum era organizată mina pe atunci, pe tânărul inginer Ion BUREȚEA. Dintre maiștri amintesc pe Pavel SILITRA și Gheorghe BEREȘ meseriași cu vechi state în minerit pe la alte mine. Săparea unui suitor nu este un lucru chiar simplu și față de alte lucrări miniere, este o lucrare mult mai specială. Suitorul nostru era unul de legătură între orizonturi ale unui abataj pe
1966 MINER LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365821_a_367150]
-
a țâșnit de după curbă tăindu-mi respirația. Și multe, multe alte nebunii ale tinereții, pentru care cred că nici nu i-am mulțumit lui Dumnezeu că m-a ținut totdeauna sub paza Sa. Când aveam nevoie de reparații, căutam un meseriaș să-mi lucrezue pe sub mână, crezând că o să mă coste mai puțin, să mă scoată din impas. Dar el lucra cum lucra, fușereală curată și cădeam din nou în pană. - Partea electrică este bine pusă la punct. Mergeți acum la
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]