20,506 matches
-
aproximativ 60 de km de Tg. Mureș, stațiunea balneoclimaterică Praid este destinată tratării afecțiunilor respiratorii, reumatismale degenerative, a celor posttraumatice, neurologice, ginecologice și cardiovasculare. Cei care optează pentru speleoterapie parcurg cu autobuzul distanța de 1 250 m de la intrarea în mină până la baza de tratament, aflată la o adâncime de 120 m. Sălile din subteran sunt dotate cu sistem de iluminat și curind: galerie de artă în sare (sculpturi, picturi), terenuri de joacă pentru copii, capelă ecumenică, un minimuzeu al mineritului
Agenda2004-29-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282671_a_284000]
-
joacă pentru copii, capelă ecumenică, un minimuzeu al mineritului, expoziție fotografică, mese de ping-pong, un castel gonflabil, bufet, toate acestea oferind pacienților posibilitatea de a petrece aici patru ore plăcute. Tratamentul de speleoterapie și climatoterapie cuprinde practic inhalarea aerului din mină, fiind benefic și cu rezultate foarte bune în cazul astmului, bronșitelor și alergiilor. Cei interesați pot apela la serviciile agențiilor de turism sau pot găsi cazare la fața locului, la particulari, la prețuri ce pornesc de la 200 000 de lei
Agenda2004-29-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282671_a_284000]
-
rezultate foarte bune în cazul astmului, bronșitelor și alergiilor. Cei interesați pot apela la serviciile agențiilor de turism sau pot găsi cazare la fața locului, la particulari, la prețuri ce pornesc de la 200 000 de lei/cameră. La intrarea în mină se plătește bilet de intrare, care în sezon (perioada 1 iunie-1 septembrie) costă 100 000 de lei/persoană adultă, respectiv 50000 de lei pentru copii; în extrasezon, un bilet de intrare costă 30 000 de lei pentru adulți și 25
Agenda2004-29-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282671_a_284000]
-
al XVI-lea Ștefan cel Mare întărind privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a avea în fiecare an de la ocna de la Trotuș „câte o sută și cincizeci de dropi de sare“. Biserica Sf. Varvara, ctitorie a celor ce muncesc în mină, este săpată în sare la adâncimea de 240 m și, prin construcție, îi cheamă pe cei ce vizitează înaltele porți bisericești de la întuneric spre lumina credinței; aplicele, marele candelabru și celelalte obiecte de cult sunt tăiate la rândul lor din
Agenda2004-46-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/283060_a_284389]
-
27,9 milioane de lire sterline. Și Tottenham Hotspur a anunțat un bilanț mai slab decât anul trecut, „Spurs“ înregistrând pierderi de 1,2 milioane de lire sterline. l Aducerea lui David Beckham în capitala Spaniei a fost o adevărată mină de aur pentru Real Madrid. Datorită acestui transfer au crescut încasările de marketing ale „albilor“ cu 312 milioane de euro. În total, clubul madrilen estimează încasări de 630 milioane de euro pentru acest an. Jumătate din acești bani, aproximativ 287
Agenda2004-48-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283107_a_284436]
-
A lansat, de asemenea, soliști de prestigiu ai muzicii bănățene ca: Ana Pacatiuș, Tiberiu Ceia, Sonia Vlaicovici Butaș, Dumitru Constantin, Dumitru Chepețan, Ilie Martinescu, Ion Cristoreanu, Antoaneta Mandan, Vioara Iost, Rodica Dima, Ileana Chinezoni, Vetuța Merticaru, Livia Ilcău, Aurelia Magnici, Mina Baniaș, Eugenia Curelaru, Margareta Bencec, Maria Petchescu, Ioana Cristea, Mihaela Petrovici, Bota Aurel, Alina Ștefănescu și mulți alții. A avut și are colaborări la spectacole cu: Mariana Drăghicescu, Ana Munteanu, Petrică Moise, Pera Todorovici, Geta Toc, Vasile Conea, George Adam
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
Marcovici un leit-motiv ce adesea se încarcă polemic dar și nostalgic: "am prins rădăcini la etajul zece / văd sinagoga reformista / văd o parcare / n-are cine să-mi picure mir / pe gaura cheii, n-are cine / să mă apere de mine / aici în Haifa zidurilor de sprijin. /ascunsă mi-e inima de tine, / grădină mea a rămas Dincolo / mi-am luat cu mine semințe și frunze, / le-am împărțit pe la prieteni / să prindă rădăcini undeva..." Cicatrizarea feluritelor răni, cea a dorului
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
parcare / n-are cine să-mi picure mir / pe gaura cheii, n-are cine / să mă apere de mine / aici în Haifa zidurilor de sprijin. /ascunsă mi-e inima de tine, / grădină mea a rămas Dincolo / mi-am luat cu mine semințe și frunze, / le-am împărțit pe la prieteni / să prindă rădăcini undeva..." Cicatrizarea feluritelor răni, cea a dorului de Dincolo sau cea a contratimpului cuplului, se face prin retragerea orgolioasa în poem, în memorialul dedicat figurii paterne, Saul ("ucis de
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
partida, ale unui sacrificiu asumat: "levana, levana... numele meu în ebraică /nu-l murmura nimeni aici. / fâlfâie steagul în care mă învălui / de o bucată de vreme / un cer insipid / doar fetele mele au prins trenul / speranței, / mă împac cu mine / îmi aduc aminte de pactul eșecului / cei de dincolo mă recunosc." De dincolo de zidurile de sprijin ale Haifei se aude răspicat cuvântul latin al elegiei Biancăi Marcovici la răscrucea dintre două lumi. Bianca Marcovici, Amprente, Ed. Papyrus, Țel Aviv, 1999
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
vorbirea. Dar e prea complicat, - susceptibilitate mare. Renunț, iar vocabularul sau incorect, pretențios, mă face să conduc prost. Mergem pe șoseaua Mihai Bravu la ore de vîrf. Aglomerație mare, circulație intensă mai ales de camioane. Devin din ce in ce mai nervos, nesigur pe mine fiind, si asta ma silește să mînuiesc cu brutalitate schimbătorul de viteză, ... frînă, ... trag de ele ca de niște ciomege. Băiatul de lîngă mine care ma dublează îmi atrage destul de sever atenția să nu mai fiu brutal cînd conduc și
Frică si brutalitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17685_a_19010]
-
scenă. Acest rol solicitant îi pune în valoare actorului Marcel Iureș valente interesante și nu foarte des exploatate. Victor Rebengiuc a făcut un rege Lear cam de unul singur într-un spectacol shakespearian care ar fi avut nevoie de o mină viguroasa de regizor. Dragoș Golgotiu însă nu a avut soluții pentu actori și nici răbdare pentru lucrul nuanțat. Regele Lear al lui Victor Rebengiuc, deși are momente de virtuozitate mai ales în prima parte a spectacolului, nu reușește să strălucească
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
nu pot lucra liniștit fără a avea la dispoziție cărțile: după cum știi, eu lucrez necronologic și după cum ma taie capul)". Că și (e înscrisă aci o preferință autohtonă): "Pentru seminar, m-am decis să ne ocupăm de poeți români (după mine mai buni români că francezi), Tristian Tzara și B. Fundoianu: am telefonat lui Doinaș să-mi trimită urgent poeziile lor românești, apărute la noi în țară în ultimii 15 ani: nu cumva le aveți și voi la bibliotecă din Heidelberg
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
a scris prea puțin. Secerat de o boală nemiloasa, numai la 22 de ani, timpul și tăvălugul războiului l-au aruncat în neant într-o zi de mai (19 mai 1939), dimpreună cu cele două plachete ale sale: Tălmăciri din mine (1936) și Față Morgana (1938). Cât despre "Blocul scriitorilor tineri" și ceea ce trebuia să devină organul sau de presă: MANIFESTUL NOPȚII ALBE, se știe și mai putin, desi printre inițiatorii acestei mișcări literare, în afară de George Petcu, se aflau și prietenii
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și la Pământul (Călărași), în 1935. A mai colaborat la revistele: Hotarul (Arad), Festival (Silistra), Decalogul (Brașov), Revista scriitoarelor și scriitorilor români (Dir. Aida Vrioni), București ș.a.; * Debut editorial: Tălmăciri din mine (versuri), editat de Editură Pământul, Călărași, 1936; * Al doilea volum de versuri: Față Morgana, publicat la Editură librăriei Pavel Suru, București, 1938; * Recenzii despre aceste volume, în revistele: Ardealul (Brașov), Decalogul (Brașov), Hotarul (Arad) sub semnătură lui Al. Negura, în
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
de spirit cu totul neașteptată, pe care priză săptâmânală nu mă făcuse să o bănuiesc. Liniștea. s...ț Prețioasă și aproape uitată stare pentru un scriitor care a ajuns să trăiască apăsând pe capul pixului că pe un declanșator de mină." Jocul liber al gândirii asociative Subiectele articolelor sunt cele care îi vin autorului în minte atunci când se așează la masa de scris. Iar dezvoltarea lor este dictată de zig-zag-ul capricios al gândirii asociative. Așa se explică de ce nimic nu este
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
țară. Această privatizare a "Daciei" Pitești are, dincolo de contractul propriu-zis cu Renault, în care FPS-ul a vîndut cele 51 la suta de acțiuni ale sale acestei firme, o mai curînd tristă valoare simbolică. Anume că la noi vrabia din mină a fost păstrată pînă cînd era pe punctul de a se transformă în purice. Atît cît mă pricep, probabil că mulți dintre cei care vor să cumpere o Dacie la prețul ei de azi sînt viitorii revoltați de prețurile pe
Dacia care nu mai e Renault-ul care va fi Dacia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17792_a_19117]
-
Doinei Ispirescu, clar modelata în cel de al doilea volum al său, fără trădarea dominantelor de mai înainte: notația naturalista a unor imagini dure, dezignând condiția omului modern, dimpreună cu chemările unui eu neliniștit: Când am intrat în lume/ peste mine s-au prăbușit zodiile./ Doar luna drum a făcut,/ panglică de lumină/ peste mlaștină sângerie/ a viscerelor scoase la vândut". Natură însăși își are visele ei rele, la acele ore opace când întunericul își dispută cu lumina dominația clipei: "Lumină
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
că am sucit mințile unor văduve din Bucureștii Noi. Ce frumos ar fi să fie adevărat! Din nefericire, însă, eu nu mai reușesc de multă vreme să sucesc nici macar mințile unor neveste. Numărul mare de neadevăruri puse în circulație în legătură cu mine îmi dă o idee clară (trăită!) despre neprofesionalitatea presei. Dacă eu, un figurant al vieții publice din România sunt tratat astfel, îmi dau seama ce se întâmplă cu un protagonist. Mă grăbesc să precizez că nu protestez împotriva unor aprecieri
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
Estera, într-un mod barbar. Visarion reușește să traverseze Dunărea și ajunge în Occident, convins că și fratele lui a fost ucis, iar Matei rămâne captiv într-o țară transformată în întregime într-o temnița. Protagonistul românului lucrează într-o mină, urmând exemplul tatălui lui. Împreună cu un prieten, plănuiește să arunce în aer sediul PCR și în acest scop adună acasă dinamita, dar este descoperit de Securitate și trimis din nou în închisoare. Eliberat la 21 decembrie l989, ia parte la
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
și a o fraudă de bogățiile ei, într-o perioadă de foamete datorită secetei prelungite. Cuvinte aspre are față de acoliții interni ai sovieticilor. "Și astfel, nota la 9 aprilie 1946, pentru un blid de linte, după cum spune și Biblia , o mină de fii nelegiuiți ai neamului românesc, pentru a rămîne în funcții de miniștri, vînd rușilor toate resursele prin care România și-ar fi putut reclădi edificiul sau politico-economic dinainte de război". A notat scrupulos, pe masura ce le află, toate vexațiunile puterii ocupante
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
pulberea șchioapătă/ pe mutrele călătorilor// sînt același ins ce priveste garoafele galbene/ în odaia din care abia au plecat rudele/ ce participaseră la părăstas/ și casa întreaga cu numarul ei de tablă emailata/ și cu olanele căzute își amintește de mine/ că de un cutremur mulțumitor/ ce n-a tras chiulul dar nici n-a făcut mare zurba/ inventînd în schimb atîtea moduri, de a opri tăcerea pe hîrtie/ de-a împărți mici picături de apă/ dintr-un ocean viitor"(Un
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
ne-au însemnat cu urme dureroase... Biografia unui best-seller - Domnule Ion Ioanid, sînteți autorul unui mare succes editorial. Cum s-a nascut ideea acestei cărți? - Intenția mea prima a fost sa reconstitui cît mai multe nume de oameni aflați cu mine în închisoare, oameni obișnuiți. Ar fi fost păcat să se piardă aceste nume. Multe din ele mă obsedau. Pe altele, îmi era greu să mi le amintesc. Așa că, într-o bună zi, am gasit la noi, la Radio "Europa Liberă
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Fărcăsanu, m-a întrebat cum mă cheamă și mi-a spus că se bucură că-i calc pe urme tatălui meu, un liberal convins. I-am răspuns că n-aș vrea să fac politică, ci doar țin să dau o mină de ajutor la ce se întîmplă. Fărcăsanu a rîs și... așa a decurs aderarea mea la Tineretul Liberal. E drept că după Revoluție nu mă mai bucur că am făcut parte din Partidul Liberal din pricina lui Câmpeanu... Însă asta este
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
descendenților. "Din exercițiul îndelungat al atâtor convenționalisme", scrie Regman, "și în contact cu un public ce dovedea că se lasă destul de ieftin descusut sentimentaliceste, ei ajung astfel să-și creeze până la urmă un fel de stil, să-și alcătuiască o mină aparte (în dosul căreia ghicești maliția ghidușa a unui Iorgu Caragiale) și chiar o anume dezinvoltura persiflanta, ce se va impune cu vremea că un al doilea fel de a fi al familiei. E o poză această, un soi de
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
el, daca poporul voia într-un fel, așa trebuia să fie. Pentru el personal nu pretindea absolut nimic, nu era interesat de nimic material...Singura lui avere (înainte, firește, de dictatul de la Viena, n.m.), de cînd era avocat, era o mină de aur în Munții Apuseni, pe care i-a dat-o spre administrare lui Romulus Boilă, care, cum am văzut, ținea pe una dintre nepoatele lui Maniu. Cu titlul că cere bani în numele lui Maniu, Boilă îi făcea tot felul
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]