5,360 matches
-
Taina Întrupării, Fiul poartă în Sine întreaga Lumină a Cuvântului și a Adevărului, dar Cel care suflă viața este Sfântul Duh. Toată lumina dogoritoare a puterii mariologice zâmbește în Zorii zămislirii Dumnezeului - Om. Numai în lumina hristică femininul și masculinul, nemicșorându-se, ci crescând unul în celălalt, devin compatibile logodnei și Tainei sfinte a Cununiei. Printr-o covertire spirituală reciprocă, masculinul și femininul ating îndumnezeirea. Cercetând în orice formă de întrupare, aflăm legătura ontică a Duhului Sfânt cu feminitatea. Existența desăvârșită
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_fecioara_gheorghe_constantin_nistoroiu_1344935120.html [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
Sfânt coborând în chip de porumbel asupra Lui, în timp ce glas s-a auzit din cer: Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru care am binevoit. A avut și viziunea acestei împliniri rostind: Acela trebuie să crească iar eu să mă micșorez. A avut curajul să-l mustre public pe Irod că nu se cuvine lui să țină de nevastă pe soția fratelui său Filip care se afla în viață, motiv pentru care Irodiada îl ura cumplit și voia să-l omoare
SF. IOAN BOTEZĂTORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/7_ianuarie_sf_ioan_botezato_ion_untaru_1389073700.html [Corola-blog/BlogPost/363829_a_365158]
-
rânduit după carte Ne despărțim încet-încet De câte o parte Din viața noastră de dinainte Pierdem puțin din lumina ochilor Apoi din auz, din puterea mușchilor Se răresc firele de păr, dar și bătăile inimii, Oasele se pulverizează, somnul se micșorează, Traheea se îngustează și chiar intestinele se lenevesc splina, ficatul, rinichii își uită menirea, se chircesc Creierul e ultimul Amic care te însoțește El lucrează, coordonează Dirijează trupul rănit de bătrânețe Încă trăim, sperăm, visăm, dar Sfârșitul spectacolului e aproape
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1462877160.html [Corola-blog/BlogPost/381303_a_382632]
-
prețuiască pe acei care au ajutat-o în desăvârșirea creației sale. Astfel, artistei A.C., in memoriam, căreia îi păstrează anonimatul, îi dedică zece poeme în cadrul capitolului intitulat „Exitus”. Exemplificăm doar prin câteva versuri din poezia „Pentru moment”://câte o bătrână micșorată de ani/uitată pe o bancă de copila/ce s-a grăbit să-i ocupe locul de veci/mă întreabă dacă nu mi-e frică/ nu!/îi răspund/morții nu bântuie pe nimeni/ne facem singuri frică/până la urmă toți
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1455909509.html [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
vară, el pleca întotdeauna când cădea întunericul, m-a luat și pe mine. M-am cuibărit în haine și priveam curios la toate cele din jur. Când venea o mașină din spate, vedeam întâi umbra calului alergând înaintea căruței, apoi micșorându-se treptat, trecea în dreapta, până când eram depășiți, rămânând iarăși în beznă. Când venea o mașină din față, puneam mâinile la ochi, calul era cuminte și cunoștea drumul, nu se speria defel și încet încet în huruitul roților pe asfalt, terminam
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
altele făcut de câte un meșter prin vulcanizare, din resturi de camere, aveau formă cubică și nu știai niciodată unde aveau să sară după ce le loveai. Erau însă vulnerabile la mărăcini că una două le auzeai fâsâind și se dezumflau micșorându-se iar noi ne întristam peste măsură. Părinții se duceau la muncă, printre noi se răspândea imediat zvonul cine are o minge nouă, amatorii răsăreau ca din pământ și încingeam o miuță de mai mare dragul. Nu mai știu cu
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
care deși te priveau fix nu îți vorbeau dar erau așa de frumoase! Iar radioul părea o ființă vie, avea și un ochi verde a cărui culoare era dată de un fel de petală luminoasă care se mărea sau se micșora pe măsură ce scala se apropia de postul dorit sau de o frecvență pe care emitea un post. Prieten de-o iarnă radioul o atragea pe Lăcrămioara și o puteai vedea cu urechea alipită de difuzorul rotund de pe fata acestuia și butonând
BANUTII LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Banutii_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/355440_a_356769]
-
frigului deosebit și a lipsei hranei se predau autorităților. * Un criminal în serie ciudat, Cayetano Santos Godino, a fost un dereglat mintal care ucidea copii în serie. Avea urechi mari și mâinile mici. I-au făcut operație „estetică” să-i micșoreze urechile, dar acestea... i-au crescut la loc! A zăcut la închisoarea din Ushuaia între 1923-1944. EXPOZIȚIA ANTARTICA Primul care atinge Polul Sud a fost norvegianul Roald Amundsen, la 14 noiembrie 1911, împreună cu membrii expediției sale: Andreas Beck, Olav Olavson
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1457355927.html [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
e deloc prost, ci doar e curat, neatins de sentimentul umilinței. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Dacă omul ar acorda morții măcar un minut pe zi de meditație, conflictele în care ar fi implicat și-ar micșora importanța și soluțiile cele mai rele l-ar speria mai puțin, ar fi oricum mai indrăzneț și s-ar bucura mai mult ca există. Suntem însă făcuți să nu putem concepe în noi înșine că am putea muri, să simițim
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1430903451.html [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
un ins care face bravadă de puritate sufletească, nu aruncă ceea ce simte acum peste aceea ce a simțit altădată.” 21. „Dacă omul ar acorda morții măcar un minut pe zi de meditație, conflictele în care ar fi implicat și-ar micșora importanța și soluțiile cele mai rele l-ar speria mai puțin ar fi oricum mai îndrăzneț și s-ar bucura mai mult că există. „ 22. „Unii nu vor să știe, preferă speranța, alții dimpotrivă, preferă certitudinea în locul îndoielii, mai chinuitoare
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1430903451.html [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
spre-o surată, Gândul de-I mărturisi Și, în mintea ei necoaptă, O idee încolți: -Am să fac ce voi să fac, De am să-l ajung pe Bou, Si, de n-am să-I fiu pe plac, Mă voi micșora din nou. Se-ntinse Broscuța noastră, Din răsputeri se umflă, Și, numai într-o clipă, Cât un cimpoi arătă. -Am ajuns ca el surată? -NU, mai umflă-te o dată! Și-adună toată puterea Și-și întinse iarăși pielea. -Acum sunt
BROASCA CE S-A VRUT CÂT UN BOU de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1477726358.html [Corola-blog/BlogPost/380454_a_381783]
-
sale, drept cadou! Timpul a trecut în grabă. Obiceiuri s-au schimbat. Tineri se-adună grămadă la discoteca din sat! Decembrie 2014 IARNA CENUȘĂREASĂ Din văzduh cerne ninsoare, o iarnă cenușăreasă. Aerul de sărbătoare să ducă-n suflet și casă. Micșorează depărtarea cu steluțe căzătoare. Feerică face zarea în zăpadă plutitoare. Pe fulgii jucăuși în zbor pun a visării iubire. Cu șirul amintirilor să-și ia zborul din privire. Să umple singurătate de harul purificator. Sufletul prin timp să-l poarte
POEME I MAGIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1423212348.html [Corola-blog/BlogPost/374734_a_376063]
-
începu să se zdruncine. Viitorul relației devenea neclar și tulbure precum marea din timpul furtunii. Simțea cum o gheară strângea puternic în interiorul pieptului său. Respirația îi devenise greoaie, parcă se sufoca, nu mai avea aer suficient să respire. Camera se micșora. Se simțea strânsă ca într-un corset. O apăsa greutatea tavanului. Oare să fie un atac de panică? De ce? Doar nu era obligată să meargă mai departe dacă nu dorea acest lucru. Emilian, dacă își vede de viața lui ca
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390891950.html [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
spre procuror, gata să-l atragă în problema care-l măcina. Acesta era total absorbit de spectacolul ce i se înfățișa pe trotuare în viteza mașinii. Polițistul a renunțat la intenție și a fixat din nou parbrizul. Ochii i se micșoraseră sub pleoapele întredeschise și urmăreau scene, figuri de oameni, câini trăgând puternic de lesă, lanuri de porumb, fotografii și hârtii, multe hârtii, legate toate în dosare ce se dezlegau și treceau dintr-o mână în alta și erau frunzărite în
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1435401871.html [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
obicei, de ce ți-e frică, nu scapi. Au rivalizat. Totul s-a transformat într-un război de uzură. Și tot căutând fiecare în parte să pară cât mai impozant în ochii copilului, n-au reușit până la urmă decât să-și micșoreze fiecare în parte, statura. Iar Virgil, cu timpul, n-a mai văzut decât scăderile lor, nu și plusurile. Așa că niciunul nu i-a fost model, deși fiecare în parte, avea calități deloc de neglijat. Cu timpul, pentru Virgil imitarea slăbiciunilor
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Castele_de_nisip_tania_nicolescu_1359063347.html [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
singur, ci numai în măsura în care devii o persoană în comuniune, care nu mai e despărțită de nimic. Cel care invocă Numele devine prietenul Mirelui, se roagă ca toți să fie uniți cu Mirele: „Acela trebuie să crească iar eu să mă micșorez”. Nu mai vorbește de iad decât pentru el însuși, cu o smerenie fără margini. Ca acel cizmar din Alexandria, care i-a dat o lecție Sfântului Antonie, dezvăluindu-i că se roagă ca toți să fie mântuiți, el fiind singurul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/despre-rugaciune/ [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
dumnezeiască. Cine vrea să fie pătruns de acest foc al crucii trebuie să se facă pâinea lui Hristos. Jertfa este absolut necesară. Ea ne subțiază, ne transfigurează, pentru că doar așa vom putea primi lucrarea lui Dumnezeu. Cu cât inima se micșorează față de lume, cu atât se dilată față de Dumnezeu și ajungem să-L iubim pe Dumnezeu. Rugăciunea în asemenea cazuri este insistentă, este strigăt. Sfinții ridicau glasul spre Dumnezeu pentru că ei ajungeau la starea pe care Însuși Mântuitorul a avut-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/despre-rugaciune/ [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
decidem corect în acțiunile noastre? mă întreb. Îmi vin în minte spusele lui Lucian Blaga: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -/ si-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micșorează, ci tremurătoare/ mărește și mai tare taină nopții,/ așa îmbogățesc și eu întunecată zare/ cu largi fiori de sfânt mister/ și tot ce-i neînțeles/ se schimba-n neîntelesuri și mai mari/ sub ochii mei ... Dar să revin la personalitatea
LA MULTI ANI, STIMATE DOMN BEN TODICA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_ani_stimate_domn_ben_todica_vavila_popovici_1354387075.html [Corola-blog/BlogPost/351617_a_352946]
-
Radio ProDiaspora” emite, on-line, muzică, știri, informații în limba română, pentru a suplini imposibilitatea celor plecați din țară de a asculta melodiile românești de acasă. Acest radio este destinat românilor din diaspora, și nu numai ... născut din dorința de a micșora distanțele dintre români, oriunde s-ar afla aceștia. Inițiativa are ca scop promovarea imaginii României, a românilor, a tradițiilor, a culturii naționale în afara granițelor țării, în cadrul comunităților de români din lumea întreaga”, menționează cei din echipă, în frunte cu talentata
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1461750605.html [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
Radio ProDiaspora® emite, on-line, muzică, știri, informații în limba română, pentru a suplini imposibilitatea celor plecați din țară de a asculta melodiile românești de acasă. Acest radio este destinat românilor din diaspora, și nu numai ... născut din dorința de a micșora distanțele dintre români, oriunde s-ar afla aceștia. Inițiativa are ca scop promovarea imaginii României, a românilor, a tradițiilor, a culturii naționale în afara granițelor țării, în cadrul comunităților de români din lumea intreaga. Una din misiunile postului nostru de radio este
RADIO TV PRODIASPORA de CONFLUENŢE LITERARE în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/confluente_literare_1424680196.html [Corola-blog/BlogPost/376003_a_377332]
-
se desface după câteva mișcări. Nu și lor: pot fugi, pot urca în vârful cocotierului, pot face ce vor, sarongul rămâne nemișcat. În mod normal, elîi ajunge până la glezne. Când muncește îl prinde în așa fel încât lungimea lui se micșorează, oprindu-se deasupra genunchiului. Atunci se văd picioarele negre și subțiri, parcă ar fi ar unoregrete negre. Jara îmi arată o mie și una de modalități de-al folosi. Pe timp de ploaie devine o adevărată pelerină, acoperindu-i întreg
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_cap_3_helene_pflitsch_1358917632.html [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
numărul de elevi care respiră într-o clasă? Sunt licee la care media de intrare este sub nota 5. Să zicem... 3 sau 4 și ceva. Elevii respectivi termină liceul în același mod, promovează în fiecare an, pentru că s-ar micșora numărul elevilor din clasă, lucru care ar duce la comasare și la dispariția unor catedre. Prin urmare, ajung la BACALAUREAT fără să stăpânească scrisul și cititul. Așa se explică numărul mare al celor care au luat note sub cinci. 6
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/invatamantul-romanesc-sub-lupa/ [Corola-blog/BlogPost/92931_a_94223]
-
ce acționează în libertate, afectată de păcat, înrăutățită de boală. Întrebarea care se pune astăzi este dacă ar trebui să fie acceptată sinuciderea în cazurile de boală în fază terminală sau chiar acolo unde „voința de a trăi” a fost micșorată pentru un oarecare motiv. Răspunsul Bisericii este că Dumnezeu singur are puterea, autoritatea și dragostea să ofere „demnitatea” deplină, sensul final și valoarea finală vieții și morții noastre. Așadar, moartea noastră - așa zisă moarte, fiindcă de fapt nu există moarte
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 by http://confluente.ro/_gestul_lipsit_de_demnitate_vavila_popovici_1381372764.html [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
dacă acesta se necăjește și se tulbură, se chinuie pe sine însuși și se vatămă, îgreunându-și suferința. Mai mult chiar. Potrivit Sfântului Isaac Sirul „toate greutățile și necazurile ce nu sunt răbdate, au în ele un chin îndoit. Căci răbdarea micșorează apăsarea lor”78. În toate pătimirile fără de voie trebuie să privim la sensul lor, profund duhovnicesc, să le privim ca pe lucrări de întărire a noastră. Calea de a scăpa de ele nu este revolta față de lucrarea iconomică a lui
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
nici apă nu mai pusese în gură, așa că nu-l deranja frântura de constatare ce se pierdu în fadul înconjurător. În mod ciudat însă, oglinda, lăbărțată acum în peisajul pauper, își păstrase poziția. Abia după ceva timp realizase că se micșora grozav spațiul. Își impuse un dram de vigoare și cercetă pipăind pereții. Acolo unde o amintire incertă îi spunea ceva de o fereastră acoperită cu o perdea de catifea, era doar zid rece și gol. Nu se impacientă. Nu conta
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1476602181.html [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]