1,372 matches
-
O, mă supără pîn-în suflet când văd un moțpană cât un trunchi cu capul ca o perucă rumpând o pasiune în bucăți, în zdrențe adevărate, pentru de-a despica urechile... cari mai totdeuna nu sunt primitori de altceva decât dc-o mimică ne-nțeleasă și de zgomot". Tot asemenea se esprimă și de comicul de același calibru în vorbele următoare din aceeași scenă: "Nu lăsați pe ceia cari joacă pe nebuni la voi ca să vorbească mai mnlte decât cele scrise pentru ei; căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acel punt de vedere unde actorul formează din individualitatea sa particulară un instrument pentru-o ideală reprezentare de oameni. Reprezintatorul are așadar să percurgă aicea sistematice întreg cercul tecnicei. Aceasta se mărginește în cele două câmpuri, al retoricei și al mimicei, cari formează cele două momente ale artei reprezintatoare, pe cari ne rămâne a le dezvolta în membrarea lor în partea specială a acestui op. Cultura pătrunzătoare a acestor două laturi, prin cari se câștigă domnirea asupra întreg coprinsul materialului artei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale și s-a făcut apt și forte ca să domine el asupra afectului și să dispună liber de el. Însă actorul a cucerit prin asta și a căpătat sub puterea sa numai laturea naturală a artei sale. Cultura retorică și mimică e numai condițiunea negativă pentru nașterea reprezintațiunii (Darstellung) dramatice. Obiectul ei este individualitatea poetică: caracterul. Pătrunderea lui e lucru principal și esențial. Prin tecnică câștigăm numai libertatea de-a realiza caracterul intuit conform intențiunilor. Aici e locul propriu al (lucrărei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care neci poți Preafrumos zice Talma în espresiunele cunoscute de-ale lui despre stadiul întîi al simțirei 356 r nemijlocite, el, care-a avut o profundă cunoștiință asupra dezvoltărei sale artisticc. El zice: Despre Eckhof zice Engel, Idei la o mimică, I, pag. 66, că el nu se încredea neciodată la simțământ numai, ba că-și lua seama până și în cursul reprezintărei de-a nu precădea în simțământ pentru ca nu cumva, lipsit de judecată (Besonnenheit), să joace cu mai puțin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
23-28, 44). La jumătatea secolului al XVII-lea (1646-1648), episcopul catolic Marcus Bandinus relatează - într-un „raport general” către papa Inocențiu al X-lea - despre transele extatice practicate de anumiți vrăjitori (incantatores), întâlniți de el în Moldova. Tabloul este spectaculos : mimică, tremurături ale membrelor, zbateri convulsive, cădere la pământ și un somn letargic (mortuis similiores) de câteva ore. Când se trezește, vrăjitorul își povestește visele „ca pe niște oracole”. „Când cineva [...] se îmbolnăvește, se adresează acestor incantatores”, descrie Bandinus insolita practică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu aveau ce să-i răspundă și de aceea întrebarea i se păru fără rost. De îndată ce putu desluși trăsăturile Mariei, își dădu seama că avea să primească o veste bună. Femeia râdea cu toată fața, deși nu zâmbea deloc, o mimică bizară pe care Stin se obișnuise însă să o vadă adesea arborată de Maria. ― Xentya a născut ,un băiat de toată frumusețea. Are aproape patru kilograme și frații-savanți s-au grăbit să-i facă testele. Ei zic că nu e
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
artei dramatice, precum și capacitatea de a realiza un acord perfect Între calitatea dramatizării și calitatea conținuturilor de prezentat. Din partea celui care face expunerea se cere un real simț al măsurii, puterea de a sugera prin nuanțele vorbirii, prin pauze, prin mimică și gestică. Expunerea poate să capete o Înfățișare și mai dramatizată atunci când este pregătită În cadrul unei echipe de profesori (după sistemul team-teaching). În cazul acesta, profesorul care va face expunerea propriu-zisă În fața auditoriului se va vedea interpelat, după un plan
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Înțelegerea faptelor, a legăturilor cauzale, elevii să fie În stare să motiveze afirmațiile lor etc. O atenție deosebită urmează să se acorde „sancționării răspunsurilor”, Întăririi pozitive a acestora. Ea poate fi cognitivă sau afectivă, exprimată prin cuvinte(stimuli verbali), prin mimică și gestică (stimuli muți) sau realizată cu ajutorul prezentării unei scheme, a unei hărți, sau a unui model etc. care confirmă sau infirmă răspunsurile bune sau rele. Uneori Întărirea poate lua formele Încurajării, aprobării, reluării unor idei sau date și sublinierii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
înlănțuire de cuvinte, o viteză a pronunțării, un ton folosit, un număr de pauze între cuvinte etc. În consecință, cercetătorii care studiază vorbirea analizează ore întregi două-trei minute de conversație. În timp ce discută, subiecții folosesc o varietate de gesturi și expresii mimice sau alte manifestări emoționale. Pentru a realiza o observație reușită este important să decidem ce aspecte ne interesează mai mult, și apoi să stabilim o metodă simplă de înregistrare a comportamentului observat. Realizarea unei grile de observație, a unei liste
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
așteptat: într-o aglomerație observ mult mai repede sosirea unui prieten dacă urmăresc intenționat direcția de unde mă aștept să survină. Acest fenomen psihic este puternic influențat de motivație, de stările afective, fiind însoțit de caracteristici bine cunoscute ale posturii și mimicii (dacă „privesc” înspre un eveniment îndepărtat, de exemplu, ridic capul, sprâncenele, apar cute pe frunte, ochii sunt larg deschiși, iar când caut în memorie o denumire se manifestă expresii contrarii). Se pot descrie trei forme de atenție. Una involuntară, când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în clasă) cauzele declanșării unui război sau ale decăderii unui stat. La literatură liceenii pot să aibă ca temă continuarea unei nuvele, folosind personajele și stilul autorului. Alteori pot fi puși în situația regizorului: să facă observații detaliate privind jocul, mimica și atitudinile actorilor în cadrul unei piese de dată recentă etc. etc. Fără îndoială, un astfel de învățământ (practicat deja în statele avansate) vine cu cerințe noi pentru corpul didactic, fiindcă nici vorbă nu poate fi să lăsăm totul la inspirația
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
o propoziție, aceasta constituie un automatism verbal, lipsit de o adeziune personală, de convingere, având o slabă influență asupra conduitei sale. Când elevul ascultat la lecția de biologie spune: „Zestrea ereditară se transmite prin cromozomi” și profesorul (intenționat) adoptă o mimică întrebătoare, el se dezice imediat și spune: „Nu! Se transmite prin citoplasmă”. În acest caz, școlarul dovedește o memorare mecanică, efectuează un act de reproducere fidelă și atât. Evident, nu poate invoca argumente în sprijinul afirmațiilor sale, la care renunță
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în realizarea dimensiunilor operațional-metodologică și atitudinală. Faptul are consecințe extrem de importante în actul didactic, neconștientizarea acestui aspect putând avea consecințe surprinzătoare. Comunicarea nonverbală (CNV). Informația este codificată și transmisă printr-o diversitate de semne legate direct de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor. Înglobând o diversitate de posibilități, comunicarea nonverbală este astăzi obiectul unei susținute serii de cercetări menite să-i aprofundeze mecanismele și funcțiile. Din punct de vedere ontogenetic, CNV prezintă o mare precocitate bazată, în egală măsură, pe elemente
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în proporții hotărâtoare, prin CPV și CNV: 55% nonverbal, 38% paraverbal și doar 7% verbal. Un mic „experiment” vă poate convinge: Transmiteți clasei o informație atitudinalăă Atenție! Mă supăr!! Ă în două modalități: doar prin cuvânt (liniar ca tonalitate, intonație, mimică, într-un cuvânt, ca un robot vorbitor) și apoi în formulă mixtă: cuvânt hotărât, ton ridicat, sprâncene „de amenințare-avertizare”. Veți sesiza imediat diferența în reacția clasei. • Dacă în situația conținuturilor explicite, CNV are un rol diminuat, de regulă, explicativ și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de o parte, și între verbal și nonverbal, pe de altă parte, pot apărea și discordanțe (spre exemplu, ironia, ca formulă expresivă, are un astfel de mecanism discordant: un mesaj verbal laudativ, contrazis de un ton disprețuitor și de o mimică de aceeași factură); • Față de implicarea voluntară și conștientă a partenerilor în CV, CPV și CNV scapă cel mai ades conștientizării, gradul lor de spontaneitate este ridicat; Într-o comunicare cu dominantă verbală, cum este și cea didactică, CPV și CNV
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Qui est responsable de l’échec scolaire?, PUF, Paris. • Gough, G., 1994, Manuel de l’Inventaire Psychologique de l’Université de Californie. Forme revisée. CPI-R, Editions du Centre de Psychologie Appliquée, Paris. • Grant, B., Hennings, D., 1977, Mișcările, gestica și mimica profesorului, Editura Didactică și Pedagogică, București. • Grossman, H.J., 1973, Manual of Terminology and Classification in Mental Retardation, American Association on Mental Deficiency, Washington D.C. • Harris, M.J., 1991, „Controversy and Cumulation: Meta-Analysis and Research on Interpersonal Expectancy Effects”, in Personality and
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
C. Tsatsos). CÎnd diferențele nu sînt decise de aparatul intelectual sau de „echipamentul” cultural, atunci intră În joc „sensibilitatea”: „Cuvîntul spus indică Întotdeauna numai aproximativ un anumit gînd, fiind aruncat În conversație ca simplă schiță, pe care o completează gestul, mimica și cu deosebire intonația” (Vladimir Streinu). Iubirea și ura „Iubirea! Este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru ca să urce pînă la el!” (Michelangelo) „Iubirea” este singura care poate să realizeze armonia Între „cuget” și „inimă”, pregătindu-ne astfel sufletul pentru disponibilitatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și vehicularea mesajelor. Fenomenele paralingvistice, adică tonalitatea, viteza, timbrul, intensitatea vocii și accentul exprimă numeroase informații afective și relaționale. Alături de acestea, existentă o serie de alte canale de comunicare care fundamentează, însoțesc și califică comunicarea verbală. Astfel de căi sunt: mimica, gesturile, contactul vizual, ținuta, distanța dintre persoane etc. Diferitele manifestări nonverbale funcționează împreună și de obicei paralel cu cele verbale. Un anumit canal de comunicare nu poate fi interpretat izolat de celelalte căi și de situația data. Dacă, din motive
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
crustă golită de viață este luată drept expresie a unei ființe vii. Așa se retrage cu timpul sentimentul religios din ritualul Încremenit, așa se volatilizează vibrația estetică dintr-o operă mereu și la fel repetată, așa rămâne gestul sec și mimica stereotipă a feței În locul bucuriei vii și autentice, În locul elanului afectiv.” (V. Pavelcu) Inima nu minte. Destinată să trăiască din plin fiorii unei noi emoții, inima nu cunoaște manevra ocolișurilor sau a justificărilor din vorbire: „Discutând prea mult se pierde
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este ca o pasăre ce cântă în colivie. Dialectul este ca sânul unei mame de la care au supt toți și pe care acum scuipă toți (renegarea!). Ceea ce nu poate fi (încă) furat este trupul, cu corzile sale vocale, vocea, pronunția, mimica - ce rămân aceleași dintotdeauna. Însă este vorba despre o simplă supraviețuire. Deși încă mai deținem acest organ misterios „cu fulgere în ochi” care este corpul, „suntem tot săraci și orfani”. Această poezie atât de tragică are un echivalent într-un
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o politică decentă. Față de vremurile lui De Blasio, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. E suficient să mergi la Napoli. (Sau măcar să citești frumosul documentar despre Napoli scris acum câțiva ani de Antonietta Macciocchi 3.) Argoul, tatuajele, regulile tăcerii, mimica, formele lumii interlope și întregul sistem de relații cu puterea au rămas neschimbate. Iar epoca revoluționară a consumismului, care a răsturnat și a schimbat din rădăcini relațiile dintre cultura centralizată a puterii și culturile populare, nu a făcut decât să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
îndelungată de timp la acțiuni negative exercitate de una sau mai multe persoane. O acțiune negativă, continuă același cercetător, intervine atunci când o persoană lezează sau încearcă să lezeze, să rănească sau să incomodeze o altă persoană prin atingere fizică, gestică, mimică, pe cale verbală etc. Termenul bullying nu poate fi însă folosit în situația în care două persoane, de aproximativ aceeași forță fizică și psihologică, se luptă sau se ceartă. Bullying-ul presupune un dezechilibru, o inegalitate în relația de putere: persoana expusă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a ocupat împreună cu Lucian Blaga și O.W. Cisek. Înălțat pe coturnii unei megalomanii în proces, conferenția adesea la Fundația „Regele Carol I”, la Asociația Studenților Creștini din România și în alte locuri, intrigând auditoriul cu înfățișarea lui stranie și mimica răvășită, sugerând o insuportabilă combustie lăuntrică, de om mistuit de idei. De la o vreme, apelul la divinitate devine obsesiv în expunerile lui, trădând o fatală alunecare în manie religioasă, cu imprevizibile manifestări agresive. Deriva e sesizabilă și în proza, de
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
10 ani). Practica demonstrează că, mai cu seamă la copii, metoda este eficientă și interesantă, însăși activitatea de a sculpta constituind o terapie. Jucarea de roluri este o metodă fundamentală în psihoterapia familială, întrucât angajează nu numai planul comportamental propriu-zis, mimica, gesturile, comunicarea nonverbală, ci și registrul verbal. În afară de clasica psihodramă a lui Moreno, unde ideea centrală este de a juca rolul altuia pentru a-l înțelege mai bine, astăzi mulți psihoterapeuți consideră că reproducerea unor episoade familiale în fața terapeutului este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
teoria autopercepției, formulată de D. Bem (1967). Teoria nu se referă la formarea propriu-zisă a atitudinilor, ci este o ipostază destul de subtilă a neobehaviorismului, care spune în esență următorul lucru: așa cum noi deducem atitudinile altora din manifestările comportamentale ale acestora (mimică, gesturi, cuvinte, acțiuni), tot la fel conceptualizăm ce atitudini avem noi prin percepția propriului comportament. Apare evident că autoanaliza și reflecția sinelui sunt mult mai mult: nu e vorba doar de a ne defini atitudinile personale prin constatări asupra a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]