472 matches
-
ai demersului de față. Ei pretind că trebue să apar numai pe o piață apuseană și vor să mă editeze în Italia. Eu m-am gîndit însă la Franța. Et pour cause”. Deși Tzara se distanțase încă din 1916 de militantismul războinic și fascizant al „mașinismului” marinettian (manifestele sale Dada o dovedesc - și nu numai ele), deși mișcarea futuristă degenerase dramatic în deceniul trei, Costin - ca și ceilalți membri ai grupărilor Contimporanul și Integral - continua să îi facă reclamă liderului italian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu-l împiedică, totuși, să vadă lucid situația de fapt a avangardei noastre”, S. Mioc vede în afirmația poetului din articolul „Naționalism, rasă, tradiție“ (Patriotismul nostru nu e încă a păstra, ci a construi, subl. a.) „o frază care explică militantismul său modernist ca o reacție la insuficienta noastră dezvoltare artistică”. Prin urmare - un patriotism constructivist, nonetnicist, emancipator, un „sincronism organic” opus „naționalismului școlar și cazarmagiu al patriei de afaceri”. Din articolul citat - un comentariu pe marginea definiției națiunii la Ernest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
atitudine nealiniată îl reprezintă poziția sa față de Panait Istrati, anatemizat de stînga franceză și elogiat în mediile românești pentru apostazia din Vers l’autre flamme. Refuzînd „încadrările” politice, Sebastian pledează, de fapt, pentru adevărul uman aflat dincolo de orice ideologii și militantisme partizane: „Fostul comunist lichidează singur resturile naivității sale. Și lumea de la noi se bucură. Poate că are dreptate să se bucure. Nu știu. Eu nu sînt un militant (...) Comunism sau capitalism — iată două lucruri care crezute într-un fel puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Dinu, Virgil Teodorescu, M.H. Maxy, S. Perahim, Miron Radu Paraschivescu, Gellu Naum ș.a.) au optat pentru „avangarda” politică a proletariatului revoluționar, în virtutea vechilor opțiuni de stînga; unii dintre ei abandonaseră încă din anii ’30 „evazionismul” anarhic al avangardei estetice în favoarea militantismului antiburghez și antifascist, uneori explicit comunizant (Gh. Dinu, Sașa Pană, Miron Radu Paraschivescu, Perahim fuseseră chiar membri ai Partidului Comunist în ilegalitate; Geo Bogza, Gherasim Luca, Virgil Teodorescu, Paul Păun, Maxy, Gellu Naum ș.a. erau militanți radicali de stînga). Odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
avangardă artistică din România (în 1924, prin intermediul eclecticei reviste Contimporanul) indică un decalaj de aproximativ zece ani. Dacă „exportul” de avangardă (prin Tzara și Marcel Iancu) a fost unul insurgent, violent negator, prima avangardă din România a fost preponderent „constructivă”. Militantismul agresiv, insolent și contestatar s-a dezvoltat după 1924 pe traseul revistelor Punct - 75 HP - Urmuz - unu - Alge - Viața imediată etc., Integral radicalizînd moderația „ecumenică” a Contimporanului. Legitimarea externă a jucat un rol determinant în procesul de recuperare/recanonizare internă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o parte dintre membrii așa-numitului „grup suprarealist român” din anii ’40 („algiștii” Gherasim Luca, Paul Păun) au făcut parte în adolescență din „al doilea val”, ca emuli și discipoli ai lui Geo Bogza, trecînd inclusiv printr-o fază de militantism proletar realist-socialist. Spre deosebire însă de suprarealismul incipient al „uniștilor”, creația principalilor reprezentanți ai micului „grup” - maturizată și radicalizată artistic la un deceniu după ce mișcarea franceză își trăise momentul de climax, dar mult mai apropiată de sursele ei intelectuale - se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să mai stea la București pentru o vreme, nu avu nimic împotrivă și Mișu Leibovici începu să-i vorbească despre acest fiu al său, la care ținea și pe care îl iubea tot atât de mult ca și pe ceilalți fii, în ciuda militantismului său kominternist din anii interbelici, care-i adusese condamnarea la închisoare, și a unor neînțelegeri dintre el și restul familiei. Coborându-și prudent glasul, Mișu Leibovici îl surprinse pe Stelian și cu alte destăinuiri. După ce îl dăduseră afară din Ministerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de bază de trei luni, dar era prea târziu. Nu va avea niciodată parte de cunoștințele militare care reprezentau un procent atât de mare din cultura acestei societăți. Nu ar fi recunoscut niciodată asta în mod public, dar cu tot militantismul lui naționalist și influența politică pe care o avea în Israel, Akiva Shapira nu putea scăpa de sentimentul că rămânea un străin. Oamenii care se aflau alături de el nu aveau astfel de sentimente, putea să-și dea seama de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
zic că nu vor ? Presa, jignită de faptul că protestatarii au ajuns să aibă încredere în jurnaliști cam tot atît cît au în politicieni, se face că se interesează de situație : Se poate spune că au obosit românii să protesteze ? Militantismul care duce la polarizarea excesivă poate duce la ceva ? și pentru de la Roșia Montană ?”, 73% au răspuns că îl vor promova. Aceleași întrebări au fost puse referitor la exploatarea gazelor de șist. A doua zi, domnul Palada a fost numit
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la patria, fac eu apel, dintr-o acută senzație de neputință, la Hemingway. În democrație încape multă ipocrizie. Aibi răbdare, Iordana. Futurologii prevăd că-n 2050 politica n-o să mai intereseze pe nimeni. E prognoza lor. Or să dispară și militantismul politic, și specia de tocșoiști pe subiecte politice. I-am răspuns, în șarjă prietenească: Fuku** ... yama. Nici nu mai e mult pînă-n 2050, Magdo! Cum amîndouă avem convingerea că rîsu' se interferează cu plînsu', ne-am amuzat de ieșirea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
interogațiile lui Alexandru Zub sunt de „veșnică actualitate”, astăzi mai arzătoare ca oricând. Istoricul, fiind și el o ființă „supusă vieții”, s-a născut am putea zice forțând nota - odată cu el și întrebarea: cum se poate împăca subiectivismul său, inerentul militantism pe tărâm istoriografic cu exigența primordială a adevărului ? Alexandru Zub se plasează pe o linie de împăcare întâlnită acolo - spune el - „unde militantismul se exercită, după formula maioresciană, «în marginile adevărului» în limitele mai sus schițate”. Neîndoielnic că terenul tematic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
născut am putea zice forțând nota - odată cu el și întrebarea: cum se poate împăca subiectivismul său, inerentul militantism pe tărâm istoriografic cu exigența primordială a adevărului ? Alexandru Zub se plasează pe o linie de împăcare întâlnită acolo - spune el - „unde militantismul se exercită, după formula maioresciană, «în marginile adevărului» în limitele mai sus schițate”. Neîndoielnic că terenul tematic predilect al lui Alexandru Zub este istoriografia, ca reflex subiectiv al faptelor reale care alcătuiesc un fundal oarecum estompat. Faptele sunt însă fapte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru construc?ia unui regim nou, �n consonan?? cu ceea ce se petrecea �n societ??ile capitaliste dezvoltate. �n societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea a fost predominant? �nr�urîrea francez? �mpletit? �ns? cu romantismul rom�nesc ?i cu militantismul na?ional tradi?ional. �ntors �n ?ar?, Kog?lniceanu spunea c? �se tr?ie?te repede la Paris�, constată �larma ideilor noi�, �v?lm??agul vremii� etc., dar se �ntreba dac?-s bune schimb?rile repezi, dac?-i bun? �r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
r?ițul stalinismului pentru a vedea (re)constituindu-se disciplinele na?ionale care s? fac? investiga?îi originale dup? orient?ri teoretice adesea heterodoxe � a?a cum st? m?rturie opera remarcabil? �n toate privin?ele a polonezului Stanislas Ossowski. Militantismul sociologic latino-american America Latin? are, �nc? de la �nceputul secolului XX, o tradi?ie sociologic? hr?nit? de contribu?iile nord-americane ?i europene (�n special franceze) care conținu? s? �mbog??easc? cercetarea desf??urat? de institu?îi internă?ionale fondate ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
necesitate al unei culturi mici, care își determină elitele să probeze fazele comune de dezvoltare dintre Estul moldo-valah și Vestul francez. MOLDO-VALAHII ȘI ROMANTISMUL EUROPEAN Întîlnirea tinerelor elite luminate din Moldo-Valahia cu romantismul european se realizează sub semnul acțiunii și militantismului. Asimilarea marilor teme ale romantismului este pusă în aplicare cu euforie. Această glisare se explică prin conjunctura restabilirii regimurilor princiare cu o cenzură meticuloasă, mai ales în Moldova, și printr-un fel de dorință de a ajunge direct la acțiuni
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cu toate acestea, socialiștii și poporaniștii contestau, încă de la sfîrșitul anului 1880, axele sociale și economice ale majorității guvernamentale. Forțele de stînga sînt minoritare. Ele s-au născut din mișcările intelectuale inspirate de Rusia și Germania și au evoluat spre militantism în mediul rural, apoi și în centrele muncitorești. Unele facțiuni au ales calea legală și s-au apropiat de aripa stîngă a Partidului Liberal. Răscoala din 1907 și dezbaterile pe care le provoacă, în 1912, primul război balcanic le vor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
director al cărui președinte este luliu Maniu, înconjurat de personalități ca Lucaciu, Alexandru Vaida-Voevod, Octavian Goga, Aurel Vlad, Ștefan Cicio-Pop. O delegație este trimisă la București pentru a înmîna solemn rezoluția care proclamă Unirea. La 24 decembrie, Bucureștiul ratifică actul. Militantismul ardelenilor din toamna anului 1918 a cîntărit, fără îndoială, greu asupra deciziei lui Wilson de a recunoaște principiul unității naționale române. Anturajul președintelui american era preocupat, cu siguranță, de soarta minorităților naționale din Transilvania, însă era de acord cu principiul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țăranilor le este adresată o proclamație: "Fraților, dinspre est se aud strigătele de ură ale dușmanilor noștri care vor să ne despartă, semănînd discordia printre noi. Dinspre Rusia, orbită de doctrinele false, vin chemări la distingere și luptă fratricidă". Acest militantism naționalist se integrează într-un climat filosofic, propagat la București de profesorul Nae lonescu, climat care oferă premisele unei restructurări fundamentale, prin punerea bazelor unei filosofii naționale armonioase. Nae lonescu se consacră îmbinării dureroasei conștiințe de sine cu salvarea colectivă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și era membru al Comitetului Central al PC din Ucraina. În decembrie 1931, la al V-lea Congres al partidului român, care are loc la Moscova, este numit secretar general Alexandru Stefanski, membru al partidului polonez... Această istorie a unui militantism extrem de elitist și internaționalist nu este, cu toate acestea, total ruptă de o cultură politică și de mobilizarea concretă a stîngii: social-democrația, susținătorii poporanismului de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, caută calea unei mai mari dreptăți sociale" și a unei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atenției permanente acordate nivelului atins: "Partidul ne îndeamnă să nu rămînem în urma mișcării literare mondiale". Anii '60 alienează și totodată sfidează un tineret pentru care a fost desființată o întreagă generație de părinți: fie pentru că s-a angajat într-un militantism comunist ale cărui riscuri le-a înfruntat plătind scump acest preț, în 1936, în 1940-1944 sau odată cu restabilirea grăbită a ordinii în anii '50 -, fie pentru că a suferit eliminarea, ruina, privațiunile și închisoarea. Generația șaizeciștilor este o generație protejată: ea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lucra atunci ar fi fost frecventat de militanți comuniști, în special de Ion Gheorghe Maurer. Ceaușescu era un apropiat al mediilor Comitetului Național Antifascist, dar nimeni n-a susținut vreodată că ar fi luat parte la lucrările acestuia. Dovezile unui militantism activ sînt furnizate de foaia matricolă a tînărului comunist: arestat pe 26 august 1934, trecut prin fața Consiliului de Război al Corpului II de armată pe 28 august, este eliberat pe 21 septembrie. Tînărul activist este din nou încarcerat la Brașov
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la represiunea din anii dictaturii regale, legionare și antonesciene și au acționat din plin cu o violență fără scrupule în anii cuceririi puterii. Ei au oferit dovada nivelului lor la scară occidentală, la scara lumii socialiste. Ceaușescu reprezintă nu numai militantismul de mare risc, ci conservatorismul făcut din prudență și aroganță, un fel de atașament febril față de ceea ce a fost cîștigat și trebuie protejat după douăzeci de ani de luptă. Analizele politice clarifică manevrele aparatcik-ului care, între 1965 și 1969, își
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ce-or fi aceste Human Rights?"" Alături de români se află sovieticii Maximov și Natalia Gorbanevskaia. Intelectualii francezi, Pierre Daix, Claude Mauriac, Jean-François Revel și cei americani se structurează într-un curent. Se mobilizează și reviste: Esprit se află în centrul militantismului pentru drepturile omului, rusul Maximov conduce Continent-ul. Tot la Paris se realizează legătura între generația de la 1956, cea de la 1968 și cei veniți în 1977. Regimul este amenințat de această mișcare pe care o definește ca pe un complot
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
guvern, n-ar fi decît instituții de fațadă. Consiliul ungar este suspendat între 1971 și 1974, iar reuniunile lui devin mai apoi neregulate... Ungurii nu se mulțumesc cu sesiunile Consiliului muncitorilor care aveau loc în limba română. Mai rămîne doar militantismul clandestin. Intelectualii unguri lansează o literatură subterană de opoziție, un samizdat, jurnalul Ellenpontok. Prin vocea unuia dintre reprezentanții lor, Karoly Kiraly, al cărui text de intervenție este difuzat de Radio Europa Liberă, ei impresionează opinia publică internațională. Kiraly este comunist
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a sta de vorbă cu Noica. Constantin Noica devenea o adevărată instituție națională. Securitatea îl supraveghează dar îl lasă în pace. Noica lucrează în afara politicii. Filosofia lui nu aduce atingere națiunii. Pelerinii de la Păltiniș merg spre asceză și nu spre militantism, pe care Noica îl disprețuiește și-l consideră orb. Noica nu cheamă la ruptură, iar lucrarea sa ajută la cufundarea fără revoltă în iarna românească, trăită pe atunci ca o încercare trecătoare. Fenomenul Noica izola într-un particularism prea plin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]