493 matches
-
au fost obligați să părăsească mănăstirea. Complexul monahal a rămas în părăsire timp de peste 70 ani. În primul deceniu al secolului al XX-lea, istoricul N.A. Bogdan găsea aici ""o biserică veche în ruină, cu ziduri mari încunjurătoare, străpunse de metereze, și cu o clopotniță grosolană, dar care'ți impune respect; (...) azi este totul într'o stare din cele mai de plâns; și doar mangalagiii de prinprejur, când pornesc cu carul încărcat spre târg să'și vândă marfa, de'și mai
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
indieni se grupează în state în nordul Indiei antice (Pakistanul actual). Crescători de animale, ei erau totodată meșteșugari îndemânatici; utilizând roata olarului ei produceau ceramică. Prin anul 2400 î. Hr., își clădesc de-a lungul fluviului Indus, mari orașe înconjurate de metereze, ca: Mohenjo-Daro și Harappa. Clădirile lor din cărămizi erau aliniate de-a lungul unor străzi care se întretaie în unghi drept. Un sistem perfecționat de canalizare permitea alimentarea lor cu apă curentă. Datorită săpăturilor arheologice efectuate în aceste orașe, se
India antică () [Corola-website/Science/303011_a_304340]
-
construite din bolovani de râu, cu stânci de legătură la colțuri (tăiate din muntele vecin) și au o înălțime de 6-7 m și o grosime de 1,50 - 1,80 m. Zidurile sunt prevăzute cu drum de strajă și cu metereze, precum și cu bastioane masive la toate colțurile. Pe latura de est, terenul era instabil, astfel încât a trebuit să fie înălțat, cu acest prilej fiind ridicat și zidul din acea parte. La mijlocul laturii de est, unde se întâlnesc cele două curtine
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
cât și printr-o ușă ce ducea de la drumul de strajă de pe zidul de sud. Încăperea de la parter era folosită ca depozit de provizii pentru corpul de gardă care apăra mănăstirea. Încăperea de la primul etaj este boltită și avea un meterez îngust orientat către poartă. De aici se poate urca la etajul II printr-o scară de piatră adâncită în grosimea zidului. Încăperea de la etajul II este boltită și avea două metereze către curte. În turnul din colțul sud-vestic se află
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Încăperea de la primul etaj este boltită și avea un meterez îngust orientat către poartă. De aici se poate urca la etajul II printr-o scară de piatră adâncită în grosimea zidului. Încăperea de la etajul II este boltită și avea două metereze către curte. În turnul din colțul sud-vestic se află Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi". Acesta este situat la primul etaj al turnului, având o intrare încadrată de un chenar de piatră, cu o cornișă în stil renascentist. Paraclisul este format dintr-
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
S-a vehiculat ideea că spusele lui Petru de Alep ar fi fost greșit traduse, mai ales că "Galata din vale" ar fi avut un zid de incintă. Mănăstirea Galata este înconjurată în prezent de ziduri de piatră prevăzute cu metereze pentru puști (sânețe), sprijinite în interior de contraforturi de formă poligonală, adaptate terenului. De-a lungul zidurilor, înspre turnul clopotniță, se observă existența unui "drum de strajă" din scânduri, pentru a permite apărarea la nivelul meterezelor. Domnitorul Petru Șchiopul a
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
de piatră prevăzute cu metereze pentru puști (sânețe), sprijinite în interior de contraforturi de formă poligonală, adaptate terenului. De-a lungul zidurilor, înspre turnul clopotniță, se observă existența unui "drum de strajă" din scânduri, pentru a permite apărarea la nivelul meterezelor. Domnitorul Petru Șchiopul a construit în incinta mănăstirii o casă domnească, unde a locuit o perioadă. În vara anului 1591 el a emis acte de aici. Ulterior și alți domnitori au locuit în casa domnească de la Galata sau și-au
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
de aspect musulman, unice în arhitectura românească. Turlele sunt împodobite cu nișe scunde, limitate de doua brâie. Turnul-clopotniță cu aspect de fortareață, a fost adăugat mai târziu, la o dată care nu s-a stabilit. Turnul prezintă o tainiță și un meterez, iar deasupra, camera clopotelor. Este împodobit cu un brâu sub forma de frânghie, situat la jumătatea înălțimii sale. Ușa intrării în turn este de inspirație gotică, fiind încadrată intr-un chenar. Rama exterioară este sub forma de torsadă. Deasupra ușii
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
colț) pătrată în colțurile de sud-est și sud-vest (acesta s-a prăbușit împreună cu zidul de pe latura vestică și nu a mai fost reconstruit) și un bastion în mijlocul laturii de nord. Turnurile de colț aveau rol de apărare, având la parter metereze pentru tunuri, iar la etaj o sală boltită pentru pușcași. Lipsa turelelor în celelalte colțuri se explică prin faptul că acele laturi erau mai puțin expuse unui atac, din cauza accesului mai dificil. Cetățuia a fost gândită de la început și ca
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
se explică prin faptul că acele laturi erau mai puțin expuse unui atac, din cauza accesului mai dificil. Cetățuia a fost gândită de la început și ca loc de refugiu și rezistență armată în caz de asediu, zidurile sale fiind prevăzute cu metereze mai înguste, pentru puști (sânețe) și arcuri, iar din loc în loc existau deschideri mai largi, pentru tunuri. În exterior, meterezele erau foarte înguste, în timp ce în interior erau mult lărgite pentru a permite diferite înclinări ale armelor de foc. Meterezul din stânga
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
gândită de la început și ca loc de refugiu și rezistență armată în caz de asediu, zidurile sale fiind prevăzute cu metereze mai înguste, pentru puști (sânețe) și arcuri, iar din loc în loc existau deschideri mai largi, pentru tunuri. În exterior, meterezele erau foarte înguste, în timp ce în interior erau mult lărgite pentru a permite diferite înclinări ale armelor de foc. Meterezul din stânga este înclinat cu 45ș spre dreapta, iar cel din dreapta este înclinat cu 45ș spre stânga, anulându-se astfel orice unghi
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
cu metereze mai înguste, pentru puști (sânețe) și arcuri, iar din loc în loc existau deschideri mai largi, pentru tunuri. În exterior, meterezele erau foarte înguste, în timp ce în interior erau mult lărgite pentru a permite diferite înclinări ale armelor de foc. Meterezul din stânga este înclinat cu 45ș spre dreapta, iar cel din dreapta este înclinat cu 45ș spre stânga, anulându-se astfel orice unghi mort. Meterezele de la turnurile de colț și de la turnul clopotniță erau de tipul arquebuse, rotunde, având deasupra o deschidere
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
foarte înguste, în timp ce în interior erau mult lărgite pentru a permite diferite înclinări ale armelor de foc. Meterezul din stânga este înclinat cu 45ș spre dreapta, iar cel din dreapta este înclinat cu 45ș spre stânga, anulându-se astfel orice unghi mort. Meterezele de la turnurile de colț și de la turnul clopotniță erau de tipul arquebuse, rotunde, având deasupra o deschidere pentru ochire. Zidurile de pe laturile de sud și de est erau cele mai bine apărate, cele de pe laturile de nord și vest aflându
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
cele de pe laturile de nord și vest aflându-se pe o coamă abruptă a dealului, greu de escaladat de eventualii atacatori. De-a lungul zidurilor se observă existența unui "drum de strajă" din lemn, pentru a permite apărarea la nivelul meterezelor. În incintă se poate pătrunde de pe latura sudică (intrarea principală pe sub turnul clopotniță) și de pe latura nordică (o poternă apărată de un bastion). Bastionul de pe latura nordică, denumit astăzi Turnul "Cina Pelerinului", are o înălțime mai mică decât cel de la
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
tot atunci fiind refăcute și bastioanele de la colțuri, cu excepția turelei din colțul sud-vestic. Turnul clopotniță a fost construit în anul 1670 în partea de sud a mănăstirii, având și rolul de loc de intrare în mănăstire. El nu dispunea de metereze, având doar niște găuri rotunde de ochire, cioplite în piatră, pentru tragerea cu pușca. Pe clădirea turnului, desupra intrării, se află săpată în piatră stema Moldovei (un cap de bour, purtând o coroană pe coarne, și între coarne o stea
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
castellum" al orașului. Incinta este practic terminată în preajma jumătății veacului al XV-lea, poarta de est fiind de exemplu ridicată în 1449. S-au folosit blocuri mari din piatră pentru ridicarea unor ziduri masive cu contraforți de întărire, creneluri și metereze, drum de strajă pe console de piatră cu scări de retragere. O a doua etapă de construcție se întinde intre anii 1470 - 1507 când se construiesc între altele Poarta de vest și Turnul Podului. În cele din urmă, lucrări importante
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
de apărătorii bizantini. Bizantinii au făcut față celui de-al treilea val de atacatori, trupele de elită ale sultanului - ienicerii, dar generalul genovez Giovanni Giustiniani, unul din comandanții armatei bizantine, a fost rănit grav în timpul atacului și evacuarea sa de pe metereze a provocat panică în rândurile apărătorilor. Unii istorici sugerează că poarta din acea secțiune a rămas neblocată, iar otomanii au descoperit repede această eroare (nu s-a pus problema mituirii de către turci; poarta a fost pur și simplu uitată, probabil
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
semicircular deschis; peste 30 m diferență de nivel față de zidurile orașului; înălțime: 20 m spre oraș și 18 m înspre deal; zidurile au la bază 4 m, iar diametrul turnului măsoară 19 m. De-a lungul zidurilor sale, turnul prezintă metereze, guri pentru smoală și balcoane susținute de console cioplite în piatră. Aflându-se la 59 m depărtare de zidul cetății, turnul comunica cu aceasta printr-un pod mobil ce făcea legătura între turn și Bastionul Graft. Avea vedere spre Blumăna
Turnul Alb din Brașov () [Corola-website/Science/304025_a_305354]
-
coborât înaintea celorlalți, dar nu a atins pământul Asiei literalmente, ci auzind profeția lui Calchas, a aruncat scutul pe țărm și a sărit pe el. Semnalând sosirea dușmanilor, troienii s-au refugiat în cetate, adăpostindu-se după cele mai sigure metereze ale ei. Protesilaus, primul care a înaintat pe tărâmul asiatic omoară mulți troienii luați prin surprindere, dar este răpus de Hector, de Enea sau de Achates, adeverind spusele sibilice. Aheii îl vor înmormânta cu onoruri aproape divine, undeva în peninsula
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
Construit pe ruinele unui vechi edificiu (1124), distrus două secole mai târziu (1313) pentru a nu cădea în mâna englezilor, a fost refăcut câteva decenii mai târziu de David al II-lea. Pe parcurs s-au adăugat noi turnuri și metereze de apărare, structura actuală datând din secolul al XVI-lea, cu unele consolidări din secolul al XVIII-lea, ceea ce a permis rezistența în fața numeroaselor atacuri. Surpriza serii o reprezintă parada militară, cu tradiționalele costume scoțiene, în ritmuri infernale de tobe
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
de regi, de aceea și stilul este compozit. Marele dramaturg englez William Shakespeare a plasat, aici, acțiunea celebrei tragedii Hamlet. În fiecare an companii teatrale din întreaga lume susțin spectacole cu capodopera dramaturgiei engleze. După vizitarea castelului, temător privim spre metereze de unde, din neant, se întrupa fantoma tragicului prinț al Danemarcei, șoptind celebrele cuvinte „To be or not to be”... Ne despărțim cu greu din vraja bătrânului castel... Marea tălăzuiește la porunca furtunosului Neptun, sirenele s-au scufundat în adâncuri, cerul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
metri și o înălțime de aproximativ 11 metri. În exterior, zidurile sunt sprijinite de contraforturi puternice. În interior, pe ziduri se întinde un drum de strajă susținut de pilaștri uniți prin arcade; la partea superioară se află un șir de metereze înguste. În cele patru colțuri ale incintei se află turnuri de apărare înalte și masive. În exterior, acestea sunt susținute pe cele două laturi de contraforturi. Accesul în aceste turnuri se face din curtea mănăstirii. Turnul clopotniță are două etaje
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Leul din Nemeia și să aducă pielea sa la Micene. Când Eurystheus l-a văzut pe Heracle purtând pielea leului, nu a mai dat voie eroului să intre în oraș, toate însărcinările comunicându-le printr-un crainic, Copreus, sau de pe meterezele zidurilor. Apoi, Heracle a fost pus să ucidă Hidra din Lerna. Heracle a fost ajutat de eroul și nepotul său, Iolaos. Când Eurystheus a aflat acest lucru, a spus că misiunea nu a fost îndeplinită.. Heracle a împlinit și cea
Eurystheus () [Corola-website/Science/311855_a_313184]
-
Andrei le spune oștenilor că în ladă nu sunt decât bolovani și îi dezleagă de jurământ, dar aceștia sunt de acord să rămână și să lupte. Oștenii se luptă cu vitejie, dar mor pe rând, iar morții sunt puși pe metereze cu puștile în mână pentru a-i deruta pe dușmani. A doua zi, atacul este reluat cu îndârjire, dar vestea că se apropie câteva mii de țărani din satele din jur îi face pe atacatori să ceară încheierea unui armistițiu
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
asemenea dubii le-a păstrat pentru sine. Mai devreme, în același an, fusese abordat de un meșter ungur, pe nume Urban, care și-a oferit serviciile de turnător de tunuri. El a fost cel care va construi uriașul tun de pe meterezele de la Rumeli Hisar. Leafa pe care a cerut-o era mult prea departe de ceea ce Constantin putea să-și îngăduie. Urban a plecat în tabăra sultanului de la Adrianopol, unde și-a vândut meșteșugul pentru un preț mult mai mare. Într-
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]