6,725 matches
-
Coborârii Duhului Sfânt era de la sine înțeles). Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe apostoli, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei 12 au început să facă cunoscută învățătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deși acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind Evrei simpli, în nici un caz preocupați de învățarea limbilor
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
TRADIȚII RUSALII. Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceștia. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei 12 au început să facă învățătura Mântuitorului în diferite limbi, deși acești ucenici erau cunoscuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupați de învățarea limbilor străine. Apoi, apostolii
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
așezam tâmpla degetelor și cotul la nunta voastră au dansat bemolii, sărutului, sărutului dintâi. închipuindu-mă o fărâmă de soldat, pe care trupul l-a abandonat în tranșeea cu deliruri de coapse Peste mușcele a căzut amurgul, și incest de mirări. în turlă clopotul se frânge, pe nervii toamnei picură diezii, Miros a tine noapte limbută, cu luna agățată în emoției ce plânge. șold. Miros a tine noapte, depravată de goliciunea Cândva fiorul v-a cuprins pe trupuri, pietrelor. un menuet
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
SĂRISE DIMINEAȚA de harpa vântului. Sărise dimineața din pat X.și plecase desculță prin trifoiul verde, atârnat la brâul zilei. Aici sunt vârstele mele, Obrajii vântului, înecați în fântâni, acolo sunt vârstele tale. despuiau toamna, împachetată în apă. Între ele, mirarea lutului, Am prins gândul de genunchi înspăimântat de singurătatea lui Noe, și-am plecat să potcovesc cai verzi sădită-n coapsa femeii sale, în Pădurea Adormită. încă nenăscute. DACĂ MĂ STRIG II. Dacă mă strig, plânge vântul Tu semeni cu
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
și OBICEIURI. Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceștia. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei 12 au început să facă învățătură Mântuitorului în diferite limbi, desi acești ucenici erau cunoscuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupați de învățarea limbilor străine. Apoi, apostolii
RUSALII sau POGORÂREA SFÂNTULUI DUH. De ce nu este bine să lucrezi de RUSALII. TRADIŢII ŞI OBICEIURI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25296_a_26621]
-
femeie care mă atrage întocmai ca un șarpe al cunoașterii și al pasiunii e Lucie Alioth- Karadja, care mi-arată mare prietenie. Dar e dubioasă ca idei politice și mă întreb dacă nu face parte din Intelligence Service.”6 Mare mirare să nu fi făcut, de vreme ce mareșalul Antonescu o trimite, în 1944, în lagărul de la Tîrgu-Jiu pentru „activitate dăunătoare intereselor și siguranței Statului”.7 Ar fi fost lucru de tot picant ca Lucia să fi fost chiar spioană, deoarece nu prea
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
Karadja flirtul merge ca înainte”) cu toate că prințesa are „ceva care mă oprește de a mă apropia de ea” (poate țîfneala princiară, tendința de a-l pune și pe el în genunchi) și o admiră „mai mult intelectual” (nu-i de mirare, era cam cu zece ani mai mare decît el, dacă Wikipedia nu face confuzie).8 Dar citesc împreună Rilke, se-ntîlnesc la concerte (era și Alioth, firește, de față), numai că poezia ei nu-i place și încearcă să-i dea
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
șoapte:/ Cuvintele de-or-și-cine prostituate,/ Cu glasul stins, făgăduindumi ... toate!/ Te-aș nimici, dar aș dormi o noapte” (O noapte). Merită, deși cele cu Lucica sunt, după cum se vede, nopți scumpe, letale, petrecute cu o mantis religiosa. Altminteri, nu-i de mirare că Lucica ar mai trage, oricît de amazoană, și cîte un chef amoros, întrucît profesiunea ei radicală e dragostea de viață și de toate ale ei: „Nu-i vina mea dacă trăiesc/ Și-mi place viața cum ar fi ea
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
pentru cititorul curios: în fiecare pom e-o nimfă, despre scrierea inexistentă, vietățile pustiei, dreapta cea dreaptă și stânga cea sinistră, iubiri antice, adevăruri și curtezane, litere călătoare, dovleacul de leac, căsătorii epigrafice, insularii lui Pericle, despre trireme, curiozități de mirare etc. Ultimele 50 de pagini ale volumului propun o strategie bine chibzuită de a îmbina rigurosul cu plăcutul, de a îmbia un public cu interese de lectură cât mai diverse și în același timp de a integra firesc o carte
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
Sarmatice încovoieri și pături/ În văluriri de ape albăstrui./ Le-aduni în saci, în buți ori în coșărci,/ Le sui în pod și-n stogul din ogradă,/ Pe masă și-n hambare să se vadă,/ În zbor de grauri și mirări de țărci” (Dealuri). Aceasta ar fi ispita materiei. Care bate însă progresiv în retragere, în favoarea unor stări albe, de reducție plastică, de tremur pur afectiv. Culoarea e tot mai puțină, schițele în creion predomină (Crochiu). Nemaiferindu-se de gol, poetul
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
și fericit cuprinde o suită de opt povestiri care au ca martor un băiețel din Gdansk, devenit apoi adolescent și tânăr. Prin ochii lui, antipatiile politice ale părinților se colorează fantast, iar bizareriile unor personaje excentrice sunt întâmpinate deopotrivă cu mirare și stăpânire de sine. Istorisirea se condimentează cu faptul neașteptat, într-un volum de un rafinament al expunerii valorificând metaforic firescul ori absurdul unor întâmplări în stare să amprenteze viața. Capabil să susțină mai multe tipuri de lectură - o istorie
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
Ana nu-i poetă morbidă, dar cam toate-i sunt întunecate: „Prezentul e trist și întunecat/ Ca ziua neguroasă de toamnă,/ Viitorul e brumă adumbrită,/ Fără ieșiri și fără adîncimi;/ Iar trecutul, fără întoarcere” etc. (Toamna vieții). Nu-i de mirare că atunci cînd face peisaje meditative despre viață îi ies sumbre și funebre: „Gîndurile grele ca piatra, apasă,/ Sufletul meu ca sicriul e ros,/ Întuneric nepătruns cu culori străine,/ Cu miros de tămîie, de moarte vorbește”. Nu-i de mirare
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
mirare că atunci cînd face peisaje meditative despre viață îi ies sumbre și funebre: „Gîndurile grele ca piatra, apasă,/ Sufletul meu ca sicriul e ros,/ Întuneric nepătruns cu culori străine,/ Cu miros de tămîie, de moarte vorbește”. Nu-i de mirare nici că, sătulă și exasperată de atîta întunecime, izbucnește în chiote: „Vreau veselie și cîntece tinere,/ Fără semnul de jale în ele./ Mai multă lumină aprinsă/ Să gonească întunericul, dușmanul/ Ce pe mine mereu mă pîndește.// Mi-e sete de
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
De-un leat amândoi (nici o jumătate de an nu-i despărțea), ambii erau firi lucide, cu un dezvoltat spirit critic și moral, cărora ironia și jongleriile lingvistice le veneau ca o mănușă. Că se stimau reciproc nu e așadar de mirare. În ce privește aprecierea scrisului celuilalt, dacă admirația pe care criticul i-o purta poetului e îndeobște cunoscută (și s-ar putea rezuma într-un citat dintr-o cronică din 1981: „[...] de la Nevoia de cercuri încoace, [Geo Dumitrescu este] un element mendeleevian
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
visam să activez, în timp ce printul avea câțiva băieți chiar buni. Cred că sunt bineștiute popririle și executările silite pe care AVAS-ul le-a făcut Unirii, firmă deținută de fostul meu mogul. Numele de pe fițuică mi-era cunoscut. Nu de mirare mi-a fost că persoana în cauză fusese subiectul unei anchete scrise cu puțin timp înainte de unul din colegii de la print. Deși treaba puțea de la început, am decis să mă văd cu sursa. „Poate chiar are ceva bun”, mă gândeam
Un jurnalist de la România Liberă și-a dat demisia după ce i s-a cerut să scrie un articol ”șantajist” () [Corola-journal/Journalistic/24119_a_25444]
-
o cultură de cafenea, crede Zarifopol, care i-a fost totuși întâiul editor al operei integrale și de care și-a legat numele printr-o foarte interesantă prefață, Publicul și arta lui Caragiale. Cu asemenea judecăți excentrice, nu e de mirare că Zarifopol și-a atras fulgerele lui Călinescu. Doar că autorul Încercărilor de precizie literară nu pretindea să fie nici critic, nici istoric literar. Era un eseist de școală nouă, mare admirator al lui Proust, Gide sau Anatole France. Eseistica
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
oricum nu le-ai putea da o autentică rețetă etică de mîntuire, ci mai curînd să încerci, ca preot, să formezi conștiințe drepte, capabile să iși gestioneze singure responsabilitățile morale și să ia pe cont propriu decizii. Nu e de mirare, deci, ca în Anglia protestanta nu se mai practică, în secolul al XVIII-lea, deloc confesiunea. Firește că putem interpreta concluziile și de altfel toate afirmațiile lui Delumeau în diverse chipuri. Pentru mine, însă, morală acestei istorii a confesiunii este
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
metafizica. Multiculturalismul, ideologia "oficială" a lumii universitare americane, vădește în general o concepție rudimentara asupra transcendentului. Unele dintre luările de poziție "anti-metafizice" ale multiculturalismului par scoase din broșurile comuniste de propagandă ateista la sate din anii ^50. Nu-i de mirare că "ideologia" multiculturalismului îi lasă rece pe membrii departamentelor de stiinte fundamentale din marile universități americane. "Anti-metafizicianul" Derrida continuă să entuziasmeze pe "literați", în Statele Unite, cel putin, dar este ignorat de filozofii serioși. Dar să revin la discursul lui Havel
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
persoană care l-a invitat la un simpozion despre sănătate, dar ce-a urmat după aceea l-a uimit de-a dreptul. După câteva secunde și-a dat seama că evenimentul este dedicat exclusiv etnicilor maghiari. Mare i-a fost mirarea când reprezentatul organizatorilor i-a spus că nu înțelege de ce se miră că evenimentul este în maghiară, pentru că în Ardeal toți ar trebui să vorbească limba, scrie Știri de Cluj. "Ca să vedeți până unde duce obrăznicia unor maghiari: *sunt contactat
Un clujean relatează o discuție halucinantă: Nu știți limba maghiară?! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21629_a_22954]
-
unor branduri celebre. Putem distinge cu ușurință firme precum Louis Vuitton, Chanel sau Burberry. „Fake-urile” sunt un subiect omniprezent în zona Piața Sudului. Complexul „Aleea Castanilor” este situat vizavi de Big și lângă mall-ul Sun Plaza. Nu e de mirare că multe dintre modelele firmelor din mall se regăsesc, în copii mai mult sau mai puțin fidele, pe tarabele din „Castani”. Doar că la un preț mai mic, evident. De exemplu, balerinii pe care domnișoarele îi poartă timp de trei
BIG Berceni, paradisul contrabandei din Bucureşti () [Corola-journal/Journalistic/22142_a_23467]
-
doc, unde, parcă, însăși viața dispăruse de tot. Ei, da, mi-am spus cu fatală candoare, aceasta se potrivește într-adevăr cu decrepitudinea Veneției, iar scorojeala ei pare să fie în consens cu igrasia palazzo-urilor. Mare mi-a fost, însă, mirarea când, trecând pe lângă nava abandonată și jerpelită, am citit un nume de rău augur: Aiud. Numele temniței comuniste de odinioară care, iată, se afla pe o navă românească (abandonată?), și, unde, tocmai la Veneția, rezona cât se poate de neavenit
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
statul român sînt amestecați de la fostul premier Radu Vasile la Vasile Văcaru și Oliviu Gherman, în afară de Sorin Dimitriu și de Sorin Pantiș, înainte-mergătorii acestei afaceri. Dacă cele scrise în Evenimentul zilei sînt adevărate numai pe sfert, atunci nu e de mirare că unii dintre fruntașii de pînă mai ieri ai PNȚCD s-au reorientat către PD sau PDSR. Doar fruntașii PDSR n-au mai avut încotro și au rămas la partidul lor.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
1973, care tratează cele două extremisme ca fenomen global, Hannah Arendt nu se aventurează încă să tragă o asemenea concluzie (poate și din lipsa multor date, poate și pentru că socialismul era de-abia în plin avînt). Nu e astfel de mirare că și în acest ultim volum al său, Revoluția în dezbatere, ideile istoricului francez sînt nu numai foarte bine argumentate, ci și deosebit de incitante. într-o altă carte apărută de curînd la Editura Polirom, Omul romantic (coordonată de același François
Din nou despre Revoluția Franceză by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16715_a_18040]
-
departe pînă la frază finală, care nu este - dintr-un punct de vedere - decît negația a tot ceea ce se construise pînă atunci: "Car ce n'est pas le Verbe, c'est le Silence qui est notre plus grande aventure". Nici o mirare că autorul a renunțat la această parte a eseului sau. Sigur că aceste semnalări nu pot înlocui nici studiul efectiv al "devenirii" stilului lui Cioran, nici necesară ediție critică; ele pot doar să confirme, cu modestia și cu forța documentului
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
știință. Așa cum se pronunță și Cicero: "Homer a înțeles că această poveste nu va fi convingătoare, dacă un om atît de mare ar fi fost prins în plasa sirenelor prin cîteva cîntecele. Sirenele îi promiteau știința și nu era de mirare că lui Ulise cel doritor de știință aceasta îi era mai dragă decît patria. Trebuie să considerăm că dorința de a cunoaște totul, indiferent de importanța lucrului respectiv, este proprie curioșilor, dar dorința de cunoaștere produsă de contemplarea lucrurilor este
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]