4,293 matches
-
mistică și psihologie, mistică și magie, mistică și teologie, mistică și simbolism. 3. Cele patru teme nu sunt abordate din perspectiva teologiei mistice și a fenomenologiei actului mistic precum la Underhill, ci în mod explicit filozofic, cu instrumentele și limbajul metafizicii. 4. Discursul lui Nae Ionescu își are propria lui logică și consistență internă. 5. Pozițiile sale filozofice sunt diferite de cele ale lui Underhill, față de care se situează cel mai adesea polemic. 6. În timp ce demersul lui Nae Ionescu e deductiv
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
în metafore, poezie și stil. 8. Nae Ionescu preia trei idei din cartea lui Underhill: a) magia ia și mistica dă (recunoscută ca împrumutată); axiomele fundamentale ale magiei (adaptate creativ); tipologia tripartită pelerin-mire-sfânt (recunoscută ca împrumutată și aplicată la domeniul metafizicii). Trebuie însă precizat că acestea nu aparțin autoarei engleze, care nici nu-și revendică maternitatea. De asemenea, el preia opt exemple: Kant LoyolaBöhme, Hugo de Saint Victor, deus-theos, Sf. Tereza, numărul 3, tipurile de pelerinaj (Graalul, La Divina Commedia), Cântarea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Ionescu are numeroase elemente (idei, argumentări, exemple) care nu se întâlnesc la Underhill și care îi asigură nu numai relativa originalitate, dar și o superioritate teoretică. 10. Toate celelalte instanțe în care s-au indicat puncte comune între prelegerile de metafizică ale lui Nae Ionescu și cartea despre mistică a lui Evelyn Underhill sunt fie erori de înțelegere, fie generalități comune tuturor abordărilor fenomenului mistic, fie, în fine, forțări la limita falsificării. Marta Petreu putea găsi exact aceleași idei, citate de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și credință (1946), carte față de care manifestă o simpatetică familiaritate. Cele două texte au multe alte idei și teme comune de aceeași generalitate pe care, desigur, nu s-a gândit să le explice prin plagiat. În ciuda acestor paralele, Mistica și Metafizica sunt opere din registre foarte diferite. De o parte avem un demers teologico-estetic traversat de anglo-catolicismul feminist al lui Evelyn Underhill. De cealaltă parte un demers logico metafizic subîntins de ortodoxia origenizantă a lui Nae Ionescu. Cartea lui Underhill a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de filozofia sau istoria religiilor. Prelegerile lui Nae Ionescu sunt filozofic superioare, ele urmează un fir logic, deducând și demonstrându și ideile. 5. Cartea mâniei Marta Petreu nu se mărginește să considere drept „plagiată“ doar ultima treime a cursului de metafizică din 1928-1929. O veche înțelepciune ne învață că partea reflectă întregul. Prin urmare, pornește în căutarea altor cărți de sau despre metafizică, pe care le-ar putea prezenta ca posibile modele ale prelegerilor rămase. Mai întâi, ea declară că toate
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
5. Cartea mâniei Marta Petreu nu se mărginește să considere drept „plagiată“ doar ultima treime a cursului de metafizică din 1928-1929. O veche înțelepciune ne învață că partea reflectă întregul. Prin urmare, pornește în căutarea altor cărți de sau despre metafizică, pe care le-ar putea prezenta ca posibile modele ale prelegerilor rămase. Mai întâi, ea declară că toate temele primelor prelegeri se regăsesc în Introducerea în metafizică (1924) a lui Ion Petrovici, ba chiar și soluțiile ar coincide după părerea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
partea reflectă întregul. Prin urmare, pornește în căutarea altor cărți de sau despre metafizică, pe care le-ar putea prezenta ca posibile modele ale prelegerilor rămase. Mai întâi, ea declară că toate temele primelor prelegeri se regăsesc în Introducerea în metafizică (1924) a lui Ion Petrovici, ba chiar și soluțiile ar coincide după părerea ei. Alegația e atât de ridicolă pentru oricine a pus cărțile alături, încât lăsăm plăcerea confruntării acelora care doresc să o facă. Fragilitatea ei este, de altfel
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
acelora care doresc să o facă. Fragilitatea ei este, de altfel, simțită chiar de autoare, care nu dă nici un exemplu sau citat, ci afirmă că, dacă nu e vorba de Petrovici, atunci trebuie să fi fost „orice tratat clasic de metafizică“. Marta Petreu nu își dă seama de capcana în care cade singură. Căci, dacă e vorba de orice tratat clasic de metafizică, înseamnă că toți acești autori s-au plagiat unii pe alții, până la Ion Petrovici. Sau că nu au
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ci afirmă că, dacă nu e vorba de Petrovici, atunci trebuie să fi fost „orice tratat clasic de metafizică“. Marta Petreu nu își dă seama de capcana în care cade singură. Căci, dacă e vorba de orice tratat clasic de metafizică, înseamnă că toți acești autori s-au plagiat unii pe alții, până la Ion Petrovici. Sau că nu au făcut decât să respecte tematica tradițională a metafizicii. Dar atunci, desigur, nu acolo trebuie căutată originalitatea unui autor și nici învinuirea de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
capcana în care cade singură. Căci, dacă e vorba de orice tratat clasic de metafizică, înseamnă că toți acești autori s-au plagiat unii pe alții, până la Ion Petrovici. Sau că nu au făcut decât să respecte tematica tradițională a metafizicii. Dar atunci, desigur, nu acolo trebuie căutată originalitatea unui autor și nici învinuirea de plagiat. Nereușindu-i încercarea printre clasici, Marta Petreu trece la un autor non-tradițional, la care se referă și Nae Ionescu. Așadar, acesta „pare să se fi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mouvant), emite ipoteza că Nae Ionescu nu l-ar fi cunoscut direct, ci prin intermediul amplelor citate din monografia Bergson (1926) a lui Jacques Chevalier. Marta Petreu se pune din nou într-o flagrantă contradicție atunci când consideră cele două introduceri în metafizică - a lui Bergson și a lui Petrovici - drept posibile surse ale metafizicii naeionesciene. În prefața cărții sale, Ion Petrovici scrie: „Dintre punctele atinse, autorul atribuie o însemnătate specială criticii pe care a făcut-o metodei bergsoniene, a cărei modă strălucitoare
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ci prin intermediul amplelor citate din monografia Bergson (1926) a lui Jacques Chevalier. Marta Petreu se pune din nou într-o flagrantă contradicție atunci când consideră cele două introduceri în metafizică - a lui Bergson și a lui Petrovici - drept posibile surse ale metafizicii naeionesciene. În prefața cărții sale, Ion Petrovici scrie: „Dintre punctele atinse, autorul atribuie o însemnătate specială criticii pe care a făcut-o metodei bergsoniene, a cărei modă strălucitoare a câștigat o bună parte a intelectualilor noștri și mai ales a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
vitale și al extazului, sub forma unor teorii filozofice. Nouă ne convine mult mai bine o teorie raționalistă, în orice caz o filozofie în care rațiunea logică își păstrează prestigiul ei nevătămat.“ Într-adevăr, Petrovici consideră că metoda fundamentală a metafizicii este cea „empirio-raționalistă“, a cărei expresie supremă se găsește în știință. În ceea ce privește religia, aceasta nu ar fi decât „practica metafizicii“, iar partea ei doctrinară, dogmatică, ar reprezenta doar o metafizică învechită, depășită de „progresul cugetării filozofice“. La fel ca în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
caz o filozofie în care rațiunea logică își păstrează prestigiul ei nevătămat.“ Într-adevăr, Petrovici consideră că metoda fundamentală a metafizicii este cea „empirio-raționalistă“, a cărei expresie supremă se găsește în știință. În ceea ce privește religia, aceasta nu ar fi decât „practica metafizicii“, iar partea ei doctrinară, dogmatică, ar reprezenta doar o metafizică învechită, depășită de „progresul cugetării filozofice“. La fel ca în cazul Misticii lui Underhill, Marta Petreu caută și în monografia lui Chevalier paralelisme cu orice preț, nu doar în textul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
ei nevătămat.“ Într-adevăr, Petrovici consideră că metoda fundamentală a metafizicii este cea „empirio-raționalistă“, a cărei expresie supremă se găsește în știință. În ceea ce privește religia, aceasta nu ar fi decât „practica metafizicii“, iar partea ei doctrinară, dogmatică, ar reprezenta doar o metafizică învechită, depășită de „progresul cugetării filozofice“. La fel ca în cazul Misticii lui Underhill, Marta Petreu caută și în monografia lui Chevalier paralelisme cu orice preț, nu doar în textul lui Bergson, ci și în cel al comentatorului său. Rezultatul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
et de morale, unde a apărut mai întâi, atunci în traducerea germană publicată în volum peste câțiva ani. Dar care sunt ideile și exemplele pe care Nae Ionescu le-ar „copia“ de la Bergson? 1. Știința cunoaște din afară înăuntru, în timp ce metafizica merge dinăuntru înspre afară. 2. Metafizica este și trebuie să fie o știință a absolutului. 3. Cunoașterea izvoarelor vieții, dobândită de metafizică, permite cunoașterea legii după care se vor desfășura evenimentele. 4. Un exemplu despre cunoașterea din afară și cea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mai întâi, atunci în traducerea germană publicată în volum peste câțiva ani. Dar care sunt ideile și exemplele pe care Nae Ionescu le-ar „copia“ de la Bergson? 1. Știința cunoaște din afară înăuntru, în timp ce metafizica merge dinăuntru înspre afară. 2. Metafizica este și trebuie să fie o știință a absolutului. 3. Cunoașterea izvoarelor vieții, dobândită de metafizică, permite cunoașterea legii după care se vor desfășura evenimentele. 4. Un exemplu despre cunoașterea din afară și cea dinăuntru. (Acestuia îi găsește corespondentul - dar
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și exemplele pe care Nae Ionescu le-ar „copia“ de la Bergson? 1. Știința cunoaște din afară înăuntru, în timp ce metafizica merge dinăuntru înspre afară. 2. Metafizica este și trebuie să fie o știință a absolutului. 3. Cunoașterea izvoarelor vieții, dobândită de metafizică, permite cunoașterea legii după care se vor desfășura evenimentele. 4. Un exemplu despre cunoașterea din afară și cea dinăuntru. (Acestuia îi găsește corespondentul - dar nu în literă, ci în „spirit“ - într-un exemplu dat de Bergson în cursul ținut la
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
la Collège de France în 1902-1903, citat de Chevalier.) 5. Un exemplu în sprijinul ideii de cunoaștere organică a realității. (Acesta ar fi „parafrazarea“ unui exemplu dat de Bergson - nu în Introduction à la métaphysique - și comentat de Chevalier.) 6. Metafizica nu este numai o cunoaștere absolută a realității, ci o cunoaștere a absolutului pur și simplu. Ideea și-ar găsi echivalentul în articolul „Inconnaissable“, semnat de Bergson în Vocabulaire philosophique al lui André Lalande, citat de Chevalier.) 7. Distincția între
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
i-ar fi fost „sugerată“ de un comentariu al lui Chevalier.) Cinci dintre aceste instanțe (nr. 1-4, 6) sunt luate din prelegerea a V-a, Metafizic și științific, una (nr. 7) din prelegerea a VIII a, Scolastica, principiu dizolvant al metafizicii și una (nr. 5) din prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității. Ele fac parte dintr un discurs care nu are legătură directă cu Introduction à la métaphysique sau cu ceea ce desfășoară Chevalier în paginile de unde au fost
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
generalitatea lor, acestea erau de mult timp - exact ca în cazul lui Underhill - un bun comun al discursului metafizic. Ele nu aparțin lui Bergson, care nici nu și le-a revendicat, ci erau predate în universități ca parte a patrimoniului metafizicii. Nae Ionescu le putea afla oriunde. Ultima (nr. 7) trimite imediat la bine cunoscuta distincție din 1858 a lui J.G. Droysen între erkennen, erklären și verstehen, dezvoltată și popularizată prin Dilthey. Toate aceste idei și, eventual, multe altele pot fi
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
nr. 7) trimite imediat la bine cunoscuta distincție din 1858 a lui J.G. Droysen între erkennen, erklären și verstehen, dezvoltată și popularizată prin Dilthey. Toate aceste idei și, eventual, multe altele pot fi găsite, simultan sau consecutiv, în cărți de metafizică din toate timpurile. Oricine se poate exersa cu ușurință în a descoperi paralele sau asemănări. Acestea nu dovedesc însă existența unei inspirații, necum pe aceea a unui plagiat. Nici nu avea cum să fie altfel. În scrisorile trimise de Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de ale cărui „greșeli“ ține să se ferească. Trimiterile pe care le face la el în articole sunt scurte, tangențiale și nu relevă vreo simpatie, ci dimpotrivă, ascund cel mai adesea ironie sau reproș. E adevărat că în cursul de metafizică din 1928-1929 se întâlnesc cele mai multe referiri la filozoful francez: șase, în comparație cu cinci referiri în alte patru cursuri de metafizică. Dar numărul e un fals indicator aici. Prima mențiune este tangențială la Bergson ca reprezentant al „direcției antimetafizice“. Următoarele trei fac
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
tangențiale și nu relevă vreo simpatie, ci dimpotrivă, ascund cel mai adesea ironie sau reproș. E adevărat că în cursul de metafizică din 1928-1929 se întâlnesc cele mai multe referiri la filozoful francez: șase, în comparație cu cinci referiri în alte patru cursuri de metafizică. Dar numărul e un fals indicator aici. Prima mențiune este tangențială la Bergson ca reprezentant al „direcției antimetafizice“. Următoarele trei fac parte din aceeași discuție asupra principiului identității (prelegerea a IX-a, Structurile ca esență a realității), unde Nae Ionescu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
interesante: „Bergson umblă aici pe drumuri bătute; trebuie însă să recunoaștem că, pe aceste cărări el știe totuși să-și cânte cântecul său. El are darul să stilizeze pentru uzul rafinat al sfârșitului de veac gânduri de altădată. În definitiv, metafizica a fost totdeauna o nouă stilizare a unor gânduri de altădată.“ Și lui Spengler i s-au imputat unele împrumuturi nemărturisite din filozofia lui Bergson. Blaga crede că acesta are în comun cu Bergson numai ideile pe care le-a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]