686 matches
-
migranți sau de intervenția militară în Libia. Aceste puncte de vedere ne permit să înțelegem, dacă mai era încă nevoie, mizeria clasei politice europene. Europenii nu își dau seama (și, totuși, istoria ar trebui să ne învețe ceva) că procese migratorii atât de masive nu pot fi guvernate: este nevoie să dezvoltăm, într-o perioadă foarte scurtă de timp, politici reale de primire și integrare a migranților care, să nu uităm, fug din fața unor situații teribile care sunt, în cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
contractului de finanțare nerambursabilă, solicitanții trebuie să fie persoane fizice sau persoane juridice fără scop patrimonial - asociații ori fundații constituite conform legii - sau culte religioase recunoscute conform legii. ... (1^1) Pentru contractele finanțate din Programul general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" pentru perioada 2007-2013, solicitanții trebuie să fie persoane juridice de drept public sau privat. ------------ Alin. (1^1) al art. 3 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 24 iunie 2008 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200608_a_201937]
-
aplică pentru atribuirea oricărui contract de finanțare nerambursabilă din fondurile publice, cu excepția celor finanțate din fonduri externe nerambursabile. ... (2^1) Excepția prevăzută la alin. (2) nu se aplică în cazul fondurilor alocate României prin Programul general «Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii» pentru perioada 2007-2013. ------------ Alin. (2^1) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 24 iunie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 26 iunie 2008. (3) Regimul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200608_a_201937]
-
finalizată la data încheierii contractului de finanțare; ... g) cofinanțarea, în sensul că finanțările nerambursabile trebuie însoțite de o contribuție din partea beneficiarului de minimum 10% din valoarea totală a finanțării; pentru fondurile alocate României prin Programul general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" pentru perioada 2007-2013, contribu��ia din partea beneficiarului trebuie să fie de minimum 5% din valoarea totală a finanțării. ... ------------ Lit. g) a art. 4 a fost modificată de pct. 4 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 84 din 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200608_a_201937]
-
se referă la numărul oamenilor care trăiesc la un moment dat pe un anumit teritoriu, care poate să fie o localitate, o țară, sau un continent. Demografia este o disciplină academică care studiază numărul, structura, densitatea și mișcarea naturală și migratorie a populației. Analiza populatției se realizează cu ajutorul caracteristicilor acesteia:<BR> sexul, vârsta, etnia, religia, educația, ocupația, domiciliul. Alte aspecte abordate sunt starea de sănătate, distribuția geografică, condițiile de locuit, nivelul veniturilor, consumul de alimente, presiunea asupra teritoriului, efectele economice ale
Studiul populației () [Corola-website/Science/306392_a_307721]
-
portuare, care a cunoscut un ritm acerb de dezvoltare - în ciuda concurenței tot mai mari exercitate de Brăila - în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Și în acest oraș, unde întâlnim un spor demografic considerabil al evreilor, datorat atât fenomenului migratoriu, • D. P. Marțian, „Analele economice pentru cunoștiința părței muntene din România“, anul III, Nr. 5-8, Trim. I-IV, 1861, p. 6. • I. Kara, Contribuții la istoria obștii evreilor din Iași, București, 1997, p. 41. cât și sporului natural, excedentar constant
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1991), p. 259.</ref>. În ceea ce privește mediul urban, structurile sociale fuseseră deja reduse la tăcere prin decapitarea elitelor și prin naționalizare. Măsurile efective de neutralizare a comunității rurale au fost reprezentate de colectivizare și de angrenarea populației într-un puternic trend migratoriu rural urban. Astfel, au fost îndeplinite simultan două condiții: distrugerea comunității la sate și asigurarea forței de muncă în orașele angrenate într-un proces masiv și forțat de industrializare. Ofensiva ideologică ce urmărea crearea omului nou și reconfigurarea relațiilor sociale
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
and Privatisation of Housing since the Fall of Socialism: The Case of Central Timișoara City: A Problem of Democracy?”, în Europe-Asia Studies, vol. 56, 1 (ian., 2004), p. 121.</ref>. Un alt fenomen important a fost dat de noile tendințe migratorii. Având în vedere maniera forțată în care s-a realizat migrația rural urban în perioada comunistă, după 1989 s-au manifestat tendințe de autoreglare, dublate de un nou pattern migrator: remigrare emigrare, determinat în principal de dificultăți economice. De asemenea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
societății românești. Avem în vedere aici industrializarea și urbanizarea ca procese masive ce au determinat contextul României contemporane, procese care au generat consecințe majore în aria structurării comunitare. Cele două fenomene au angrenat pe de o parte un puternic curent migratoriu rural urban, producând o masivă dislocare a populației din mediul rural și o aglomerare de aceeași manieră în mediul urban, urmărind să asigure necesarul de forță de muncă. Ulterior, supraaglomerarea urbană a pus autoritățile comuniste în fața unei probleme care încerca
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
disfuncțiile ce o caracterizează. Presiunea externă generată de ignorarea liniilor de evoluție firească a făcut ca, după 1990, să apară o detentă pronunțată, în efortul restabilirii unui echilibru. Observăm astfel consecințele fenomenelor de blocare și respectiv de eliberare a tendințelor migratorii. Reacția unei părți însemnate a populației după îndepărtarea regimului totalitar o privim ca pe una firească, prin analogie cu principiul vaselor comunicante, auto-echilibrarea fiind o regulă generală a naturii și nu mai puțin a societății ca parte a acesteia. În
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a cunoscut o creștere continuă, cu rate de aproximativ 2% din 1990 în 1991, peste 4% între 1991 și 1992, ajungându-se la o stabilizare în jurul valorii de 25% din totalul migrației interne începând cu 1993. De asemenea, tendința generală migratorie în 1990 este din mediul rural către mediul urban, care însă începe să capete o tendință descendentă după 1991, compensându-se prin creșterea migrației din mediul urban către cel rural, dând naștere unui fenomen încă neîntâlnit și anume remigrația. Mișcarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în 1990 este din mediul rural către mediul urban, care însă începe să capete o tendință descendentă după 1991, compensându-se prin creșterea migrației din mediul urban către cel rural, dând naștere unui fenomen încă neîntâlnit și anume remigrația. Mișcarea migratorie internă guvernată de ceea ce am numit principiul orașelor comunicante are cauze profunde, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al perioadei de analiză. Controlul migrației interne către 14 dintre cele mai mari orașe ale României (Arad, Brașov, Brăila
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de Nord Est - debutul unei analize Debutul acestei analize se înscrie într-o direcție de cercetare mai amplă ce urmărește migrația internă în România, în mediul urban, pentru perioada de început a anilor ’90, datorită implicațiilor pe care aceste tendințe migratorii încă le exercită asupra configurării spațiului urban, din perspectivă comunitaristă. Contextul cercetării este dat de analiza habitatului urban românesc și de influența acestuia asupra capacității de reacție colectivă. Pentru că este vorba de mecanisme de instituire și de perpetuare a disfuncțiilor
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
se îndrepta atenția celor care doreau să plece din Iași. Interpretarea datelor din monitorizarea de presă va oferi concluzii preliminare privind migrația internă pentru perioada de analiză selectată. Odată ce au dispărut constrângerile regimului, tendința a fost de autoreglare a fluxurilor migratorii. Având în atenție principiul orașelor comunicante, observarea mișcării migratorii interurbane dezvăluie trăsături specifice prin analiza anunțurilor de mică publicitate din cotidianul regional Evenimentul de Iași, publicate în perioada iunie 1991 - septembrie 1993. Din punct de vedere numeric, graficul de mai
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Iași. Interpretarea datelor din monitorizarea de presă va oferi concluzii preliminare privind migrația internă pentru perioada de analiză selectată. Odată ce au dispărut constrângerile regimului, tendința a fost de autoreglare a fluxurilor migratorii. Având în atenție principiul orașelor comunicante, observarea mișcării migratorii interurbane dezvăluie trăsături specifice prin analiza anunțurilor de mică publicitate din cotidianul regional Evenimentul de Iași, publicate în perioada iunie 1991 - septembrie 1993. Din punct de vedere numeric, graficul de mai jos redă în cifre absolute evoluția numărului de anunțuri
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de acasă; * s-a înregistrat un ritm relativ constant al migrației între medii de rezidență de același tip, dar o inversare a valorilor migrației dintre medii de rezidență diferite (o creștere a migrației urban rural și o scădere a fluxului migratoriu rural urban); * în debutul perioadei post-decembriste migrația internă este determinată de un principiu de autoreglare - principiul orașelor comunicante. Maniera haotică și nenaturală în care comuniștii au generat, au condus și au controlat fluxurile migratorii în România a provocat o serie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
rural și o scădere a fluxului migratoriu rural urban); * în debutul perioadei post-decembriste migrația internă este determinată de un principiu de autoreglare - principiul orașelor comunicante. Maniera haotică și nenaturală în care comuniștii au generat, au condus și au controlat fluxurile migratorii în România a provocat o serie cuprinzătoare de disfuncții la nivel social. în absența preexistenței unor structuri comunitare puternice, capabile să faciliteze integrarea migranților în habitate urbane coerente social, fluctuația ridicată a locuitorilor nu face decât să accentueze neputința agregării
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în 1946 la 50,7 milioane în 1970. În acea perioadă se modifică și structura repartiției populației pe medii de rezidență. Se ameliorează mediul rural datorită mecanizării și schimbării practicilor agricole, iar mediul urban este afectat de industrializare, de mișcarea migratorie către orașe și de relocarea populației rurale. În date concrete, în 1946 53,2% era populație urbană, iar procentul populației din mediul rural ajungea la 46,8%. În 1975 structura se modifică radical, cu un procent de 72,9% în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dublu scop deoarece procesul industrializării forțate solicita forță de muncă numeroasă. Mai mult, după ce a vizitat în 1971 Coreea de Nord, Ceaușescu a declanșat așa-numita politică de „sistematizare” a teritoriului. 5.1.3. Ingineria migrației și consecințele urbane ale acesteia Valurile migratorii au fost importante în măsura în care au pus regimul comunist în fața unor probleme cărora trebuiau să le găsească rezolvare prin orientarea eficientă a efortului construcției de locuințe. Pentru a putea contura o imagine de ansamblu asupra evoluției migrației interne în România dinainte de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
să le găsească rezolvare prin orientarea eficientă a efortului construcției de locuințe. Pentru a putea contura o imagine de ansamblu asupra evoluției migrației interne în România dinainte de 1989, trebuie estimat volumul emigrării nete din rural, pe etape. Aceasta deoarece valurile migratorii au fost însemnate. După datele recensământului din 1977, din cei 21.559.910 locuitori ai României, mai mult de o treime (circa 7.520.000) fuseseră născuți în alte localități decât cele unde fuseseră recenzați. De asemenea, din cinci locuitori
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
proprietari și chiriași; Legea nr. 10 din 9 mai1968 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași; Legea nr. 5 din 28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași.</ref> Valul migratoriu a început să fie redus în anii ’80, când 14 mari orașe au fost declarate „închise”. În Tabelul 1 se regăsesc informații referitoare la cele 14 orașe. Decretul nr. 68 din 1976 condiționa mutarea în acestea de obținerea unei aprobări
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
la spațiul Schengen din 2002, aderarea la Uniunea Europeană din 2007”<ref id=”1”>Dumitru Sandu, Lumile sociale ale migrației românești în străinătate, Polirom, Iași, 2010, p. 45.</ref>. Indiferent de evenimentul sau de complexul de evenimente care a declanșat valurile migratorii considerabile, acestea au marcat semnificativ desfășurarea vieții sociale. Există mai multe etapizări realizate pentru organizarea informațiilor referitoare la fluxurile de migrație internă. A. Estimarea volumului emigrării nete din rural, pe etape (medii anuale)<ref id=”2”>Dumitru Sandu, Fluxurile de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
2008, online la http://strategia.ncsd.ro/docs/comentarii/ip mi.pdf, para. 2-7.</ref> ia ca punct de plecare anul 1968 și utilizează valori brute ale migrației. În prima etapă (1968 1972) se constată o creștere anuală a ratelor migratorii, în anul 1972 înregistrându-se 338.000 de migranți. În cea de a doua etapă (1973 1982) se înregistrează maximum-ul migratoriu atins în România în anii postbelici, cu aproape 400.000 de migranți anual în primii ani ai intervalului
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
și utilizează valori brute ale migrației. În prima etapă (1968 1972) se constată o creștere anuală a ratelor migratorii, în anul 1972 înregistrându-se 338.000 de migranți. În cea de a doua etapă (1973 1982) se înregistrează maximum-ul migratoriu atins în România în anii postbelici, cu aproape 400.000 de migranți anual în primii ani ai intervalului. Etapa a III-a (1983-1989) se caracterizează prin diminuarea volumului migrației interne. De exemplu, în 1985 s-au înregistrat 193.000, iar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
III-a (1983-1989) se caracterizează prin diminuarea volumului migrației interne. De exemplu, în 1985 s-au înregistrat 193.000, iar în 1989-196.000 de migranți. Primul an care a urmat revoluției din decembrie 1989 a marcat o reducere a fluxului migratoriu, în etapa a IV-a (1990-1996) înregistrându-se apoi aproximativ 300.000 de migranți anual. Odată cu etapa a V-a (1997 2001) asistăm la o schimbare istorică. Este perioada în care pentru prima dată fluxul urban-rural a antrenat mai multe
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]