924 matches
-
un sens. Arhitectura poemului țintește către o fabulă absurdă: „Eu în cerc vreau să mă prind/ eu în cerc vreau să rămân.../ că acolo nimeni nu mai intră/ după ora lui de închidere/ nici un duh și nici un trup de-afară” (Mierle de lut). Joaca lexicală nu vizează muzicalitatea, dar încearcă limitele unor îmbinări șocante, cu măsură și tact. SCRIERI: Pe adresa copilăriei, București, 1969; Versuri de vacanță, București, 1973; Cel din urmă, Cluj-Napoca, 1974; Scrisori către prieteni, Cluj-Napoca, 1978; Amurgul furtunilor
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
ironia își desface din candoare simbolurile: șarpele, floarea, pasărea (păunul), melcul, lira, poetul călăreț” (I. Negoițescu). În pofida unei înrudiri cu lirica fantezismului modern românesc, de la Emil Botta la Emil Brumaru, versurile din Jurământ pe apa vie (1977), În hainele scumpe-ale mierlei (1982), Puterea lunii (1985), Viața și vremea (1987), Cartea de argint (1991) și Arta ceaiului (1992) întăresc convingerea că M. și-a delimitat un teritoriu propriu. Îmbinarea grațiosului, a delicatului (concretizate în imagini ce sugerează frăgezimea, puritatea) cu melancolia provocată
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
propriu. Îmbinarea grațiosului, a delicatului (concretizate în imagini ce sugerează frăgezimea, puritatea) cu melancolia provocată de gândul (nu de spaima) morții dă naștere unui efect deseori remarcabil. În momentele sale de grație poetului îi reușesc și memorabile definiții metaforice, precum mierlele văzute ca o explozie de chihlimbare, sfecla de zahăr - o potârniche de purpură, golită de zbor, poeții „acum la sfârșitul de veac, Niagara plângând”. Sfântul Aer și prietenii săi (1996), apreciată la apariție drept cea mai bună carte a autorului
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
și în vise. Elegie universală și Plâns universal, piese de rezistență, sunt doar două dintre numeroasele poezii citabile în acest sens. SCRIERI: Țara bătrânului fotograf, București, 1970; Lupoaica albă, București, 1976; Jurământ pe apa vie, Iași, 1977; În hainele scumpe-ale mierlei, Iași, 1982; Puterea lunii, Iași, 1985; Viața și vremea, București, 1987; Cartea de argint, Galați, 1991; Arta ceaiului, Galați, 1992; Sfântul Aer și prietenii săi, Focșani, 1996; Chipul și asemănarea, Focșani, 1998; Dicționarul scriitorilor și publiciștilor vrânceni de la origini până în
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
Zorileanu 78 29. Popescu Elenă, str. Maior Sontu 8 30. Tănăsescu Ștefan, str. Maior Sontu 12 31. Necunoscut, str. Maior Al. Câmpeanu 54 32. Dumitrescu Maaria, str. Mașină de Pâine 21 33. Necunoscut, str. Maica Domnului 13 34. Necunoscut, str. Mierlei 26 35. Necunoscut, str. Paris 26 36. Necunoscut str. Paris 51 37. Col. Samoilescu Gheorghe, str. Paharnicului 5 38. Nanu Gheorghe, str. Porf. dr. Cantacuzino 8 39. Necunoscut, str. Răspântiilor 37 40. Necunoscut, str. Radu Popescu 27 41. Necunoscut, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
51. Ghercea Nicolae, str. Londra 19 52. Petrescu Nicolae, str. Londra 29 53. Tupor Ioana, str. Lăptari 16 54. Petrescu Constantin, str. Lizeanu 22-24 55. Golgan Natalia, str. Marasoiu 12 56. Grigore Maritiu, str. Marasoiu 25 57. Dobrescu Gheorghe, str. Mierlei 11 58. Ionel Iacob, str. Mozart 35 59. Anghel Teodosiu, str. Mozart 70 60. Danescu Petre, str. Mozart 72 61. Codrescu Ana, str. Octav Cocarascu 6 62. Necunoscut numele, str. Popa Savu 23 63. Necunoscut numele, Popovici 20 64. Popovici
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
a călători], Stockholm, 1990; Torgny Lindgren, Frumoasa Merab, Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare cu Corina Mărgineanu); G. Bacovia, Sanger i blygrå tid [Cântecele timpului plumburiu], Eslöv, 1995; Lucian Blaga, Sömnlös vind [Vânt fără somn], Eslöv, 1995; Anghel Dumbrăveanu, Trastens sång [Cântecul mierlei], Eslöv, 1995; Grete Tartler, Med fyra vingar [Cu patru aripi], Eslöv, 1995; Vid tytnadens bord [Panorama poeților români din lumea întreagă - „La masa tăcerii”], Stockholm, 1998; Augustin Buzura, Askans vüg [Drumul cenușii], Stehag, 2002. Repere bibliografice: Valentin Tașcu, Poezia de
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
și genialilor conducători ai oamenilor muncii din lumea Întreagă, Lenin și Stalin. Privind spre trecutul de lupte și jertfe al clasei muncitoare, spre suferințele Îndurate, spre eroii Partidului, asasinați În Închisorile burgheziei și moșierimii, poeta Veronica Porumbacu a scris poemul Mierla lui Ilie Pintilie. Dan Deșliu a izbutit, Îndeosebi În Cântece În cinstea lui 7 Noiembrie să ne dea un poem de largă respirație, străbătut de un elan revoluționar. (Ă). Marcel Breslașu, pe lângă un volum de fabule și un volum de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
analitic al creației literare și să-i detectăm „avântul”. Construcția avea, până la acea dată - ne asigură raportul - temelii sigure, deocamdată pentru trei odăi: poezie, proză, dramaturgie, mai puțin pentru a patra: critica literară: poezia, de pildă, Își Înalță structura pe Mierla lui Ilie Pintilie, pe Cântec În cinstea lui 7 Noiembrie, pe Grivița Roșie, pe Calea Griviței, pe Ceea ce nu se uită; proza pe Dușmănie, În toiul secerișului, S-a spart satul, Răfuiala, și Biruință În zori. Încăperea dramaturgiei se Înalță și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acea combativitate (Ă) care se transmite nemijlocit lectorului ca la citirea poemului Margheritei Aligher, care imortalizează eroismul Zoiei Kosmodemianskaia sau a cunoscutei Balade a acelui care torturat cântă (Ă). Sau la noi În cazul Doftanei lui Dumitru Corbea și a Mierlei lui Ilie Pintilie a Veronicăi Porumbacu (Ă). Astăzi literatura Închisorilor este o actualitate deosebită. Asaltul forțelor muncitorești de pretutindeni Întâmpină ultima rezistență a capitalismului (Ă). Închisorile sunt armele lui de pe urmă (Ă)”. De altfel, la revistele Viața românească, Flacăra, Geo
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
război - n.n.). (Ă). Puternic evocă În versurile sale Eugen Jebeleanu figura neîntrecutului luptător pentru libertatea poporului și premergător al literaturii noastre noi, Alexandru Sahia (În poezia În satul lui Sahia - n.n.) O evocare tot atât de izbutită a realizat Veronica Porumbacu În Mierla lui Ilie Pintilie iar Dan Deșliu a oferit În Lazăr de la Rusca o neuitată imagine a unui țăran muncitor crescut de partid, pe care l-au răpus mișelește dușmanii de clasă. Figura omului Înaintat al epocii noastre, al eroului muncii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tată”, muntele „uncheș”, pământul „văr” etc. E un fel de fraternizare franciscană, ce corodează solipsismul inițial, existența însăși încetând a mai fi pură negativitate. Ca urmare, tonul elegiac câștigă teren, regretate fiind clipa pierdută „în valea delicatului Prier” (Clipei), „timpul mierlei” (Preistorie), tinerețea (Doamna Seara, Către Fantazio). Dar resuscitarea trecutului pregătește, totodată, accesul la sublimul lumii prezente. Fervori, nebănuite odinioară, aproape extaze sunt declanșate de „căprioara cu aripi nevăzute” (Căprioara), de „cerbul din vremea lui Gelu” (Cerb), de privighetoare (Trif nebun
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
o figurație alegorică - „Păpușarul” scoțând din lada sa tot ce a intrat în neființă, „Ghinărar Marjori”, comandant al invadatoarei oști de omizi, „Bălașul, Zamfirul, Berlantul”, trei lupi vizitatori, „Not, uriașul de-o palmă” ce „aduce pierzania”, „leoaica-ciocârlie” și, mai ales, mierla, interlocutor gracil, muză, dar și autor fictiv, pe seama căruia se pun multe „istorii”. Aceste făpturi par mai puțin participanți la un rit sacrificial, cât purtători ai unui mesaj oracular. Titlul ultimei cărți de versuri, Un dor fără sațiu, reluat de la
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Minai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Eugen Frunză, Dumitru Corbea și alții, trec astfel din gură în gură, pe aripile melodiei. Dar chiar și în alte genuri muzicale, această frăție dă roade minunate cum o dovedește cantata lui A.Vieru Mierla lui Ilie Pintilie compusă de inspiratele versuri ale Veronicăi Porumbacu (...). Am putea, astfel, aminti atât de răspânditul cântec Țara mea a cărui muzică, de Aurel Giroveanu, susține convingător versurile Mariei Banuș: Eu nu cânt că știu să cânt Dar mi-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
despot Ștefan Deceanski și fiul acestuia, Ștefan Dușan, prins într-o imagine întunecată de paricid, cneazul Lazăr, învingătorul turcilor la Kosovo, și eroul popular Miloș Cobilici. Sunt consemnate sau dau chiar titlul unor capitole luptele importante cu turcii de pe Câmpia Mierlei, de la Nicopole, Varna, Câmpul Pâinii, Oradea și Viena. Istoria românilor, prezentată sumar dar cu interes, păstrează câteva anacronisme în interpretarea originilor, însă acordă pasaje ample victoriilor de la Posada și Rovine. Semnificativă pentru sentimentele cronicarului este importanța acordată domnitorilor ce s-
BRANCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285860_a_287189]
-
iubito, ne-am jucat de-a umbra,/ Și de a fi, și de a nu mai fi”, sau în sonore rostiri filosofarde: „O, fructul gol al cărui miez/ prin moarte eu am să devin”. O etapă nouă începe odată cu volumul Mierle în poligon (1989), unde calofilia autoimpusă e fisurată de încrâncenări neașteptate ale viziunii. Mai multe poeme se ocupă de locul poetului în lume, cu trimitere la condiția creatorului în societatea românească a timpului: „Când istoria-n noi se sufocă/ e
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
trimitere la condiția creatorului în societatea românească a timpului: „Când istoria-n noi se sufocă/ e nevoie de aer curat”. Poeții sunt acum „singurii zei de serviciu” și „cu visele lumii datori”, „pentru cântecul lor vor da seamă/ ca și mierlele din poligon”. SCRIERI: Anotimpul corăbiilor, Iași, 1974; Făt-Frumos din grai, București, 1976; Nopțile de zburător, 1977; Călătorie cu dirijabilul, Iași, 1980; Ce oră bate în Univers?, București, 1983; O ploaie de aripi, Iași, 1985; Mierle în poligon, Iași, 1989. Repere
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
vor da seamă/ ca și mierlele din poligon”. SCRIERI: Anotimpul corăbiilor, Iași, 1974; Făt-Frumos din grai, București, 1976; Nopțile de zburător, 1977; Călătorie cu dirijabilul, Iași, 1980; Ce oră bate în Univers?, București, 1983; O ploaie de aripi, Iași, 1985; Mierle în poligon, Iași, 1989. Repere bibliografice: Lurențiu Ulici, „Anotimpul corăbiilor”, RL, 1974, 40; Al. Andriescu, „Anotimpul corăbiilor”, CRC, 1974, 45; Lit. rom. cont., I, 752-754; Liviu Leonte, „Ce oră bate în Univers?”, CRC, 1984, 6; Al. Călinescu, „O ploaie de
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
din cap Băltoaia, terminându-și șirul și nemaiînțelegând despre ce se vorbește. încă nu începuse slujba când strănile din stânga se umplură de bătrâne în straie de sărbătoare. După sfânta leturghie luară anafură și ieșiră cu toatele. în pomi fluiera o mierlă. - Pasărea asta a fost femeie, făcu ascuțit Păscărița. Când Dumnezeu și Sfântu’ Petrea mergeau pe pământ, ea i-a fâșcâit cu cânii. „Dacă fumeie ești și fâșcâi, atunci să nu mai fii fumeie, a zis Dumnezeu, pasăre să fii !” Păscărița
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
soare; Eu, privindu-l din pădure, Las aleanul să mă fure Și ascult de la răcoare Pitpalacul. Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă; Unde soarele pătrunde Printre ramuri a ei unde, Ea în valuri sperioase Se asvîrle. Cucul cântă, mierle, presuri - Cine știe să le-asculte? Ale pasărilor neamuri Ciripesc pitite-n ramuri Și vorbesc cu-atît de multe In? elesuri. Cucu-ntreabă: " Unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zână să răsară
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
versurile. 2.Scrieți patru cuvinte care să rimeze cu zare. 3.Realizați o compunere cu tiltlul ” O zi deosebită”. Compunerea să nu depășească o jumătate de pagină. Noapte de vară George Coșbuc Zările de farmec pline, Strălucesc în luminiș; Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine Pe furiș. Care cu poveri de muncă Vin încet și scârțâind; Turmele s-aud mugind, Și flăcăii vin pe luncă Hăulind. Cu cofița pe-ndelete, Vin neveste de la râu; Și cu poala prinsă-n
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mozaic. Pilaștrii înalți, imitând arborii, se răsfrângeau brusc la nivelul ochilor Bătrânului în arcuri boltice, sculptate ca niște ramuri înfrunzite ce se întretăiau într-un joc grațios de linii, acolade și volute. Vitraliile cerneau o lumină difuză de culoarea șofranului. Mierle negre cu cioc portocaliu zburătăceau pe sub bolți, căutând parcă o ieșire. Dar nu stâlpi de piatră sculptați ca niște arbori erau ceea ce văzuse el, ci două șiruri de trunchiuri groase și înalte de frasin, înfipte adânc în pământ la intervale
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ce nu-ți place să spui câți ani ai?... - Patu ani! - Vrei să ai mai mulți sau mai puțini? - Așa, patu ani am, dar... Ăsta de aici arată la fel ca trenul meu?... 4 ani Cutia poștală și puii de mierlă Odată, doi pui de mierlă (cum am avut noi), au găsit o cutie poștală. Ei au crezut că e o căsuță pentru păsări. Dar când au intrat înăuntru, au găsit niște hârtii acolo. Ei nu știau că de fapt sunt
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
spui câți ani ai?... - Patu ani! - Vrei să ai mai mulți sau mai puțini? - Așa, patu ani am, dar... Ăsta de aici arată la fel ca trenul meu?... 4 ani Cutia poștală și puii de mierlă Odată, doi pui de mierlă (cum am avut noi), au găsit o cutie poștală. Ei au crezut că e o căsuță pentru păsări. Dar când au intrat înăuntru, au găsit niște hârtii acolo. Ei nu știau că de fapt sunt scrisori, trimise de niște oameni
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
doar email pe calculator..., dar mie îmi pare rău că au dispărut și măcar noi ar trebui să trimitem, așa, ca înainte, scrisori pe hârtie. Și timbrele erau frumoase. Le lipeai cu limba. Așa, au intrat cei doi pui de mierlă în acea cutie poștală întunecoasă și au găsit scrisorile de hârtie. Era comod, era moale pe ele și au rămas acolo. Numai că oamenii au venit cu alte și alte scrisori, care le-au aterizat în cap, și-i grămădeau
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]