867 matches
-
Da, cam atâta iarnă e pe la noi - foarte puțin - cât să bage de seamă unele plante că s-a scurtat ziua-lumină și să-și deschidă generos inflorescențele taman de Crăciun. La Marea Mediterană, mereu înflorește ceva, nu sunt discontinuități. La nevoie mijește măcar câte un zâmbet de om fericit, bucuros să se poată îmbăia zilnic în lumina solară, distribuită gratuit, uniform, fără discriminări. Ce-i drept, nu-i pentru oricine beția asta de bună dispoziție nepăsătoare. „Ce dacă vine primăvara?” par să
TRIUMFUL PRIMĂVERII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344380_a_345709]
-
firește, ajungeau din ce în ce mai târziu la destinație, cu toate că prețurile biletelor urcau într-un veritabil zbor. „Dacă o ținem tot așa, vom ajunge să călătorim cu diligență” - își spuse Platon privind în jur. De pe un panou din apropiere, chipurile candidaților, fie își mijeau ochii și-și etalau toată dantura într-un surâs de încântare, fie aținteau hipnotic privitorul cu mâinile încremenite-n gesturi de prestidigitație. Din plasa unei bătrâne, un dovleac tăiat în jumătate, părea că râde spre cer cu gura sa știrbită
CEAȚA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342751_a_344080]
-
iotă, îmi amitesc, iubito, serile, teii, cînd ne lumina luna, s-au dus aeve pentru totdeauna, au înflorit în luna mai iar teii , atâta de departe ni-i trecutul, școala, frumoasa adolescență plină de ne-mpliniri, când ni s-au mijit zorii primei noastre iubiri... marți, 26 mai 2015 Referință Bibliografică: fiind elevi... Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1607, Anul V, 26 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FIIND ELEVI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344100_a_345429]
-
Toate Articolele Autorului Bazar cu fleacuri și trăiri mărunte Am fost sau, poate, doar telal veros; Iubindu-te m-am preschimbat în munte Zi de Brumar cu soare zgrunțuros. Păream un zeu iar tu o muritoare Scrutând fuioare ce-mi mijeau pe tâmple Cuvintele -șuvoaie trecătoare- Goneau spre tine îndrăznind să umple Că fluviul marea, ori că râul vadul Strivind destinul sub porniri nebune N-aveam habar că ele sunt răsadul Ce va-ncolți în mine că minune. De prea mult
IUBINDU-TE, M-AM PRESCHIMBAT ÎN MUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344124_a_345453]
-
cu adevărată smerire-așteptând noi treziri - întru gloria deșartă a noilor drumuri - întru reculegere - în fața tuturor morților din mine - gânduri pe care umbra mea le-a târât - gâfâind - de-a lungul țărmilor înspumatelor ape ...e un timp pentru veghere - cu ochii mijiți până la izvoare - până la orbire - în fața mormintelor deschise - a ceea ce am dorit să ucid - dar nu m-au lăsat stelele cerului - atât de amestecat vorbind între ele - și cu mine - precum îngerii care - noapte de noapte - îl contrazic - până la isterie - pe
DOR DE STINGERE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344166_a_345495]
-
uiți: firava față ce te încurajează, Încet, de-abia se mișcă dar ochi-i scânteiază! Îți spune de lumină ce-n vis tu ai văzut, Despre curaj, speranța și tot ce ai pierdut... Mirat pornești cu dansa, te simți revigorat, Mijește-un fir de zâmbet: -Ce suflet minunat! De dragul ei și drumul îți pare mai ușor, Iar mâna ce te-atinge îți dă plăcut fior! Și-ncet descoperi rostul ceresc de a fi doi Iar inima îți bate atâtea ritmuri noi
ALINARE DE DRUM de VIOREL CROITORU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343075_a_344404]
-
apropierea orașului Techirghiol, tata a tras caii la fântâna cu cumpănă și i-a adăpat, lăsându-i să se mai odihnească vreo jumătate de ceas. Tot mai erau vreo douăzeci de kilometri până la Obor. Dimineața, când zorile au început să mijească de ziuă, m-am trezit și eu din somnul ce m-a furat în hurducăiala căruței. La ferestrele caselor pe lângă care treceam, a început să se aprindă becurile. Aici nu mai era ca la țară, iluminarea cu lampa cu petrol
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
Zorile începeau să-și facă apariția. Situația era dezolantă. Valurile se repezeau cu forță în mal, aruncând cu putere sute de hectolitri de apă rece spre cârdul de lebede. Stratul de gheață își mărea continuu dimensiunile. Cum începu să se mijească de ziuă, masculul dominant se îndreptă spre plajă, își luă întreaga comunitate de păsări grațioase și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul „Saturn”, lac situat la marginea Mangaliei, între stațiunile Saturn și Venus, lac cu apă mică, cu
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
oftat eu) știu că tocmai ați avut un concurs cu premii. De câteva zile am vrut să trimit și eu un talon dar din comoditate am tot amânat. - Păi v-am introdus noi în baza de date. - Și... ? (incepe să mijească o mică speranță) - Ați câștigat ! - Ce-am câștigat, în ziar era o reclamă cu un Volvo... - Nu, Volvo e la tragerea din ianuarie. Ați câștigat o excursie de lux de 1500 euro. - Unde ? - Asta hotărâți dvs, mergeți la o agenție
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
de zână. De când te-aștept în infinimea colii Iubite, parcă înfloresc magnolii... Dar unde este-acel numit departe? Dar unde este-acel numit departe? de-l caut în deșert și nu-l găsesc? Și ce lumină neagră ne desparte atunci cand zările abia mijesc? Cad flori din cer, risipă de petale ghiocul îmi vuiește în urechi. Din crânguri se aude zvon de jale și-un gust dulceah-amar de taine vechi. În ochi ți se citește toată zarea; la orizont se bulucesc cocori. Uitate stepe
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343707_a_345036]
-
țurca și măgarul, Hai colea să bem pălinca, Da-mi dai, frate, armăsarul. Dup-o dușcă de palincă Vasilică s-a-mbatat... Lasă iapa și-armăsarul La Bădița-n grajd, în sat. Dimineața se trezește Și mahmur și jefuit Cușma după deal mijește Vesel pleacă la iubit. Toader iac'-o fost mai iute A pus caii la trăsură Și-a tulit-o-n deal la Ana Și-o iubi fără măsură. -Apoi, bade Toderică, Pentr-o sticlă de palincă Mi-ai luat fata
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
apropierea orașului Techirghiol, tata a tras caii la fântâna cu cumpănă și i-a adăpat, lăsându-i să se mai odihnească vreo jumătate de ceas. Tot mai erau vreo douăzeci de kilometri până la Obor. Dimineața, când zorile au început să mijească de ziuă, m-am trezit și eu din somnul ce m-a furat în hurducăiala căruței. La ferestrele caselor pe lângă care treceam, a început să se aprindă becurile. Aici nu mai era ca la țară, iluminarea cu lampa cu petrol
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
pruncul cerea insistent să vadă lumina zilei. O apucaseră durerile de sâmbătă după amiază, nu le-a dat prea mare importanță, apoi toată noaptea s-a frământat de durere, neputând pune geană pe geană. Atunci, când zorile au început să mijească, l-a sculat pe Nicolae , și-a luat o gentuță cu strictul necesar și au plecat pe jos la maternitate. Era ora 7 dimineața, atunci se schimba tura, iar ea era prima venită. Pe drum se gândea că este doar
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378308_a_379637]
-
bibliotecă, unde găsi manualele vechi din care învățase. Știa că este bine pregătită și nu și făcea probleme că nu va face față. A prins-o noaptea citind și luând notițe. Ionuț a fost cel care a dat trezirea, abia mijiseră zorile, dar el nu mai avea răbdare, se temea să nu întârzie. Bunica le pregăti micul dejun, iar lui Ionuț îi puse în gentuță un pachețel cu mâncare și o sticluță cu apă. Laura se îmbrăcă cochet, dar decent, își
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378849_a_380178]
-
într-o zi să pot citi cu plăcere Biblia și să-i înțeleg toate tainele. Ce să-i faci îmi vine greu pentrucă nu sunt famialiarizat cu cărțile.” Așa monologa în acele momente Liviu când în viața sa începea să mijească zorii unui nou început. Într-una din zile veni Dorin la el acasă. Era singur în acel moment acasă, părinții săi erau la lucru. Dorin intră în casă fără să-l salute, părea foarte nervos și spuse: Ascultă Liviu tu
CUMPĂNA DIN NOAPTE (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379140_a_380469]
-
serviciu de ceai de porțelan, alături tronând insolite o cafetieră transparentă, din care se zărea aburul cafelei aromatizate de cuișoare și un ceainic minuscul. Mirosul licorilor mă salvă! Ca prin farmec, căpătai o stare de echilibru, galanteria de bărbat educat miji, iar sufletu-mi era iar preaplin de bucuria revederii cu Ea. Și, în timp ce turnă o ceașcă de cafea - pentru mine și una de ceai - pentru ea, realizai că toate portretele semănau atât de izbitor între ele. Chiar și cu Ea
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
cât vedeai cu ochii, pornind chiar de la capătul satului, și urcând domol spre culmile mulților împăduriți din zare. Din loc în loc, pășunile erau întrerupte de cursuri de apă, și chiar de mici heleșteie, sau ochiuri de apă limpede, în care mijeau păstrăvi viguroși. Cei din familia Vlahovic erau oameni de ispravă, vânjoși, îndrăgostiți de muncă, îngrijind cu sfințenie frumoasa lor gospodărie. Și erau atât de binecuvântați de Dumnezeu, căci trăiau la un loc, în aceiași casă mare, și bunica, și Vlahovic
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
lumii chiar când te irită orice! Florilor le surâde când ești descumpănit; Surâde-i plin de-ncredere omului iubit! Păstrează-ți moralul chiar când ești istovit, Si cand în juru-ți totul se duce de râpă! Mereu slăvește viață: când zorile mijesc, Când soarele te arde și când ești totu- o apă! Chiar când o umbră neagră asupra ta se lasă, Spre Ceruri tu surâde și soarbe din viața! Inspirat de versuri traduse de mine din engleză în franceză și apoi, predate
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
lumii chiar când te irită orice!Florilor le surâde când ești descumpănit;Surâde-i plin de-ncredere omului iubit!Păstrează-ți moralul chiar când ești istovit,Si cand în juru-ți totul se duce de râpă!Mereu slăvește viață: când zorile mijesc,Când soarele te arde și când ești totu- o apă! Chiar când o umbră neagră asupra ta se lasă,Spre Ceruri tu surâde și soarbe din viața!Inspirat de versuri traduse de mine din engleză în franceză și apoi, predate
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
o stea de mare sidefie, iar perlele presărate pe rochia albastră, scânteiau și ele, îmbrăcând-o parcă într-o lumină ireală. Întâlnindu.i privirea, fata îi zâmbi cu buzele de culoarea coralului. - Dacă Anemona ar fi de acord... - Așa, își miji ochii Algus așteptând continuarea... - Eu aș dori... Triton începu să râdă ușurel în spatele lui Algus. - Nu e de râs, zise cu seriozitate regele oceanelor, ditamai flăcăul care a răpus monstrul cu două capete să nu fie în stare să ceară
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
nu mă aduni niciodată Din culorile curcubeului Zămislit ca un legământ de dragoste Dintre mine și tine, pe vecie. Să nu mă lași niciodată Să purced la drum fără tine Fii farul ce calea mi-arată în noapte Și zorii mijind lângă mine. La hotare de noapte, la hotare de zi, Tu să nu mă strigi niciodată Iubește-mă doar cum numai tu știi Și păstrează-mi iubirea curată. Referință Bibliografică: SĂ NU ... Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SĂ NU ... de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380415_a_381744]
-
copilăriei privesc fetiță cu zulufi negri și ochii deschiși a miracol cum salța în galop peste obstacolele vieții în șaua cu ciucuri de fericire zâmbește a dojana mă prinde de clipă eternității ce o port pe inelar întreabă cu ochii mijind a mirare: “ Auzi chemarea sensului existenței din nemurire jocul copilăriei te face sa visezi?” Orgolliul timpului răspunde brăzdând adânc sentimente în curcubeul șoaptelor de iubire din durerile niciodată vindecate. Dor de fiecare fir de iarbă a trecutului cuprinde e-ul
FETIȚA CU ZULUFI NEGRI ȘI OCHII DESCHIȘI A MIRACOL de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379506_a_380835]
-
bucuram că sunt aici, dar timpul din fața mea, puțin mă incomoda. Ce-o să fac singură atâta amar de vreme în cel mai romantic oraș? Obiceiul de a-mi împărți cât mai riguros timpul, acum, mă pune ușor în dificultate. Se mijește de ziuă, iar ochii mei sunt pironiți pe fereastra din fața patului. Duminică, 15 iulie, ora 8.00. Un clopot, sau sute de clopote, cine mai distingea numărul!, dă deșteptarea italienilor. La fiecare ... trecute fix bate în ritmul unui cântec. Nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
bucuram că sunt aici, dar timpul din fața mea, puțin mă incomoda. Ce-o să fac singură atâta amar de vreme în cel mai romantic oraș? Obiceiul de a-mi împărți cât mai riguros timpul, acum, mă pune ușor în dificultate. Se mijește de ziuă, iar ochii mei sunt pironiți pe fereastra din fața patului.Duminică, 15 iulie, ora 8.00. Un clopot, sau sute de clopote, cine mai distingea numărul!, dă deșteptarea italienilor. La fiecare ... trecute fix bate în ritmul unui cântec. Nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381277_a_382606]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > BUCOLICĂ Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului BUCOLICĂ Pădurea izbucnește-n primăvară: Potecile se zvântă-n frunze vechi, Mijesc albastru pajiștile-n soare De toporași, brândușe, tămâioare, Adună cuiburi păsări în perechi A câta oară? Izvoarele au izbucnit în cântec: Și-aruncă-n vale unda cristalină, Ce-n șipot proaspăt, clar se răsucește, Apoi din piatră-n piatră tot șoptește Un
BUCOLICĂ de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381372_a_382701]