3,438 matches
-
și melodios: Pe vîrf de munte/ Cad fulgii tîrzii/ Peste omătul anului; Secundele curg calm,/ îmi aud inima cîntînd" (Paralelă). O tihnă vegetală îl împrejmuie pe fiul devotat al locului, cuprins de o "tandrețe discretă", cînd i se năzare că mireasma gutuilor luminează iar manuscrisul i se limpezește precum vinul cramelor. Privirea i se îndreaptă către întrupările modeste ale vieții, purtătoare de har naturist, către vipera care "prînzește miresme", către "măiastra" care glăsuiește dintre crengi înfrunzite, bandajînd "tîmpla iubirii", către ariciul
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
al locului, cuprins de o "tandrețe discretă", cînd i se năzare că mireasma gutuilor luminează iar manuscrisul i se limpezește precum vinul cramelor. Privirea i se îndreaptă către întrupările modeste ale vieții, purtătoare de har naturist, către vipera care "prînzește miresme", către "măiastra" care glăsuiește dintre crengi înfrunzite, bandajînd "tîmpla iubirii", către ariciul care ar fi, în delicatețea-i "fără seamăn", un alter ego al său: "Cine-mi traversează grădina/ în clipa tăcută și caldă?// Trece prin trifoi, printre crini/ Cu
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
în gînd,/ Te prefaci a fi mulțumit,/ Te scrutează atîtea priviri de sticlă,/ Atîtea capete de beton.// Știi exact ora Terrei,/ Cui să-i spui?/ Nici nu mai poți plînge.// Ești ultimul trecător prin ani/ Care mai simte gustul pîinii,/ Mireasma vîntului.// încîntarea este soră/ Cu vinul din Arcadia.// Pînă acum ai trecut/ de trei ori styxul,/ Iei drumul de la capăt/ De fiecare dată" (De la capăt). Sufletul e cuprins de vertij. Se instalează o halucinație pe materia civilizației care se-nchide
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
pe sub rochia de mireasă. Fața ei era ca o lună și rima perfect cu luna din carpeta de pe peretele alăturat, unde un cerb privea duios cum ciuta lui bea apă. Desigur, animalele erau în rut, iar nările cerbului fremătau de miresmele pline de feromoni eliberate de sexul cald și umed al tovarășei lui. Peste puțin timp avea să părăsească postura maiestuoasă, cu luna profilată între coarne, se va urca cu picioarele din față pe ea și, cocoșat, va căuta cu mădularul
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
susținute de o imaginație care-și schimbă reperele permanent, în funcție de continua deplasare într-un spațiu nedefinit, tributare unei mentalități pastorale a cărei ipostază absolută este vulnerabilul Abel, arta concretă este arta lui Cain. Directă, fără concesii și fără transcendență. Jertfită, miresmele sale nu au cum să urce către ceruri pentru simplul motiv că ea nu are carne inflamabilă, nu se încurcă în supoziții și nu-și acordă șansa nici unei iluzii. Sigură pe sine și pe universalitatea enunțurilor și a propozițiilor sale
Despre Arta concretă (o rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9366_a_10691]
-
pe altul, în timpul nopții, fiind vecini de potecuță strîmtă. Versurile șiroiau de pofte, parcă aș fi ținut în brațe o femeie tănără" D.P.: Din nou aveați ce scrie, vă simțeați încărcat... E.B.: ...și, în 1962, din nou, deodată, cu toate miresmele sub nas, călcînd cu voluptate în baligile fragede de vacă, copleșit de lumină, de șanțurile pline dis-de-dimineață de roua sferulată minuțios, de aerul mișcînd veșnic salcîmii de lîngă linia ferată ce trecea la cîțiva metri, cumva singur (în sensul că
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
Micle (25 sept. 1937). Hanul Trei sarmale, Șos. Bucium Hanul este atestat documentar ̀ ncă din secolul al XVIII-lea. Parcă nicăieri nu se potrivește mai bine catrenul lui Păstorel Teodoreanu ca aici: „Suav amurgu-și lasă rugina ̀în pahare, Miresmele grădinii ̀ n noi se răspândesc S-a destupat clondirul cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare". Vechiul han din codrii Buciumului a fost „cercetat", de multe ori, de nedespărțiții prieteni Ion Creangă și Mihai Eminescu. Prima școală
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
în fiecare dimineață mă gândesc la cuvinte cu stupoare. le văd ca pe niște plante pe fiecare. nu știu în ce grădini fermecate, din ce semințe ciudate au încolțit. sunt tulpini pe care înflorim fiecare. ce e sigur e că miresmele lor încă n-au amurgit, nici n-o vor face vreodată, mă găsesc printre ele mereu schimbată, îmbătată de vlaga lor neștirbită, verdele lor nu cunoaște toamna, nici veștejirea. mai viu decât apa vieții, ne însoțește pe fiecare, de la naștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
împreună, scântei de năluciri și vis trăit. ne-om minuna cu sufletul la gură de calmul trupului alint, crescut din lunecări de zgură și din stihii de ape răscolite. vom străluci părelnici și sfioși și vom pieri în destrămare ca mireasma. o, ce neașteptat sfârșit și prea frumos. plâns de nai din verdele ofilit nu crește vara, din soare oxidat lumina nu mai curge. în ochiul împăstat lacrima putrezește și îngroașe orbita, de cerul coșcovit de nori se-mbată marea, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
brațe ne luăm, două fuioare de fum împletim, care visează înaltul. un loc atât de cast timpul mustește ca putregaiul sub tălpi. din neatenție, noi alunecăm înspre partea abruptă. tu, fiule, stai drept! nu te grăbi! poteca ta, prelinsă în mireasmă de stei, tot urcă și încă mai urcă. din tine se rup și se-nnoadă în urmă năpârlite dureri, șpanuri de vis, neînțelegeri, vinovății încrustate în arabesc de tandrețe, așa-zis moloz în care simțirea se-ncurcă. vechi limpezimi înghețate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de cedări, anestezierea părerilor de rău pentru hălcile de carne pe care, ca în povestea cu pajura care te duce dintr-un tărîm în altul, și nu pe degeaba, le tai și le dai. Edificiul suav" e mirosul unei locuințe, mireasma unei relații construite cu precauții și greșeli. Cu spaimă, fiindcă fericirea e temătoare. Deznădejdea nu are nimic de pierdut. Însă fericirea, pe care neatenția o poate costa totul, înaintează ocolit, găsind minuni din întîmplare. Lucrul ce se ascunde în lucruri
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
zbierătele elefanților, pe care omul nu le aude; și că așa se manifestă orice lucru puternic, adânc și curat... Cu lemnul, cealaltă sursă principală a hârtiei de tiraj, a cotidianelor, e altceva. Buștenii vin în jos pe Bistrița cu ei mireasma pădurilor. Aici mai poți să te gândești idilic la brazi și rășină. Aici omul înfige cangea în trunchiul de lemn ca ciobanii direcționându-și berbecii... Pe urmă, cu încetul, totul se transformă într-o frizerie forestieră automată. Hârtia suportă brutalități fără de
Hârtia rabdă orice, 1965 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9610_a_10935]
-
criță. Dar nu mai era vremea plăcerilor, era vremea meditației. Cu Omicron împreună, ne îndreptarăm spre pupa vasului. Era trei dimineața. Noaptea albă ostenise. Părea așa, pe înserat; dar, se vedea încă bine. Ședeam lungiți pe puntea lucioasă, strașnic frecată. Miresmele taigalei înnobilau clipa... - Au de toate, am zis, ca un fel de încheiere. Energie, să încălzească secole la rând planeta. Metale prețioase, pietre scumpe, blănuri, să învelească-n ele toate damele prezente și viitoare ale Europei, dragă Omicron, scuze. Și
Prințesa Trubețkoi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9774_a_11099]
-
în lumea noastră cu Eugenii și Gumele anoste pătrundea sclipiciul altei lumi: caramelele topitoare Maoam, ciocolata Alpinaweiss, ursuleții gumați, Wrigley și Jucy Fruit, turta dulce cu scorțișoară, totul comestibil și parfumat, înnebunitor, răvășitor, traumatizant. Colecționam fiecare bucățică de staniol, cu miresmele din altă lume prinse acolo, pe un petic de hârtie colorată. Eram aproape sigur că există alte lumi. Le auzeam când nimeream din întâmplare peste Europa Liberă, căutând muzică pe scala radioului Tehnoton. Le imaginam din cărțile poștale trimise de
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
20 de ani, visam la alte lumi, plutind mai departe. Am înghețat tot într-o seară de decembrie în Piața Mare din Sibiu ca să ne bucurăm că scăpaserăm de Iliescu. Credeam atunci că România se va topi mai repede în miresmele din copilăria mea imaginară, în parfumul pachetelor nemțești. Iliescu s-a întors patru ani mai târziu. Lumea s-a decolorat, a căzut iarăși în trecutul alb-negru, fără sclipici și fără visuri, iar lumea mea arăta iarăși ca o dezolantă pungă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
alegerea fiecăruia. Intrată în NATO și UE, în România se respiră mai suportabil. Pucioasa mineriadelor s-a stins de mult, iar morții întinși pe caldarâm acum 20 de ani au intrat în poveste. Trăim totuși în libertate, cea mai dulce mireasmă din pachetul cu visuri, iar în libertate orice lume poate deveni, cândva, posibilă. Don Giovanni Hei, Dane, iată cioburile amintirilor mele: 1968, 21 august: invadarea Cehoslovaciei, discursul din balcon al încă tânărului Niculae; în aceeași zi mama mi-a cumpărat
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
este o mare reușită, te acoperă, pe de o parte, la fisc, să nu dai de bănuit că ți-ai construi vreo grădină suspendată a dragostei, pentru care impozitele sunt uriașe, iar pe de altă parte, chiar când nu împrăștie mireasma de suflet curat în jur, lanul de levănțică foșnește foarte plăcut, face șșșîîî, șșșîîî, șșșîîî, dând o stare de bine tuturor vietăților tale. șase în al doilea loc: are loc încă o naștere grea a dudului-înalt-cu-dude-mari-de-aur, mai întâi se aude
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tău, te cuprind deodată lungi păreri de rău dup-o fericire care întârzie, după câte n-au fost, dar puteau să fie, după cele duse pentru totdeauna... * B1: Străine priveliști fugare! Voi nu știți că-n inimă port o dulce mireasmă de floare... parfumul trecutului mort... * F3: Cad din cer mărgăritare pe orașul adormit... F2: Plopii, umbre solitare în văzduhul neclintit, visători ca amorezii stau de veghe la fereastră, și pe marmura zăpezii culcă umbra lor albastră. F1: Reci podoabe-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
băiatule, că eu mai am atâtea de făcut... Spunând acestea, moș Dumitru a ieșit. Mergea să pună la cale treburi de taină... Omătul abia își mai trăgea sufletul, ascuns pe vreo margine de gârlă ferită de soare. În văzduh plutea mireasmă de pământ reavăn trezit din amorțeala iernii. Câte un colț de iarbă se ițea - cu fereală parcă - să vadă cum e vremea. Și vremea se arăta priincioasă. Primăvara se oprise doar să și înfoaie mantia străvezie pe culmea din zare
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Ce crezi, Petrache? Eu sunt bucuros de asta?”... Petrache cu Didina s-au ținut de cuvânt. În jurul mesei îmbelșugate ședeau invitații. Didina, îmbujorată, își invita musafirii să-i guste bunătățile. Petrache, cu o oală fudulă în mâini din care adiau miresme de vin așezat, umplea ulcelele înșirate ca la paradă... Le-au ridicat, au ciocnit și au băut tihnit. Costăchel, ștergându-și mustața cu dosul palmei, a grăit: Apoi cu așa un vin nu-ți mai vine să pleci acasă. Așa că
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Înțelegând Întro clipă că nimic nu durează o eternitate. Cuvintele pe care aș fi vrut să le rostesc s-au Închis temătoare, Într-un mugure firav de speranță. Și-apoi... liniștea a cuprins din nou parcul, Îmbălsămat În parfumuri și miresme ademenitoare. 6 februarie 2014( refăcut) Străina... Undeva, la poalele unui munte, putea fi zărit un orășel mic, ce nu părea a atrage ochiul privitorului. Cartierul Villaggio Prealino se afla situat Într-o zonă mărginașă, având puține case și dintre acestea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
face la un îndemn interior, aș fi vrut să fiu cămașa de pe pieptul lui, să-i măsor bătăile inimii, aș fi vrut să fiu încălțămintea din picioarele lui, să mă plimb pe harta trupului său, aș fi vrut să fiu mireasma din săpunul de baie pentru a-i pătrunde în toate celule pielii, aș fi vrut să fiu sunetul din cântecul lui preferat pentru a mă piti în măruntaiele lui... dimineți splendide când florile plesneau de frumusețe și pieptul păsărilor de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și a dat peste câteva alune și o mână de mure uscate. Le-a mâncat dintr-o răsuflare, s-a așezat din nou lângă trupul uscat al Mariei, cu fața la bolta de piatră a peșterii și a simțit un fel de mireasmă ce se împrăștia din trupul acesteia. Deci Maria a iertat-o. Era semnul că a iertat-o. Senzația de bine e tot mai stăruitoare, se ghemuiește în această plapumă moale și caldă, se întoarce pe o parte și se uită
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
orice obiect. Locuia Într-o clădire veche, din cărămidă roșie, undeva spre Mahalaua Cărbunarilor, și, pentru rarele lui apariții printre oameni, i s-ar fi putut spune, cu ușurință, „Călugărul”. Cel mai mult iubea să se trezească dimineața Învăluit de mireasma puternică a trandafirilor nenumărați și multicolori, care erau pretutindeni În cameră. Drogul parfumului lor Îl Înnebunea. Respira intens și profund, umplându-și coșul pieptului din ce În ce mai tare, până când simțurile i se pierdeau deplin În nebuloasa ființei, În zone abisale, de o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
aiurea dintre crengile copacului. După aceea, totul se sparse În el și căzu În negrul desăvârșit al propriei ființe. Fu devorat cu sălbăticie. Se spune doar că, atunci când Îi crăpă inima Între dinți, Câinele Negru se simți izbit de o mireasmă puternică de trandafiri, care se risipi ușor, parfumând cerul Înalt până departe. Răcoarea nopții Îl trezi În cele din urmă. Mirosea teribil a trandafiri și ameți Îmbătat de mireasmă. Supărat că se abandonase Într-atât somnului și sufocat peste măsură
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]