471 matches
-
amintit tradiționalul Festival al Teatrului pentru Tineret, precum și alte activități culturale în rândul tinerilor, generate de o adevărată renaștere culturală la nivelul municipiului și județului Suceava. A fost evidențiat în acest context rolul important al femeii intelectual - parte componentă în militantismul feminin din cadrul Partidului Democrat Liberal. (februarie 19, 2010) “Hai în Bucovina !” STIMATE DOMNULE PRESEDINTE, STIMATI COLEGI, Numărul mare de turiști care au vizitat Bucovina în timpul Sărbătorilor Pascale din acest an nu este decât urmarea firească a unor demersuri substanțiale și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Un om ocupat / 27 Tânăr și înfășurat în pixeli / 33 Circ mult cu pâine puțină / 39 Un surâs pentru Virgil Ierunca, la aniversare / 43 Puțină politică și multe sentimente personale / 47 Marele beneficiu al dosariadei / 51 Emblema iraționalului / 55 Riscurile militantismului / 59 Misterioasele marii nedreptăți intelectuale / 63 O madlenă toxică / 69 Alte fapte și tatuaje / 73 Păcala, Omul leneș și etica muncii la români... / 79 Basarabia O dragoste rănită / 83 Ce fel de ziariști avem? / 87 Suzeta marxistă / 91 Războiul elevilor
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
aruncată de la masa belferilor nepăsători și fără alte nevoi decât ce înfulecă ei acolo, o umilitoare concesie, iar lucrul acesta este nu doar emblema iraționalului, ci chiar revărsarea lui, indecentă, abuzivă, grotescă, peste viețile noastre ale tuturor. Noiembrie 2006 Riscurile militantismului Războiul în jurul simbolurilor religioase în școli părea să aibă cel puțin un merit incontestabil. Fiind unul în care erau în joc idei, se dovedea revelator pentru starea societății noastre de astăzi, pentru capacitatea intelectualilor ei de a o înțelege, pentru
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
din oșteni, în parte, să te îngrozești cu cine dai nas în nas, în tranșee, chiar dacă nici ce vezi de cealaltă parte a liniei frontului nu e mai breaz. Iar asta de orice parte te-ai situa. E riscul oricărui militantism, de altfel. Decembrie 2006 Misterioasele marii nedreptăți intelectuale O nouă carte dedicată religiilor politice ale secolului XX, datorată lui Stéphane Courtois*, și răsfoită, cu nerăbdare, mai întâi la paginile de bibliografie, mă aruncă într-o stupoare nevindecată, iată, de peste zece
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
a eternului cetățean turmentat nu știu, pur și simplu, cu cine să votez. Mă gândesc acum și la acei oameni cuminți, care nu s-au repezit în arenă, deși au în mod sigur o opinie, dar fripți cândva cu ciorba militantismului, simt probabil nevoia să sufle și în corectitudinea politică, ea însăși deloc un banal iaurt, cum se știe, și-mi imaginez că aceștia se întreabă: de ce trebuie scoase icoanele obligatoriu, prin ukaz de sus? De ce să nu-i lăsăm pe
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
-și inflameze pletele, iar de pogo nici nu mai putea fi vorba. Căpoși, Mihnea și Nick (Făgădar) au perseverat în explorarea noului traseu - au produs, de atunci, multe piese în registrul acustic, cu mult mai mare preocupare pentru bogăția muzicală. Militantismul s-a păstrat, dar a coborât de pe scenă și a fost asumat ca exercițiu individual. Mihnea și-a dus rucsacul în mijlocul coloanei care a mărșăluit de la Cluj la Roșia Montană. Asta, în ciuda frustrării unui public flămând de adrenalină. A fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
răutăcioși ar putea totuși să se Întrebe ce făcea În acele veacuri de restriște Biserica Ortodoxă. Dar noi știm foarte bine că Biserica Ortodoxă nu trebuia să facă nimic. Ea era „supt vremi“. E un prim argument solid În favoarea ei. Militantismul, activismul politic și social sau lupta revoluționară n-au fost niciodată specifice nici Bisericii Ortodoxe, nici românilor În general. Sunt treburi de papistași, nu de adevărați români. Noi am fost mereu „supt vremi“, nu am căutat să ieșim trufași Înaintea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
împotriva lor" definește și mai mult rețelele exclusive de acces la resursele politice și imagistica naționalistă. Pericolul pe care aceste partide îl reprezintă este evident. Ele sunt o provocare pentru chiar esența ideilor liberale cosmopolitane, introducând în arena politică un militantism care poate fi destabilizator atât pe plan național, cât și regional. În România, alegerile din anul 2008 au demonstrat inabilitatea Partidului România Mare și a Partidului Noua Generație de a obține reprezentare parlamentară. Niciuna dintre aceste două formațiuni politice nu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ale rockului nu prea s-au evidențiat anul ăsta. Ori n-am fost eu atent? O bună parte a rockerimii a fost dintotdeauna conectată la problemele celor care n-au un cuvânt de spus în societate, desi dau un vot. Militantismul și mișcările de protest au găsit în rock aliatul cel mai onest și devotat, obținând oarecari succese în lupta cu „sistemul“. După câteva momente de indecizie și deruta, sistemul a găsit modalitatea să scoată bani și din astea. Concertele pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
metoda "din ușă în ușă", reuniunile de cartier sau utilizarea chestionarelor produc un "efect" suplimentar, care constă în mobilizarea forței proprii, în manifestarea capacității sale de mobilizare. Cele două aspecte privind conținutul informativ și relația socială sînt indisociabile, tot așa cum militantismul și comunicarea sînt resursele majore pentru activarea campaniei. Evoluția încadrării juridice a activităților politice, în Franța, înregistrează transformarea practicilor de comunicare. Chiar legea din 19 iulie 1977 interzicea publicarea sondajelor în ultimele zile ale campaniilor. Mai recent, legile din 1988
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
binelui la orice nivel, oricând și oriunde. Când scotea, la Botoșani, efemera publicație Reînvierea (1903), Xenopol se situa deplin pe linia discursului regenerativ de la Putna, ca și atunci când Îi Îndemna pe studenți să adopte ca deviză Solidaritatea sau Datoria. Un militantism civic de sursă romantică se degajă din mai toate demersurile sale, Încă din anii formației. „Căci om am fost / și aceasta luptător Înseamnă“, nota Într-o misivă din Berlin, citând un distih goethean, Însușit ca o deviză personală. În dezacord
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
față de literatura ce se făurea sub ochii lor, respingând hotărât nonvalorile. Ei tind necontenit spre obiectivare, reliefându-și permanent marea încredere în valorile spiritului. Notele deosebitoare nu fac decât să ilustreze diversitatea în unitate, sub semnul inconfundabil al maiorescianismului și militantismului estetic. Însuși Vladimir Streinu, în binecunoscutul său eseu Critica literară românească dintre "-", publicat în " în câteva numere ale revistei "România literară", face o serie de necesare apropieri și disocieri între confrații de generație: "...ei practică o critică aplicativă asupra literaturii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
referință. Versificația modernă se adresează specialistului și cititorului obișnuit, informând și instruind deopotrivă. Eseistul tratează cu eleganță și subtilitate chestiuni dintre cele mai interesante din sfera disciplinelor umaniste. Scara axiologică a lui Vladimir Streinu este suplă și funcțională. Din perspectiva militantismului estetic, exegetul disociază ferm valoarea de non-valoare, construind în materia efemeră a cuvântului edificii durabile, construindu-se simultan pe sine ca personalitate armonioasă. Locul lui Vladimir Streinu se află între valorile perene ale culturii noastre. II DOMINANTE ALE DEMERSULUI CRITIC
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism estetic asumat și consecvent, într-o inspirată sinteză a tradiției și modernității și într-un stil elegant, elevat, imediat recognoscibil. III CRITICUL LITERAR La o privire sintetică asupra operei lui Vladimir Streinu vom înțelege mai bine legătura indestructibilă dintre istoria
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
a materiei l-a făcut pe Vladimir Streinu să se poată pronunța asupra evoluției poeziei românești către sfârșitul deceniului al IV-lea, cu o neegalată competență." Într-o epocă de puternice frământări și confuzii, criticul a acordat atenția cuvenită esteticului: "Militantismul lui estetic constă mai ales în grija de a nu lăsa să treacă necombătută vreuna din numeroasele confuzii pe care le iscă mereu neglijarea specificului artistic." Perseverența criticului interbelic a fost perfect îndreptățită: "El apasă cu atâta insistență pe specificul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
dimensiunea militantă s-a estompat pentru că valorile despre care a vorbit Locke au intrat în peisajul normalității noastre cotidiene, în Weltanshauung-ul nostru, al celor ce ne socotim aparținători ai spațiului occidental. Însă observăm că, periodic, este necesară o redescoperire a militantismului pentru a păstra eficiente aceste valori. O idee pe care o susține în mod justificat Gabriela Rățulea, împotriva unei întregi tradiții, este aceea că se poate vorbi cu mult înainte de Revoluția franceză de manifestări ideologice: Se cuvine totuși să observăm
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
la București (1995), documentează și consolidează aceeași concluzie. 1. Politic și apolitic Ce înseamnă, de fapt, a fi politic? Noțiunea, trebuie precizat de la început, nu se confundă neapărat cu adeziunea la un partid oarecare și cu atât mai puțin cu militantismul în rândurile sale. Ea implică, în mare, două categorii de opțiuni esențiale: 1. O situare precisă față de alternativa fundamentală a sistemului politic: dictatură sau democrație? Totalitarism sau pluralism? Comunism sau liberalism? într-o altă terminologie, destul de vagă: stânga, centru sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este o declarație de război. Prin urmare, la luptă ! împotriva răului, deoarece prețul păcii nu poate fi distrugerea noastră morală. Nuanța retorică se face și ea simțită. Este aproape inutil de adăugat că subscriem integral la acest să recunoaștem: surprinzător militantism etic. în plan teoretic, Dan Pavel a câștigat, în modesta noastră persoană... măcar un singur suflet. Ne îndoim însă profund că s ar mulțumi doar cu acest mic succes. Mai mult decât de stimă și mai puțin, totuși, decât unul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
care au înntâmpinat cu interes și deschidere numeroasele mele încercări de a găsi o cale de comunicare pe temele eticii mediului. Constantin STOENESCU Partea I Etica mediului ca proiect teoretic 1. Clarificări conceptuale 1.1. Introducere 1.1.1. De la militantismul ecologiștilor la filosofii de meserie Protejarea mediului încojurător este o temă relativ recentă în conștiința publică, la nivelul mass-media și al discursului public, chiar dacă natura ca atare nu a lipsit niciodată, de la începurile culturii europene, din preocuările intelectuale, atât în privința
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
reducerii lor, utilizarea de capcane naturale și a ultrasunetelor. Nu insist aici asupra valabilității acestor soluții, ci atrag atenția doar asupra chestiunii de principiu a folosirii unor proceduri naturiste, proprii naturii, în asigurarea echilibrelor naturale. În fine, ca pionier al militantismului ecologist, pornind de la o idee a lui Jean Rostand, Carson vorbește despre obligația guvernelor și a instituțiilor statului de a ni se asigura dreptul de a cunoaște cum stau lucrurile. Obligația de a suporta ne dă dreptul de a ști
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
conștiință ecologistă presupune și regândirea relațiilor dintre oameni în funcție de noua lor situare teoretică și sensibilă față de natură. 1.1.3. Constituirea eticii mediului Etica mediului definește un câmp de cercetare filosofică autonom și coerent care s-a despărțit progresiv de militantismul ecologist pentru a deveni treptat un domeniu rezervat filosofilor de meserie. A devenit un domeniu fundamental al culturii filosofice anglo-saxone, acolo unde putem remarca existența simpomelor culturale specifice constituirii unui nou domeniu de cercetare academică (există reviste proprii, așa cum ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Destinul excepțional al eticii mediului în Statele Unite ale Americii poate fi explicat prin tradiția ecologică americană, inițiată încă din secolul al XIX-lea, manifestă în diverse domenii culturale, ale cercetării academice sau ale vieții publice, precum geografia, literatura, filosofia transcendentală, militantismul politic, ori ecologia științifică. Câteva nume de la sfărșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, reprezentative pentru astfel de preocupări ar putea fi Henry David Thoreau, cel ce anticipează atitudinea ecologistă și militantismul civic prin argumentele sale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
geografia, literatura, filosofia transcendentală, militantismul politic, ori ecologia științifică. Câteva nume de la sfărșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, reprezentative pentru astfel de preocupări ar putea fi Henry David Thoreau, cel ce anticipează atitudinea ecologistă și militantismul civic prin argumentele sale pentru o viață în mijocul naturii și nesupunere civică în numele unor principii morale împotriva cazurilor de injustiție ale instituțiilor guvernamentale, John Burroughs, un naturalist care popularizează în revistele vremii sensibilitatea și devoțiunea față de natură, John Muir
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor norme, transmiterea și apărarea lor. Pentru a fi acceptate și incorporate, ele se atașează discursului puterii care le impune și le propagă. Dar valorile sunt adesea direcționate de ideologie, În sens de atașament față de semnificațiile colective, de partizanat și militantism, de „serviciu” În sprijinul puterii. Iată ce funcție onorantă li se distribuie. Despre modul În care se insinuează și acționează ideologia asupra colectivității și individului mediu avem numeroase mărturii. În Ideologia germană, Marx spune clar: producția de idei, reprezentările, gândirea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pentru construc?ia unui regim nou, �n consonan?? cu ceea ce se petrecea �n societ??ile capitaliste dezvoltate. �n societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea a fost predominant? �nr�urîrea francez? �mpletit? �ns? cu romantismul rom�nesc ?i cu militantismul na?ional tradi?ional. �ntors �n ?ar?, Kog?lniceanu spunea c? �se tr?ie?te repede la Paris�, constată �larma ideilor noi�, �v?lm??agul vremii� etc., dar se �ntreba dac?-s bune schimb?rile repezi, dac?-i bun? �r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]