1,006 matches
-
apare un proces de încorporare în societatea italiană 24 și, în timp, mediul de migranți legali poate fi descris mai degrabă ca o realitate socială fragmentată și individualizată. Creând identitatea locală: identitate, teritoriu și socialitate la Milano În Milano, mediul migranților români se organizează, în general, în câteva locuri distincte: Centrale, principala gară din Milano, servește ca loc de întâlnire pentru marile grupuri de migranți din Milano, parcurile din diferite cartiere sau localități de la periferia orașului, „Molino Dorino” și „Zama” - două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din diferite cartiere sau localități de la periferia orașului, „Molino Dorino” și „Zama” - două parcări unde vin și de unde pleacă autobuzele și microbuzele din și înspre estul Europei. Alături de biserica românească, discotecile românești sau alte locuri de întâlnire și socialitate ale migranților, aceste locuri joacă rolul de circulație a informației în ceea ce privește oferta locurilor de muncă, a locurilor de cazare sau alte tipuri de informații practice. Aici apar noi solidarități, sunt legate noi „prietenii”, în aceste spații ale socialității, încrederii și speculației. La
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
loc de socialitate, de intermediere a locurilor de muncă pentru migranți și ca piață informală de obiecte furate. Până acum doi ani, Centrale a fost și principala parcare pentru autobuzele pentru estul Europei. Întâlnirile la Centrale au loc duminica, atunci când migranții au timp liber și se ține și piața de lucruri furate (și vândute, în general, la jumătate din prețul de magazin). Lumea începe să se strângă după orele 9-10, la început destul de puțini și mai mult orientați să meargă la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
viața, de unde vin, de ce și cum au venit, cu cine, ce planuri au pentru viitor. Informația privitoare la oportunitățile de muncă circulă din gură în gură, iar criteriile de alegere a oportunităților sunt aleatorii, fiind alese ofertele „serioase”25. Pentru migranții care nu au de muncă, Centrale este unul dintre locurile principale unde pot să se întâlnească în număr mai mare cu alți migranți și pot afla informații despre oportunități sau riscuri. În plus, există și o piață informală de muncă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
despre oportunități sau riscuri. În plus, există și o piață informală de muncă, italienii căutând în Centrale muncitori migranți. Acesta a fost locul principal unde se întâlneau românii în Milano și este încă unul dintre locurile principale de întâlnire pentru migranții noi; este locul unde se regăsesc rețelele de cunoștințe sau își fac prieteni noi și pot să „își înceapă viața” în Italia. „În gara din Centrale ai toate pornirile, toate pornirile. Deci depinde ce vrei să faci în Italia. Vrei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dai lui] atâta. Totdeauna [în Centrale] există cineva care vrea ori să te frigă ori să te ajute.” Centrale este și un loc al socialității, al construirii de noi prietenii sau al unor relații de dragoste. În mediul nesigur al migranților ilegali din Milano, poți întâlni persoane cu care să treci prin momente grele și se pot face prietenii pe viață. De asemenea, pentru mulți migranți români singuri, Centrale este unul dintre locurile unde pot să lege relații cu femei provenind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
parte, de multe ori în timpul serii, atmosfera devine riscantă și apar incidente între migranți. Poliția face razii și atunci „ilegalii” pleacă pentru o perioadă, așteptând plecarea poliției pentru a reveni. Dacă la început Centrale era principalul loc de întâlnire a migranților din Milano, în timp, o parte dintre români au plecat din Milano în satele sau în orașele de la periferie și în aceste locuri apar noi spații de socializare, în parcurile și restaurantele din zonele respective 26. Pentru boschetari, părăselile din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
loc de negociere a sexualității și a relațiilor dintre migranți, femei și bărbați din Est (de multe ori, între români și „rusce”). Găsirea unui partener este adesea un proces simplu și rapid. După o scurtă trecere în revistă a zonei, migranții văd „cine e disponibil”, apoi „discută” puțin la o cafea la chioșcul din capătul parcării, și momentul de început al unei viitoare relații este deja depășit. Cele două parcări sunt atât spații de socializare a migranților, cât și spații unde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în revistă a zonei, migranții văd „cine e disponibil”, apoi „discută” puțin la o cafea la chioșcul din capătul parcării, și momentul de început al unei viitoare relații este deja depășit. Cele două parcări sunt atât spații de socializare a migranților, cât și spații unde se realizează circulația de bunuri și bani între Milano și estul Europei. Aici se transmit diferite bunuri culturale dinspre Est, ziare, muzică, reviste, mâncare, și se trimit către Est bani și pachete conținând diferite produse de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
discutat nu folosesc Internetul. Între Milano și Borșa: practicile transnaționale ale borșenilor În august, când în Italia este vacanță, cea mai mare parte a borșenilor se întorc în vacanță în România. În câteva zile, Borșa se umple de mașinile italienilor, migranții români care se întorc să își întâlnească prietenii și să își cheltuiască economiile în barurile din oraș. O parte dintre ei au și început să își ridice case mari în oraș sau pe văile din preajma șoselei principale ce leagă centrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
urmează voi schița principalele tendințe de dinamici transnaționale și unele rațiuni care stau la baza acestora, iar în final voi discuta modalitatea în care aceste practici transnaționale sunt, într-o anumită măsură, rezultanta structurării mediului de migranți și a vieții migranților din Milano. Practici transnaționale și micșorarea riscurilor În timpul perioadei de ilegalitate din Italia, până în momentul în care migranții au un status legal, cea mai sigură metodă de a păstra banii este trimiterea economiilor în România. Trăind o viață lipsită de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
final voi discuta modalitatea în care aceste practici transnaționale sunt, într-o anumită măsură, rezultanta structurării mediului de migranți și a vieții migranților din Milano. Practici transnaționale și micșorarea riscurilor În timpul perioadei de ilegalitate din Italia, până în momentul în care migranții au un status legal, cea mai sigură metodă de a păstra banii este trimiterea economiilor în România. Trăind o viață lipsită de siguranță în primii ani de migrație și neavând posibilitatea de a-și ține banii într-un cont bancar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
migrație și neavând posibilitatea de a-și ține banii într-un cont bancar în Italia, aceasta este probabil cea mai sigură metodă de protejare a câștigurilor. În același timp, economiile sunt un fel de poliță de asigurare pentru perioadele când migranții rămân fără lucru și economiile sunt foarte importante pentru cheltuielile necesare traiului. În acest sens, se poate presupune că aceasta este o tendință importantă, datorită faptului că migranții din Italia au un status ilegal pentru perioade lungi de timp, uneori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
timp, economiile sunt un fel de poliță de asigurare pentru perioadele când migranții rămân fără lucru și economiile sunt foarte importante pentru cheltuielile necesare traiului. În acest sens, se poate presupune că aceasta este o tendință importantă, datorită faptului că migranții din Italia au un status ilegal pentru perioade lungi de timp, uneori până la trei sau patru ani. În plus, statusul ilegal mai are o implicație, în sensul că migranții nu au cum să se identifice și nici nu încearcă să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
poate presupune că aceasta este o tendință importantă, datorită faptului că migranții din Italia au un status ilegal pentru perioade lungi de timp, uneori până la trei sau patru ani. În plus, statusul ilegal mai are o implicație, în sensul că migranții nu au cum să se identifice și nici nu încearcă să se încorporeze în societatea italiană: nu pot să aibă cont bancar, pot fi expulzați, nu pot închiria apartamente pe numele lor, nu pot achiziționa mașini. De aceea, ei trăiesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au căsătorit și au plecat împreună în Italia. Astfel, din cauza numeroaselor căsătorii din luna august, oficialii locali fac ore suplimentare, iar în Borșa este aproape imposibil să se mai închirieze localuri pentru nunți. Dinamicile transnaționale ca susținere a gospodăriilor Pentru migranții cu familii în Borșa și care nu au intenția să migreze cu toată familia, mulți fiind de vârstă medie, transferul de bani și practicile transnaționale au o altă rațiune. Datorită faptului că aceștia nu își pot construi proiecte realiste de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este pe timp îndelungat. Totuși, apar resurse care pot îmbunătăți șansele de viață ale copiilor, părinții având posibiliatea să îi dea la școală sau chiar la universitate. Referitor la acest tip de migrație, este de notat faptul că, până în 2002, migranții nu puteau reveni în România decât atunci când aveau forme legale, altfel neavând posibilitatea să se întoarcă în Italia. În acea perioadă, ei stăteau departe de familii timp de câțiva ani, până în momentul în care obțineau dreptul de ședere. După 2002
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aveau forme legale, altfel neavând posibilitatea să se întoarcă în Italia. În acea perioadă, ei stăteau departe de familii timp de câțiva ani, până în momentul în care obțineau dreptul de ședere. După 2002, acest lucru s-a schimbat complet și migranții ilegali pot reveni în România, unde pot să își petreacă o perioadă de timp, după care se pot reîntoarce în Italia. Astfel, efectele nedorite ale acestui tip de migrație se diminuează și migrația temporară la muncă devine alternativă viabilă la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
costurilor de construcție mai mici (încă) în România față de Italia. În plus, pentru mulți migranți care se gândesc să se întoarcă la pensie în România, o casă este o investiție necesară. Un alt tip de investiție strategică este aceea a migranților care se duc în Italia pentru a-și constitui un capital minim cu care să înceapă o afacere (în special investițiile în România se fac cu gândul la aderarea la Uniunea Europeană). Oricum însă, în multe cazuri, aceste opțiuni se reformulează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că în afară de banii trimiși de italieni și care alimentează consumul, economia locală este aproape falimentară. În al doilea rând, efectele aderării la Uniunea Europeană și investițiile străine nu s-au făcut simțite în orașe ca Borșa, spre exemplu. În acest caz, migranții care vin din regiuni dezavantajate și se gândesc să investească în localitățile proprii au de-a face cu un paradox, pentru că de fapt efectele aderării la Uniunea Europeană se pot observa doar în creșterea prețurilor și în banii trimiși acasă de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
alți migranți, și nu în crearea de oportunități economice locale. Aderarea la Uniunea Europeană și politicile de sus în jos înseamnă pentru România atât investiții străine și relocări de producție din vestul Europei, cât și facilitarea migrației (momentul 2002). De asemenea, migranții români trimit constant dinspre Vest spre Est sume foarte mari de bani pentru economia românească. Ceea ce rămâne însă paradoxal este că, în afară de a influența consumul și a micșora tensiunile locale, în cazul Borșei, cele două procese, politicile de sus în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
două procese, politicile de sus în jos implicate de aderarea la Uniunea Europeană și practicile transnaționale ale transmigranților români, nu au aproape nici o legătură una cu cealaltă. Concluzii În acest studiu am argumentat faptul că pentru a înțelege practicile transnaționale ale migranților români, sunt necesare studierea modului în care se structurează mediul de migranți români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Concluzii În acest studiu am argumentat faptul că pentru a înțelege practicile transnaționale ale migranților români, sunt necesare studierea modului în care se structurează mediul de migranți români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale mediului de migranți români din Milano, locurile de întâlnire și socializare ale migranților (ținând și de emergența locală a „identității românești”), precum și principalele tipuri de practici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale mediului de migranți români din Milano, locurile de întâlnire și socializare ale migranților (ținând și de emergența locală a „identității românești”), precum și principalele tipuri de practici transnaționale (sau translocale) ale borșenilor. De asemenea, datorită multitudinii de practici transnaționale, înțelegerea acestora trebuie contextualizată în funcție de caracteristicile locale din România, în cazul studiat, schimbările economice și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
riscurilor directe și indirecte ce provin din ilegalitatea existentă în mediile de migranți români. Direct, situația de migrant ilegal implică insecuritate cotidiană și soluția cea mai bună de maximizare a securității este trimiterea banilor în România. Indirect, chiar în situația migranților legali, există multe riscuri generate de ilegalitate, prin caracterul speculativ și incert al mediului de migranți sau prin competiția dintre muncitorii legali și ilegali pe piața de muncă 31. În plus, odată ce o investiție este realizată, într-o casă, spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]