943 matches
-
fost liberalizate prețurile. A urmat o recunoaștere a dimensiunilor și inflației de penurie și o scoatere a sa la suprafață. Pentru că lumea românească a identificat creșterile de prețuri cu guvernul aflat atunci la conducerea țării, a urmat o epocă a mineriadelor și a unor mari transformări de ordin politic. Momentul liberalizării prețurilor este momentul unui dublu șoc. Posibilitățile de consum scad în continuare, cumulate cu creșteri rapide ale prețurilor. Dacă sistemul era într-un punct de echilibru 1037 (e) realizat pentru
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
pentru închiderea emisiei și, prin această, incitarea venirii minerilor la București. Ori incendierea unei mașini a poliției, lângă Institutul de Arhitectură, de către polițiști în civil, incendiere pusă apoi pe seama elementelor legionare, justificând astfel reacția minerilor și autorităților. De altfel, toate mineriadele din România anilor '90-'91 sunt exemple tipice de provocări, orchestrate în scop politic. În acest context, să ne reamintim și de teroriștii din decembrie '89, o provocare abila, care a permis unui anume grup politic să acapareze, puterea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
numitele festivaluri mondiale ale tineretului și studenților au constituit cel mai mare rezervor de racolare pentru serviciile secrete sovietice. După 1952, Ion Iliescu s-a aflat constant în comitetele de organizare ale festivalului, până în 1957. VI. "SPĂLAREA CREIERELOR": ILIESCU ȘI MINERIADELE (AFACEREA "STATIILOR-PILOT": 25 DE ANI DE EXPERIENȚE PSIHO-SENZORIALE ASUPRA MINERILOR, PENTRU A CREA "OMUL NOU") 1. "SPĂLAREA CREIERELOR" ȘI "REEDUCAREA", DOUĂ TEHNICI DE MANIPULARE DE TIP KGB Cum am văzut anterior, între tehnicile deprinse de viitorii submarini în școala specială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
durată au dovedit, încă din anii '60-'70, ca grupa minerilor de 20-29 de ani avea excitabilitatea mușchiulara cea mai bună și diametrul pumnului cel mai mare. Este exact grupa de varsta aleasă pentru a veni la București, în toate "mineriadele", în urma unor "elemente informaționale luate și cu caracter "adaptativ-manipulatoriu", progresiv-percepute de mineri la televiziunea națională post decembrista. S-a alcătuit și un tabel (atlas), unic în felul său, cu determinanți de comportament la aceste categorii de muncitori. Ultimele două rubrici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
mitingul golanilor, atacarea televiziunii de elemente legionare etc.). Minerii au fost, în realitate, doar niște cobai, utilizați de păpușarii din umbră. Aceia care le-au testat și cunoscut anterior reacțiile, timp de douăzeci și cinci de ani. 3. "SPĂLAREA CREIERELOR": ILIESCU ȘI MINERIADELE TIP "MASKIROVKA" · 28 IANUARIE 1990 In Piata Victoriei are loc un mare miting de protest al membrilor și simpatizanților partidelor istorice - PNȚCD și PNL - precum și al altor formațiuni democratice, împotriva hotărârii FSN de a participa la alegerile programate pentru luna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
protejați. Da, că cel de pe Olteniței a primit dispoziție și s-au dus până la un loc, până la Piața Sudului. Din Divizie, altcineva n-a mișcat. De ce vă spun? Îmi amintesc că ulterior eram Comandant de Divizie deja, la una din mineriade, când s-au întins minerii, când au dat foc la Ministerul de Interne. S-au întins pe caldarâm și un locotenent-colonel, Anghel, un coleg de-al meu, a ieșit cu un batalion de tancuri atunci. Se primise dispoziție și m-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
nu am dat mâna. Cheler era un om impozant, mare, înalt, solid, și Iliescu a venit și a întrebat: "Ce face tovarășul Cheler?" Pe urmă am mai avut cu Iliescu niște discuții, le pot spune. Am avut niște întâlniri pe timpul mineriadelor. S. B.: Dar atunci, în timpul Revoluției, ați avut discuții? M. M.: În timpul Revoluției numai l-am văzut. Pe urmă ne-am mai întânit, la un moment dat, când eram eu la Interne și ei candidau și le trebuiau informații. Ne-
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
vă dau un singur exemplu, cu orice risc. Mă iau pe mine, om care s-a dus de la comandant de pluton, în toată ierarhia militară, până la prim locțiitor al șefului SMG39-ului și Comandantul Universității, inclusiv doi ani la Interne, cu mineriadele. Câte cunoștințe sau câtă experiență am acumulat? Domnule, a doua zi după ce ai ieșit la pensie, nu-ți mai răspund nici la telefoane, dară-mi-te să-ți folosească experiența. Pleacă de la ideea românului: "Ce, bă, acela-i mai deștept
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
În primul rând, pe Iliescu. Occidentul privea cu uluire la ceea ce se Întâmplă. În primul moment, revoluția română suscitase un val de simpatie În Întreaga lume. Cu atât mai puternică a fost dezamăgirea, odată ce notele false s-au Înmulțit. Iar „mineriada“ din iunie a pus capac la toate. Prin voia propriilor conducători — mai preocupați de viitorul lor decât de viitorul țării —, România s-a autoizolat. Firește, conducătorii puteau să spună că cei mai mulți dintre români sunt alături de ei. Așa și era. Ar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ca societăți comerciale; Între timp, au trecut printr-un proces de acreditare academică, și nu toate au rezistat (dar sunt Încă destule). În ansamblu, ele au stimulat mai mult câștigul decât competența profesională. În exterior, după atenuarea indignării stârnite de mineriadele din 1990 și 1991, relațiile cu Occidentul au Început să se destindă. Dar pentru occidentali Iliescu nu a devenit niciodată, cu adevărat, o persoană Întru totul frecventabilă. Pentru România ușa doar s-a Întredeschis, În timp ce pentru alții se deschidea larg
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
evocând jargonul de partid din vremea comunismului. Gafa aceasta verbală fusese precedată de dubla gafă din ultima sa zi de președinție, când l-a grațiat pe Miron Cozma, condamnat la ani grei de Închisoare În 1999, pentru rolul său În mineriada din 1991; Își exprima astfel recunoștința pentru cel care-l ajutase să zdrobească În 1990 „Piața Universității“ și să scape În 1991 de Petre Roman; În urma protestelor aproape unanime, la câteva ore a anulat grațierea! În declin lent, dar constant
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
făcea parte din echipa lui Gorbaciov când a fost atacată televiziunea din Vilnius și au avut loc niște fenomene care Încă nu sunt foarte clare. Ion Iliescu are propriile sale semne de Întrebare din trecut. Înainte de toate, mă refer la mineriade. Dar ne aflam la comparația cu democrațiile semifuncționale sau funcționale din America Latină. Las Columbia deoparte, pentru că este În plin război civil, acolo există mafia drogurilor etc. Să luăm o țară ca Peru, În care există un fel de democrație, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
suflet colectiv” (ca să folosesc câțiva din termenii consacrați de Gustave Le Bon în lucrarea sa de referință Psihologia mulțimilor). Însă probabil că erau, măcar parțial, și o „mulțime eroică” (în schimb, în 14-15 iunie 1990, cu prilejul celei mai violente mineriade din postcomunism, în care minerii - alții decât cei din 1977 - au maltratat studenți și, în general, pe oricine era bănuit a fi intelectual, aceștia s-au dovedit a fi o „mulțime criminală”). La sosirea lui Ceaușescu, deși atmosfera era incendiară
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în ultimă instanță, chiar comunismul. Concluzietc "Concluzie" Alin Rus (2003) analizează mitizarea și demitizarea minerilor de-a lungul timpului, în România, în funcție de regimurile ideologice care i-au folosit (de la comuniști la politicienii din postcomunism care au fost eminențele cenușii ale mineriadelor). Din studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit din miner un „proletar arhetipal”, un „vârf de lance al
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1987, Securitatea a încercat să-i confecționeze un dosar de „nebun”. În 22 decembrie 1989, Dobre s-a deplasat în Valea Jiului, dar a fost marginalizat de consiliul FSN local. A fost contactat în ianuarie 1990 pentru a participa la prima mineriadă, dar a refuzat să se implice. În primăvara anului 1990, Virgil Măgureanu i-a făcut oferta să devină ofițer SRI. A refuzat-o. În iunie 1990, Dobre participă la mitingul-maraton din Piața Universității. În septembrie 1990 reușește să fie trimis
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
conducere. De la vorbe până la fapte era drum lung și lucrul acesta avea să fie resimțit vizibil în dizgrațiosul an 1990, cel mai violent în materie de fratricid din România postcomunistă (vezi agresiva campanie electorală sau evenimentele din 13-15 iunie, cu mineriada aferentă). Catalogările sub care apăreau evenimentele din decembrie 1989, cel puțin în anul 1990, destul de repede după consumarea lor și mai cu seamă după evenimentele marcante din capitală, au fost următoarele: zaveră, mișcare, răscoală, revoltă, răzmeriță, insurecție, război civil (între
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cât mai mult din regimul precedent. ș...ț Opoziția putea să existe, dar numai marginal, ca opoziție tolerată” (p. 363). Neducerea până la capăt a revoluției și pervertirea ei au fost dovedite mai cu seamă de momentul 13-15 iunie 1990 (și mineriada cea mai violentă), când România a fost „la un pas de dictatură, de o dezbinare gravă, de război civil” (pp. 363-364). Reacția internațională, de critică la adresa regimului Iliescu, a fost cea care a obstrucționat instaurarea unei noi dictaturi patronate de
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de la presupusa revoluție va fi creat Serviciul Român de Informații, considerat de Antonia Rados a fi Securitatea rebotezată și reorganizată. Cu ajutorul SRI, opoziția este demonizată, iar anticomuniștii ieșiți în stradă, care acuzau noul regim de neocomunism, sunt insultați și maltratați: mineriadele din 1990, mai cu seamă cea din iunie, pledează în favoarea ideii că Securitatea ajunsese să controleze din nou România. Demonstrația minuțioasă a Antoniei Rados pierde totuși din vedere câteva lucruri: în primul rând, faptul că „teroriștii” au fost contaminați cu
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
propusă de Ion Rațiu, de a se crea un post de televiziune independent); deși PCR este scos în afara legii, în 12 ianuarie 1990, sub presiunea străzii, decizia este abrogată ulterior; FSN monopolizează puterea prin decizia de a participa la alegeri - mineriadele (ianuarie, februarie, iunie 1990) au constituit o strategie a noii Puteri de a teroriza și controla populația. Prin urmare, Dumitru Mazilu susține că revolta și revoluția au fost secondate și preluate din mers de o conjurație internă a cărei miză
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
putere, Frontul Salvării Naționale nefiind altceva decât un PCR „cu față umană”, până la un punct- căci nu arareori a apelat la „practici leniniste” precum mobilizarea muncitorilor împotriva intelighenției ori a opoziției politice care militau pentru o democratizare radicală a țării. Mineriadele din 1990, în special cea din iunie 1990 (calificată de Tismăneanu ca fiind o „orgie stalinisto-fascistă de ură și violență” - p. 234), au demonstrat autoritarismul regimului Iliescu instalat după revoluție. Într-o altă lucrare pe care o coordonează (Revoluțiile din
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de tot felul. Tinerii lui P. nu mai știu să se bucure, „săraci”, „neînțeleși”, ei devin din frumoși crai și din nebuni ai marilor orașe niște băiețași „șmecheri” de la colțul străzii. Romanul este o fabulă a „politichiei”, cu secvențe precum mineriada din 1991, relatarea meciului de fotbal România - Suedia, atmosfera din tractirul pestriț al lui Ciaplin etc. SCRIERI: Mesteci și respiri mai ușor, pref. Bogdan Ghiu, București, 2002. Repere bibliografice: Andrei Milca, Constantin Popescu și catastrofismul de Dâmbovița, CC, 2003, 1-2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
cele mai multe împrumuturi (acciză, *aleză, *aubadă, *charismă, *barjă, *bifă, *canisă, *clonă, *diaforă, !diasporă, *dischetă, *drenă, *favelă, *fiestă, *franciză, *fusaiolă, *gerberă, *hiadă, *izogonă, *jotă, *lavetă, *majoretă, *minolă, *moră, *mortieră, *pandoră, *parapantă, *pegră, *planetară, *prioră, *pubelă, *rovinietă, *simeză, *tastă), dar și creații interne (*mineriadă), și numai 5 intrări în tiparul flexionar ă - ĭ (*geacă-i), ceea ce înseamnă o pondere de aproximativ 20/1. Deși mult diferită în raport cu ponderea stabilită de Brâncuș (1985) − 10/1 −, direcția de evoluție pentru fondul cult al limbii a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
aici și toate formațiile (analizabile sau semianalizabile) cu sufixele neologice -ită, -oză, -anță/-ență, -iadă, -e(u)ză, productive în româna actuală, după cum probează forme ca: scenarită, spionită, telenovelită, cuponiadă, dosariadă, lideriadă (apud Stoichițoiu-Ichim 2001: 25, 27), *sarcomatoză, *depozanță, *flatulență, *mineriadă, *relevanță, *friteuză,*gafeuză etc.; vezi, mai jos, computereză (infra, 2.3.1). - Aparțin aceluiași tipar numeroase formații provenind din substantivizarea unor adjective precum: *adițională, *alopată, *basculantă, *coronară, *divizionară, *geminată, *guturală, *jugulară, *nocturnă, *trilaterală etc., care, atașate curent unor substantive feminine
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sugerat desigur că, plecând, ar comite o gafă: cei din opoziție și presa de abia așteptau să-i interpreteze gestul ca pe o reacție la episodul ciumei, tradus metaforic În spectacol prin evocarea rezistenței anticomuniste din Piața Universității și a mineriadei care i-a pus brutal capăt. Dar când se ajunge la momentul Împăcării finale, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii nu convin opoziției, pe motiv că seamănă, mi s-a explicat mai târziu, cu ceaușista Cântare a României. „Un Brâncuși folcloric
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fie mai mult decât o replică la un act vexa tor. Denunța un fenomen, un sindrom cu antecedențe în „ideologia bătăliei de clasă“, acum resuscitat, realimentat de „beznele din creier“ ale „patriotului de peșteră“. Din această direcție vedea pornite „revoluțiile (mineriadele) culturale“, „înver șunarea împotriva lumii valorilor“, „aventura ignoranței fudule care se năpustește asupra redutelor spiritului“. Impresionează - și ar trebui să zguduie și să alarmeze - în acest ultim text de idei al lui Cezar Baltag tonul energic, tăios, ofensiv, de mesaj
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]