745 matches
-
se putea stopa acest proces. Tocmai pentru că tentativele din economie nu aduseseră rezultate edificatoare, mulți ajunseseră la concluzia că nu se putea progresa fără o reformă importantă a instituțiilor politice (dar nu o schimbare de regim). (Cazul 4, Ungaria) Încă minoritari În aparatul de Partid, reformatorii preconizau astfel ineluctabilitatea pluripartidismului, raționament fondat nu atît pe dragostea pentru democrație, cât pe necesitatea ei funcțională, provenită În mod curios din natura Însăși a kadarismului. În realitate, ca și În Polonia, existența unui sistem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
0,3% sârbi, croați, sloveni; 1,5% țigani; 1,6% alte minorități. La Congresul al IV-lea al P.C.d.R. - desfsurat la Cingujevo, lângă Harkov; între 28 iunie și 7 iulie 1928 - se afirmase că în România existau 6 milioane de minoritari. Cum observăm, în numai 3 ani, la Congresul al V-lea al P.C.d.R., minoritarii sporiseră cu 2 milioane, ajungând la cifra de 8 milioane, conform lui Gheorghi Dimitrov. 5. "MAFIA BULGARĂ" DIN P.C.d.R., CONDUSĂ DE BORIS STEFANOV, A ALCĂTUIT LISTA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
al IV-lea al P.C.d.R. - desfsurat la Cingujevo, lângă Harkov; între 28 iunie și 7 iulie 1928 - se afirmase că în România existau 6 milioane de minoritari. Cum observăm, în numai 3 ani, la Congresul al V-lea al P.C.d.R., minoritarii sporiseră cu 2 milioane, ajungând la cifra de 8 milioane, conform lui Gheorghi Dimitrov. 5. "MAFIA BULGARĂ" DIN P.C.d.R., CONDUSĂ DE BORIS STEFANOV, A ALCĂTUIT LISTA DE EPURĂRI A COMUNIȘTILOR ROMÂNI DIN U.R.S.S. La Congresul al V-lea al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
dacii și romanii au trăit aici acum două mii de ani, ci fiindcă românii sunt astăzi majoritari În toate provinciile ei, inclusiv În Transilvania, și fiindcă ei au vrut și vor să trăiască Într-un stat românesc. Dacă ar fi devenit minoritari În Transilvania (ca sârbii În Kosovo), la ce le-ar mai fi folosit continuitatea istorică? După cum și maghiarii, deși mai puțini decât românii, sunt la ei acasă În Transilvania, indiferent când au venit aici. Popoarele din Europa Centrală și Sud-Estică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
state multinaționale, nu prea deosebite prin structura etnică de defuncta monarhie (Cehoslovacia, de pildă, Îngloba zone distincte locuite de cehi, germani, slovaci, maghiari și ucraineni). România era la limita dintre un stat național și unul multinațional (neromânii fiind numeroși, Însă minoritari În toate provinciile; aveau totuși majoritatea În mai multe județe din Basarabia, Bucovina, Transilvania și Dobrogea). Cehoslovacia și Iugoslavia s-au dezmembrat, iar Polonia a fost pur și simplu deplasată pe hartă la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
puteau solicita cu insistență sau cumpăra. Regimul Ceaușescu s-a specializat În negoțul cu oameni (sursă prețioasă de devize!). Emigranții români au Împânzit lumea, din Europa Occidentală până În America și Australia. Cu atât mai de Înțeles este plecarea masivă a minoritarilor spre conaționalii lor din lumea liberă. Comunitatea evreiască din România, una dintre cele mai numeroase din lume, a dispărut. La sfârșitul războiului, În 1945, trăiau Încă În România 355000 de evrei. În 1956, rămăseseră 146000, În 1966 — 43000, În 1977
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a limbilor minoritare, acolo unde minoritatea respectivă reprezintă 20% din populație; fostul primar naționalist al Clujului care a refuzat să aplice legea, pe motiv că datele din 1992 nu mai corespundeau situației efective, a putut avea motive de satisfacție). Dintre minoritari, a crescut numărul țiganilor, exact cu procentele pierdute de maghiari și germani (de la 410000 și 1,8% În 1992, la 535000 și 2,5% În 2002); sporul este atât efectiv, cât și „simbolic“, fiind tot mai mulți țigani care nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fostei Securități. Nu tocmai anticomunist până În acest moment, Băsescu s-a putut gândi că pune punct În acest fel unei interminabile dispute, ridicându-se el Însuși deasupra unei clase politice În bună măsură compromise și atrăgându-și un segment anticomunist (minoritar, dar influent, inclusiv mulți intelectuali) care nu manifestase pentru el o simpatie deosebită. Din vară și până la sfârșitul anului 2006, C.N.S.A.S. a recuperat În principiu milioane de dosare ale arhivei Securității; greu de spus Însă câte lipsesc, câte au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
medie deasupra celui românesc? Cum să-i asimilezi pe țigani, care trăiesc Într-o lume a lor? România nu este Franța! Și nici măcar Ungaria, care i-a integrat foarte bine pe evrei și a reușit să-i asimileze pe germani. Minoritarul a fost perceput ca străin, Înainte de a fi considerat membru al națiunii române și cetățean român. Confruntarea aceasta a fost ascuțită În perioada interbelică, atunci când România, dublându-și teritoriul, s-a trezit peste noapte cu o colecție aproape nesfârșită de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a fost perceput ca străin, Înainte de a fi considerat membru al națiunii române și cetățean român. Confruntarea aceasta a fost ascuțită În perioada interbelică, atunci când România, dublându-și teritoriul, s-a trezit peste noapte cu o colecție aproape nesfârșită de minoritari. Dar și astăzi, când ponderea minorităților e mai mică și s-au făcut câțiva pași spre integrare, minoritarul Încă nu este considerat de românii majoritari cu adevărat român. Cum să spui de un ungur că este român? Sau de un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a fost ascuțită În perioada interbelică, atunci când România, dublându-și teritoriul, s-a trezit peste noapte cu o colecție aproape nesfârșită de minoritari. Dar și astăzi, când ponderea minorităților e mai mică și s-au făcut câțiva pași spre integrare, minoritarul Încă nu este considerat de românii majoritari cu adevărat român. Cum să spui de un ungur că este român? Sau de un țigan? Ungurul e ungur și țiganul, țigan! O țară Împresurată de străini, aceasta este România, și de aici
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ai regimului comunist. Nu este un secret faptul că pe la 1950 ponderea evreilor era Însemnată În conducerea partidului comunist și a Securității. Dar și acest fapt are o explicație istorică. Mai Întâi, În micul partid comunist din 1944, românii erau minoritari, iar evreii numeroși. Chiar după ce partidul și-a Însutit rândurile și a devenit predominant românesc, cercul restrâns al liderilor și al comuniștilor de Încredere s-a românizat mai Încet. Și sovieticilor le-a convenit inițial o asemenea conducere „cosmopolită“, interesul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sunt Îngrijorați și de scăderea continuă a ponderii lor În Transilvania. La Începutul secolului al XX-lea, vorbitorii de limbă maghiară erau aproape o treime, acum nu mai sunt decât o cincime. Reprezentau majoritatea În mediul citadin, acum au ajuns minoritari și În orașe. Ungaria Mare Încercase să-i includă pe românii din Transilvania În națiunea ungară. Românii au rămas Însă români și au preferat Bucureștiul Budapestei. Acum, lucrurile se prezintă asemănător cu ungurii; cărei națiuni Îi aparțin maghiarii transilvăneni: națiunii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
națiunii române, sau națiunii maghiare? Oficial, națiunii române, dar din punctul lor de vedere națiunii maghiare; Întocmai românilor care priveau cândva spre București, privesc și ei spre Budapesta (deosebirea constând totuși În faptul că românii erau majoritari, iar ei sunt minoritari). Proiectul lor este de a obține cât mai multe concesii de ordin lingvistic, cultural și administrativ, Într-un sistem politic cât mai descentralizat (exact inversul tradiției centralizatoare românești și a „statului național unitar“). De o autonomie a Transilvaniei (unde ungurii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
noi”. Contemporan cu Moses Schwarzfeld, Moses Gaster a ridicat miza problemei, transferând-o din zona socio-culturală În cea socio- -politică. Nu doar folclorul referitor la evrei este simptomatic : felul În care societatea, În ansamblul ei, Îi tratează pe evrei (pe minoritari, În general - adaug eu) este definitoriu pentru toate palierele acesteia. „Modul de tratare a evreilor - scria Gaster În 1894 - constituie un fel de barometru politic și social, cu ajutorul căruia se poate constata, cu oarecare exactitate, pentru toate țările, starea intelectuală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
măsuri rasiste - „un mai Înalt ideal românesc de umanitate”. În epoca interbelică, ideea de „omenie”, de „toleranță româ- nească” a fost redefinită conform noului context socio-politic. Prin noua Constituție, cea din 1923, li s-au recunoscut evreilor (ca și celorlalți minoritari necreștini) drepturi civile și politice depline. Dar fantoma xenofobiei și a intoleranței etnice Începuse să bântuie prin Europa (inclusiv prin România) cu o forță necu- noscută până atunci. Pe de altă parte, prin Încorporarea noilor teritorii În cadrul României Mari, numărul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
necreștini) drepturi civile și politice depline. Dar fantoma xenofobiei și a intoleranței etnice Începuse să bântuie prin Europa (inclusiv prin România) cu o forță necu- noscută până atunci. Pe de altă parte, prin Încorporarea noilor teritorii În cadrul României Mari, numărul minoritarilor etnici a crescut la circa 30% din totalul populației, În unele zone depășind chiar 50%. Pentru ultranaționaliști, toleranța românească nu mai era receptată ca o virtute caracteristică a „spiritului etnic” (Volksgeist), ci ca un defect, ca o slăbiciune care Îl
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe marginea toleranței românilor, fără să-i nege caracterul „proverbial”, dar și fără să uite să pună acest adjectiv Între ghilimele : „Toleranța noastră «proverbială» este o tărie, nu o slăbiciune... Nu Înțeleg de ce țipăm : primejdie ! Unde e primejdia ? Că sunt minoritari prea mulți la posturile de comandă ? Îi vom scoate prin concurență, prin propriile noastre forțe, prin legi de administrație la nevoie - dar de aici pâna la primejdia «românismului» mai e cale lungă... Noi nu avem nevoie de intransigență și intoleranță
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ziche el, numai eu să nu zic”, „Nu știu, n-am văzut, nici pe-acolo n-am trecut” (zicale românești referitoare la evrei ; pentru toate, <endnote id="vezi 3, pp. 66-67"/>). Nu numai românii percepeau frica evreului, ci și alți minoritari care trăiau printre români. Mihail Sebastian, de pildă, Își aducea aminte că În copilărie, În Brăila natală, grecii din oraș aruncau după el cu pietre, strigându-i bine-cunoscuta insultă „jidan fricos” <endnote id="(219, p. 29)"/>. Este o injurie preluată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
încoace, de când între Rusia și Georgia (sau Gruzia după numele său sovietic) "prietenia de nezdruncinat" se zdruncină tot mai rău. Știe toată lumea că Stalin, pe numele său adevărat Iosif Djugașvili, nu era rus, ci georgian, și nici măcar georgian sadea, ci minoritar dintr-un grup etnic neînsemnat care locuia în orășelul Gori și împrejurimi. Acest fost seminarist, mic de statură, cu mâini scurte, mustață stufoasă și care n-a reușit niciodată să vorbească rusește fără accent, a fost cel care a lichidat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
regiunea istorică (tabelul 8). Numai trei factori favorizanți ai migrației se află în profilul tuturor regiunilor rurale cu procent mare de persoane plecate temporar în străinătate. Este vorba de ponderile ridicate de populație în intervalul de vârstă 30-59 ani, despre minoritari sub aspect etnic sau religios și despre localizarea satului în contexte local-regionale favorabile comunicării cu orașul și, în genere, cu alte localități. Satele care: - au o pondere mai mare decât media la nivel național sub aspectul prezenței maghiarilor, catolicilor, protestanților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
variabilelor utilizate în analizătc "Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză" Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 1tc "Ideologii difuze în domeniul identitar‑etnic1" Tema majoră implicată în acest subcapitol este cea a concepțiilor socialedespre egalitate și libertate. Ce drepturi au minoritarii în concepția majoritarilor, majoritarii în viziunea minoritarilor, cum poate fi organizată interacțiunea socială astfel încât organismul social să lucreze în condiții de diversitate socială și culturală în creștere? Care sunt, în ultimă instanță, la nivel de conștiință socială difuză, ecourile clasicei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
variabilelor utilizate în analiză" Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 1tc "Ideologii difuze în domeniul identitar‑etnic1" Tema majoră implicată în acest subcapitol este cea a concepțiilor socialedespre egalitate și libertate. Ce drepturi au minoritarii în concepția majoritarilor, majoritarii în viziunea minoritarilor, cum poate fi organizată interacțiunea socială astfel încât organismul social să lucreze în condiții de diversitate socială și culturală în creștere? Care sunt, în ultimă instanță, la nivel de conștiință socială difuză, ecourile clasicei triade a principiilor de „egalitate-libertate-fraternitate”? Datele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Sloveniei și ale Croației, duc la primul conflict armat. Apoi, într-o atmosferă de frică, incertitudine și naționalism reînviat, conflictul s-a răspândit rapid. De acum înainte, toate fracțiunile din fosta Iugoslavie au urmărit același obiectiv; evitarea de a deveni minoritari într-unul din statele succesoare ale Iugoslaviei dinainte de 1991. În sinteză, factorii dezmembrării ar fi: 1. Interni: - stadiul mai avansat de dezvoltare a economiei Slovaciei și Croației; - naționalismul; - conflictul dintre croați și sârbi după cel deal doilea război mondial; - repartizarea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de independență ale Croației și Sloveniei, s-a produs primul conflict armat. Apoi, într-o atmosferă de frică, incertitudine și naționalism reînviat, conflictul s-a răspândit rapid. Toate facțiunile din fosta Iugoslavie au urmărit același obiectiv - evitarea de a deveni minoritari într-unul din statele succesoare ale Iugoslaviei dinainte de 1991. II.2.2. Ecouri internaționale fată de Acordul de la Dayton II.2.2.1. Valoarea acordului pentru diplomație și drept internațional În cercurile diplomatice europene se apreciază că Acordul de la Dayton
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]