12,937 matches
-
decât alfabetul rusesc, învățat la școală. În schimb, casa era plină de cărți traduse din rusește pe care sindicatul de la Atelierele Grivița le vindea o dată pe lună salariaților. La începutul anilor ‘50, taică-meu fusese ridicat de câteva ori la miezul nopții, în pijama și papuci. Reapărea după o săptămână sau două, tot noaptea, îmbrăcat cu aceeași pijama și târând aceiași papuci - ai fi zis că ieșise la latrina din fundul curții și întârziase mai mult. „Trebuie să ți se întâmple
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
vânduseră americanilor și că eu eram încornoratul principal al țării și al națiunii. În treacăt spus, le sunt și azi recunoscător celor de la Europa Liberă, fiindcă un alt moment de glorie autentică n-am mai cunoscut de atunci. Aroma de miez de nuci crude plutea amețitoare în apartament. Am strâns lucrurile Lisei în saci de hârtie, pe care i-am aruncat în stradă, am deschis ușa de la intrare și ferestrele, am stropit șifonierul gol cu oțet, am spălat cearceafurile, fețele de
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
și paturile, și am aruncat la gunoi flacoanele de parfum și cremele. Am vrut să arunc și bibelourile adunate de-a lungul anilor, cărțile și revistele ei preferate, dar grotescul unei asemenea îndârjiri m-a făcut să renunț. Aroma de miez de nuci crude continua să mă amețească. Mai ales noaptea, când buzele mele căutau zadarnic încrengătura gâtului și a umerilor Lisei, acolo unde, în parcul Cișmigiu, îmi coborâsem pentru prima oară obrazul și crezusem de atunci că era izvorul acelei
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
ceea ce a permis duhului lui Christos să opereze, prin intermediul evangheliștilor, alegerea, discernămîntul care a condus pînă la formulele și cuvintele ajunse pînă la noi." Esențială, ne spune André Scrima, e calitatea de martor a Evangheliei după Ioan, teologică prin însăși miezul ei, ultima și prima dintre aspirații - contemplarea lui Dumnezeu. Mecanică umană Toate mișcările naturale ale sufletului sînt conduse de legi analoage legilor greutății materiale. Harul singur face excepție." E prima dintre notațiile din Greutatea și harul, cartea Simonei Weil, recent
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
iaz în care peștii au murit ți se dăruiesc somnifere tu îmi dăruiești insomnii ți se dau vitamine tu îmi surâzi cu buzele ofilite de razele roentgen apoi între noi se așterne absența ca un far în deșert apoi bate miezul nopții și oasele scârțâie în gipsul fosforescent într-o moară părăsită sari să astupi găurile de șarpe cu tifoane și bandaje dar tot se mai aud vaiete prin țevile caloriferelor părăsite înghețate în creier ceață de cadavre după o bătălie
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
la sediul Legiunii, împins de curiozitate, împreună cu Megherel, un siliștean ajuns șofer legionar. Cunoscuț ai scriitorului Marin Preda, apropiați ai săi, spun că Preda ar fi mărturisit în intimitate apartenența temporară la Legiune. Căderea Legiunii îl va găsi departe de miezul evenimentelor, în garsoniera lui Nilă, mâncându-și franzela "ca un cal nepăsător" și gândindu-se la ce vor păț acum Gheorghe și Magherel. Trecutul legionar va deveni motiv literar cu frecvență importantă de apariție în construcția unor personaje; uneori acest
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
cercul amicilor apropiați, inși onești și foarte onorabili). Încăodată, cine se grăbește să arunce anatema e obligat să reconstituie climatul epocii de teroare și de neînduplecare. Trăsătura inedită a perioadei era acapararea totală a esteticului de către ideologie. Amenințările vizau direct miezul creației, se răsfrângeau implicit asupra persoanei artistului, dacă încerca să rămână fidel principiului libertății de expresie. Anumite slăbiciuni nu pot fi însă nicidecum scuzate sau justificate. Ca alternativă nu se schița atunci decât protestul anarhic, cu un curaj al disperării
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
-i solitară, spintecând noi și noi straturi și dispărând între nesfârșitele spirale de coajă... Adus la disperare de jungla asta de coji luxuriante, răzbătând mereu prin izul amar al scoarței jupuite, chinuit de dorința de a vedea odată și odată miezul lucrurilor ș...ț chinuit totodată de aprehensiunea că acea clipă va fi o cruntă deziluzie." (p. 283) În mod surprinzător, mulți comentatori au căutat Sensul, au vorbit de inițiere, euristică, epifanie... Ei bine, cu tot ineditul intervenției autorului în argumentul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
urcare), care privește detașat zădărnicia celor prinși în infinita cob-urcare a iluzoriilor trepte. Efectiv izolat, deci detașat, neimplicat, acel omuleț este cititorul acestei cărți pus în fața unui spectacol din care nu poate înțelege decât mișcarea largă, de ansamblu. Coaja, căci miezul i se refuză deopotrivă ca și omulețului răzleț și gânditor, pentru care coșmarul marșului absurd s-a sfârșit, dar căruia sensul i se arată în continuare confuz. Altfel, de ce ar mai întârzia pe scări? Sensul e mai presus de orice
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
mai mult o iubește autorele, și multă atenție ar trebui să-i arate scriitorii noștri de acum, de-și spun postmoderniști. Încă mai mult, Costin e primul a face Încercări pentru restabilirea realității în fabulele regretatului La Fontaine, pline de miez, împodobindu-și opera cu toate bogățiie sensibilității și inteligenței sale. Rîndurile sale, pătrunse de livresc (căci trezesc în minte nu numai pe Urmuz, dar și pe Jules Renan, sau fac cu ochiul la Plutarh, ca să nu mai spunem de Don
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
două echinocții te îmbrac în oglinda 'n ale cărei ape nu crește decât trunchiul cu o mie de crengi melancolia deschid apoi muntele: ecoul și treniile iernii se-aud la mine, în sanctuar; te ascund în aerul tare și în miezul de noapte deschid și rup adânc din marea respirație o leg cu migală de tot sistemul tău; îți dau apoi pământul ca de înnoptare: efemeră aici, absolută în moarte tu opus pentru violoncel și orchestra de cameră mă întreb uneori
Noapte bună, Katherine Mansfield by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/14222_a_15547]
-
lor de veacuri... Cu ei, pe drumul nebătut de sănii, te stingi și tu sub fulgii de cenușă cătând la înțelesuri mai înalte suite-n furci prin munții lor de piatră. Răsare-n tremur steaua de cu seară și către miezul nopții, Carul Mare urmează-n cerc umbroasele ogășii în jurul unei osii nevăzute. Le însoțești, ori tu ești însoțitul țesut în raze, strecurat prin dese frunzișuri de răchiți, de plopi, de sălcii, când se arată în lumină blândă făptura toamnei pe
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
un bulgăr de cretă. Vrând nevrând, aceste gânduri nu se vând și stau în rânduri, date-n pârg printre verdețuri, într-un târg ce n-are prețuri. Pe-o tarabă mai îngustă, nu se-ntreabă, nu se gustă. Și ce miez de poamă rară au sub coaja lor amară! Ai chipul celui de-nceput, după tiparul lui de lut? Ori ești ales dintre reziduri cu-atâtea petice și riduri? Și dacă altă cale nu-i, nu cumva tu ești Tatăl Lui
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
ești? până când? până unde? *** Nopți în risipă Spui-le, scrii-le Și într-o clipă, Vai, într-o clipă, Tu și pustiile! Trece în pripă Viața cu legile Când, într-o clipă, Vai, într-o clipă Doar, înțelegi-le! La miezul nopții lumina lunii a văruit semne, cuvinte. Suie-te-n luntre, apucă funia și ia aminte... La miezul nopții luna ca varul pare-n icoanele sfinte. Nu mai striga să vie podarul și ia aminte... La miezul nopții luna-i
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
clipă, Tu și pustiile! Trece în pripă Viața cu legile Când, într-o clipă, Vai, într-o clipă Doar, înțelegi-le! La miezul nopții lumina lunii a văruit semne, cuvinte. Suie-te-n luntre, apucă funia și ia aminte... La miezul nopții luna ca varul pare-n icoanele sfinte. Nu mai striga să vie podarul și ia aminte... La miezul nopții luna-i cu toane ascunsă pe sub răchite. Ai grijă numai peste golgoane și ia aminte...
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
înțelegi-le! La miezul nopții lumina lunii a văruit semne, cuvinte. Suie-te-n luntre, apucă funia și ia aminte... La miezul nopții luna ca varul pare-n icoanele sfinte. Nu mai striga să vie podarul și ia aminte... La miezul nopții luna-i cu toane ascunsă pe sub răchite. Ai grijă numai peste golgoane și ia aminte...
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
că tot acest spectacol ieftin are un scop mult mai terestru, acela de a lega, fie și astfel, numele autoinvestiților preoți de Eminescu. Dacă tot nu au scris vreun rând notabil despre el, măcar să se știe că îl apără. În miez de ianuarie, mediocritățile se prind zdravăn de pulpana lui Eminescu, să nu piardă cumva unica șansă de a li se reține numele. În fond, ce "valoare de întrebuințare" mai are azi Eminescu? Teoretic, opera sa (poetică și gazetărească) ar putea
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
cum se zice, din fire, călcând hotarele și prinzând să doară. Altminteri, ea obișnuiește să crească din suferință, este expresia sublimată a suferinței: fizice, sufletești, intelectuale. Căci gândul însuși devine, din momentul când trece de aparența realităților, întrebându-se asupra miezului lor, o inepuizabilă sursă de durere, materialul din care orice creator adevărat își durează opera. A da chip propriu îndoielilor, temerilor și spaimelor vechi de când lumea, dar atât de vii tocmai pentru că s-au dovedit insolubile, iată ceea ce constituie, după
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
oltenesc, țesut meticulos cu lăcrămioare și trandafiri. În adolescență, în tinerețe (dar cum poți să desparți în felii, ca pe un tort, viața?), manuscrisul, rapid sau chinuit, cu ștersături, cu amănunte adăugate pe margini, neavînd nici o legătură cu mijlocul, cu miezul paginii, fila plină de litere, de desene, de pete de cafea, foaia, dreptunghiul de hîrtie, "obiectul" creat astfel, îmi cădea cu tronc, mă îndrăgosteam de dînsul. Da, atunci manuscrisul se transforma într-un "corp" iubit. Dormeam cu el în pat
Catalog de nimfe (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14461_a_15786]
-
nu vedeam eu. Aici v-ar putea lămuri Pufi, sau Luisa, sau Nora Iuga.) Nu se putea obișnui cu stilul românesc al ființei, deși a fost sclava lui preasupusă. Asta v-o spun pentru că, dacă băteai la ușa ei la miezul nopții sau la cinci dimineața, tot aia era. Intrai, intrai în vorbă, deschideai sticlele de vin roșu, puneați țara la cale și, pînă la urmă, tot îi declarai ce aveai pe suflet. Uneori îi puteai spune c-o iubești. Tot
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
făcut că nu aude. Din fericire, Pardău, așezat mai în față, a apucat să-l propună pe Caraion. Doinaș a propus-o pe Nina. După peste trei ore, listele cu cei 131 candidați s-au întors de la tipografie, iar la miezul nopții am început "să tăiem nume", - suprema satisfacție a scriitorului român... Rezultatele le-am aflat abia sîmbătă 28 mai după amiază. Virgil a "căzut" și el, săracul, neîntrunind numărul necesar de voturi pentru a intra măcar în Consiliu. Macovescu e
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
șirul pașilor noștri să nu se întrerupă niciodată cum bulboanele de fân proaspăt cosit ce deapănă povestea verii pe marginea drumului puii de căprioară să-și înnoade boturile în sfârcul bulgărelui de sare cu care peștera verii îi satură matern miezul de salcie să-mi dezlege sânii de legătura lor misterioasă cu patul curat al sângelui tău miezul de salcie să-mi calce moartea pre moarte cu un acoperământ de pași tineri încerc să alunec pe șirul pașilor noștri așa cum coboram
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
verii pe marginea drumului puii de căprioară să-și înnoade boturile în sfârcul bulgărelui de sare cu care peștera verii îi satură matern miezul de salcie să-mi dezlege sânii de legătura lor misterioasă cu patul curat al sângelui tău miezul de salcie să-mi calce moartea pre moarte cu un acoperământ de pași tineri încerc să alunec pe șirul pașilor noștri așa cum coboram în copilărie dealul înghețat spre casa bunicilor așa cum descălecam cu șfichiuitul nuielei de alun din aerul tare
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
pașilor noștri așa cum coboram în copilărie dealul înghețat spre casa bunicilor așa cum descălecam cu șfichiuitul nuielei de alun din aerul tare al sângelui tău așa cum ne descrește vocea citind poemele direct pe roua cu care ziua noastră explodează exact în miezul lucrurilor nesfârșit este șirul pașilor noștri poticnițI cu care traversăm strâmtoarea lumilor din bulboane de fân proaspăt cosit, mi-ai desenat pe coapse un fluviu la malul căruia miezul de salcie închipuie al lucrurilor acoperământ al lucrurilor acoperământ al lucrurilor
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
poemele direct pe roua cu care ziua noastră explodează exact în miezul lucrurilor nesfârșit este șirul pașilor noștri poticnițI cu care traversăm strâmtoarea lumilor din bulboane de fân proaspăt cosit, mi-ai desenat pe coapse un fluviu la malul căruia miezul de salcie închipuie al lucrurilor acoperământ al lucrurilor acoperământ al lucrurilor acoperământ glassala mereu cu un pas înaintea furtunii, am ajuns la limanul phanopeei epuizați de mistica lingvistică, ne-am așezat pe scaune ce pluteau la doi metri deasupra imaginarului
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]