1,500 matches
-
început, cu un iubitor al muzicii populare, dar în același timp... admirator al interpretei melosului oltenesc, distinsa doamnă STELIANA SIMA. - Îmi face o deosebită plăcere să primesc (râde) admiratori... - E bine să rețineți, pe lângă admirație, ca bun cunoscător al zonei mirifice a Olteniei (cu tradiții, port, cântece și dansuri) apreciez în mod deosebit, la îndrăgita artistă... (în timp ce mâinile noastre se strângeau reciproc) timbrul inconfundabil, tril plin de armonii dulci, sădit cu grija unui grădinar de cântece autentice în plai roditor... al
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
Descoperind o poetă necunoscută pentru mine și desigur pentru mulți alți cititori, am constatat că poeyia are încă fațete necunoscute.Citind poeziile Adelei Adriana MOSCU am început să am viziunea unei alte lumi. Lumea dansului transpusa în poezie. O lume mirifică ce dăinuie de milenii, dar netradusă și în poezii. Plimbările frecvente prin valsuri și tangouri, sambe sau rock-and-roll-uri, îți devine dintr-odată în față, ca într-un film plin de fapte ce parcă tu însuți le-ai trăit.Poetele femei
POEZIA DANSULUI, DANSUL POEZIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360785_a_362114]
-
Vocea impunătoare a preotului care poartă în mână sfeștnicul împărătesc îi invită la el pe creștinii ortodocși, să ia Lumina. Se ocolește din nou biserica. O mare de lumânări mișcătoare urmează pe preotul înveșmântat în odăjdiile sclipitoare de Paște. Este mirific, o atmosferă de basm, de o frumusețe pură, asemănătoare scenelor din Eden. Se spune, în dreapta și în stânga, „Christos a înviat!”, „Adevărat a înviat!”, se ciocnesc primele ouă. Apoi marea de lumânări pornește spre cimitir, unde fiecare aprinde morților săi o
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
localități din România. Vestigiile din minele de la Roșia sunt răspândite în muzeele din toată Europa. Povestea acestor locuri de o terifiantă și stranie frumusețe este de fapt o poveste a aurului. Mai întîi au venit romanii, apoi alții, atrași de mirifica strălucire a bogățiilor din Apuseni. Întotdeauna a existat un imperiu care să râvnească la aurul moților, întotdeauna s-a purtat o luptă. După 50 de ani de comunism, un alt imperiu vine să scormonească în munții brăzdați de galerii, să
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
iubit, cu brațe de-mbrățișat, cu văzduh sufletesc de bucurat; a fost un prilej ce-a încadrat momentul lansării CD-ului „Cântec răsărit din ape” care îmbuchetează paisprezece cântece alese și, într-adevăr, răsărite din ape, dar din ape limpezi și mirifice ce scaldă câmpul și cerul Dobrogei și poartă dorurile, dragostele, jelile pescarilor, mândrilor, mândrulițelor, grindului dintre Dunăre și Marea Neagră. „Firicel de busuioc”, „Murgule, coamă frumoasă”, „Hai, mândro, să doinim iară”, „Mândruliță dobrogeană”, „Inimioară, inimioară”, „Balada lui Zbârlea, pescarul”, „Colo jos
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
liliac este o cum nu se poate mai buna radiografie a unei perioade prin care trece atât autorul dar și colaboratorii dumnealui. Sunt descrise uneori cu lux de amănunte portrete de muncitori, maiștri sau ingineri. Sunt aduse în fața cititorului peisajele mirifice ale Munților Cernei, pentru foarte mulți cititori necunoscute. Autorul realizează o frescă veridică a timpului respectiv, dominată fiind pe atunci de partidul unic, care prin unii dintre reprezentanții săi aduceau fie servicii statului român, sau dimpotrivă prin mijloace mai puțin
COLINELE CU LILIAC, UN ROMAN DESPRE MINERIT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360967_a_362296]
-
îngriji, adoră, îndigui și stoarce binefacerile apei. ABA Siret a făcut recepția finală a 21 de lucrări de apărare împotriva inundațiilor Percepem cel mai bine apă din pahar (poate că o dezavuam pe cea din vin), apele acumulate în lacuri mirifice, apele, mame ale raiului peisagistic din pâraie, râuri, fluvii, mari și oceane, apa din lacrimi sau, printr-o contemplație dincolo de realul vizual, apa din nori... Dar apă este pretutindeni. De aceea niciun domeniu științific nu o omite. Apele mari, fluviale
DR. ING. EMIL VAMANU. APA, MATERIE VITALĂ ŞI ACT ESTETIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360976_a_362305]
-
păstorit O turmă de mioare, Iar pentru somn și locuit Colibă-ncăpătoare. Mergea cu turma la păscut Din zori și până-n seară Pe-un colț de rai necunoscut Din minunata-i țară. Poieni cu flori de paradis Înmiresmate-n rouă Mirifice i s-au deschis Spre altă lume, nouă. Vrăjită pe un mal de lac, Vrând turma să-și adape, La umbră de bătrân copac Se cufundă sub pleoape... Cu luna-n apa de cleștar, Pe pat de flori și iarbă
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
mai potrivită pana și călimara decât computerul, ca un labirint prin care Minotaurul paște liber, sonetele din cel mai recent volum al poetului Theodor Răpan sunt encilopedii inegalabile. Citeși pagină după pagină și uiți că ești în secolul postindustrializării. Fascinant! Mirific! Din smalțuri de culoare și sidef lunar, cu purpură și diafane urme de lacrimi pe obrazul creatorului, așa se văd vitraliile „catedralei“ pe care autorul său a denumit-o „Fiind”! Să spun că Theodor Răpan scrie bine, ar fi lipsit
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
este lectura (dar și privirea) acestei cărți! Cuvânt și imagine, retorica purității și a absolutului, gândul întrupat și cel liber, iată, căile prin care Poetul leagă lumea materială de cea spirituală! Primul sonet, autentică artă poetică, ne introduce în universul mirific, propunând o perspectivă atipică, ce surprinde prin reprezentarea metonimică a simțurilor:„Fiind ecou nespuselor cuvinte/ Port gând smerit de înzăuat iubirea,/ Pohtirea ochiului aduce știrea:/ Ah, gura sufletului nu mă minte!// Dor nepereche-mi mistuie simțirea,/ Zarzării iernii își croiesc
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
INIMII - ANOTIMPURI - Jurnal de poet (2010), EVANGHELIA CERULUI - ZODII DE POET (2011), EVANGHELIA TĂCERII - SOLILOCVII (2011), EVANGHELIA APOCALIPSEI - EPIFANII (2012), FIIND 365 + 1 Iconosonete (2013). Motto-ul, din Nichita Stănescu: „Ce fac eu nu se vede!”, ne introduce în universul mirific al cărții, singura care, în concepția artistului, consfințește „dreptul divin la pasiune”, particularizându-l între făpturile dumnezeirii. Deși este o metaforă, rostirea nichitiană exprimă sintetic viziunea lui Theodor Răpan asupra creației: profundă, înaltă, pură, în stare să depășească efemerul și
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
de poezie al poetului novăcean (Gorj) ION C. DUȚĂ, intitulat ȚARĂ PARÂNGULUI Cu o empatie lirica specială, o exprimare și o prozodie clară, fără echivoc, Ion C. Duță ne surprinde cu titlul sau de carte dedicat patriei inimii sale - ținuturile mirifice ale Țării Parângului. Prin varii direcții și tendințe de abordare, transgresarea cu rapiditate și stăpânirea (fără dubiu) a speciilor aparținând genului liric, poetul țese, cu rapiditate și migala, balade păstorești ori doine murmurate. De asemenea, el împărtășește în picuri de
A POETULUI GORJEAN ION C. DUŢĂ (NOVACI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363185_a_364514]
-
te-aș fi căutat, dacă nu m-ai fi găsit Tu mai întâi” - bineînțeles, referindu-se la Divinitate. Așadar, destinul poetului Mihai Baicu era scris încă dinainte de vreme. El fusese găsit și ales pentru a exprima frumosul în acest chip mirific. Căile, le va fi găsit singur. Nimeni nu se poate împotrivi la nesfârșit harului dat și nici să îngroape talantul în pământ nu se cade. Triada „iubire, năzuinți, destin” - apare în diferite forme, în multe poezii, ea fiind paradigma stigmei
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
Vâlcea, 2007, Premiul II - „Cântecul Românilor de pretutindeni” - Severin, 2007 și altele... A susținut turnee în Italia, Grecia, Ungaria, Bulgaria, Basarabia... Țara românească vecină cu România, Basarabia este și pentru Anamaria Botezatu, ca și pentru atâția alți artiști, un tărâm mirific de dragoste, de dor, lipit de ușa sufletului, ca lacrima de obraz. Are botezat un copil în satul Coșcodeni, raionul Sângerei, iar aceasta-i mândria și mângâierea inimii artistei. Portretul Anamariei Botezatu nu poate fi acuarelat altcumva decât afectiv. Viața
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LA ANIVERSAREA PĂRINTELUI-PROF.LEONARD Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului În veacul cel din urmă, mileniul cel trecut În Caracalul mirific, un prunc a fost născut, În cea de-a 3-a zi a lunii lui Gustar Ce peste ani, din Ceruri, primit-a Mare Har ! Să ducă pe Pământ Cuvântul Cel de Sus Să re-ntregească turma, Păstorului IISUS ! Ca
LA ANIVERSAREA PĂRINTELUI-PROF.LEONARD de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368454_a_369783]
-
tranșeele melancoliei, și ne fărâmițează viața în clipe de aur, are culoare albastră. Pe treptele lui devenim îngeri, suntem contopire și despărțire a spiritului de trup, înaintând și deschizând zarea cunoașterii. Iar Ochii eului poetic transcend realitatea pentru a surprinde mirificele ei nivele epistemologice și estetice ascunse: „Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul./ Ești mereu Triunghiul Sublim/ Mă arcuiesc în juru-ți și-ți cer/ O Deltă de
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
albastrul a cerului, a liniștii și păcii. Fântâna de Argint prefigurează deja motivele centrale ale spațiului în care pătrundem: Divinitatea, apa, crinul (lumea vegetală), crucea, piatra. Ea amintește de Fântâna Samarinencei din Biblie, fiind o dovadă a protejării acestui spațiu mirific de către Iisus Hristos și Mama Sa, a apei vii care este pentru omenire Credința în Iisus, a ospeției, a purității. Este totodată un avertisment că pentru a te putea bucura de darurile presărate de Dumnezeu în acest loc ai nevoie
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Maris se merge pe aleea care altădată te îmbăta cu mirosul crinilor regali, înlocuiți acum de diverse flori de sezon. Stella Maris „Steaua Mării” este denumirea dată de regina Maria Capelei dedicate Sfintei Maria, protectoarea marinarilor și a acestui spațiu mirific. În partea stângă înainte de capelă se află o cișmea din care curge apa, simbol al vieții și al purificării amintind de un vechi obicei iudaic al spălării pe mâini înainte de a se merge la rugă și de obiceiul spălării picioarele
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Betleem și magii, îngeri, arhangheli și sfinți sunt înșirați în mica suprafață a Capelei. Chipurile reginei Maria și al prințesei Ileana, ctitorii Capelei, sunt pictate pe pereții interni lângă intrare.” Dorința reginei a fost să țină legătura cu acest spațiu mirific și după moarte și înainte de a muri a cerut ca inima să îi fie înmormântată la Balcic. Ea a murit la Sinaia la data de 18 iulie 1938 și ultima dorință i-a fost ascultată. Inima ei a fost pusă
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
Emia, Deva, 2005) e prefațata entuziast, fiindcă era afin de viziune cu poetul, dar și inspirat teoreticește, de prietenul și colegul meu, plecat nu de mult, Ion Itu. După el, autorul nostru ar locui poetic într-un topos enigmatic și mirific, un „tărâm cutreierat de presimțiri și de închipuire” copleșit de taină - „loc auroral presărat cu piramide și cu lumi subpământene”, o „țară edenica situată undeva între Hyperboreea, Tracia, Helada, Egipt sau Babylon”. Poezia lui Râul Constantinescu, ne încredințează Ion Itu
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
de a învățat și a ținut minte atâtea colinde? Asta mică și...De unde vine ea? Și...când te gândești că trebuia să plece la Brașov! Acum trebuia să fie în Poiană... Țârâitul telefonului i-a trezit brusc din starea asta mirifică. -Bine, măi, Mihai, ai căpiat? De șase ore încerc să vorbesc cu tine. Noi toți turbăm și tu închizi telefonul mobil? De ce nu vrei să mergi cu noi la Brașov? Nu era mai corect să ne spui din timp și
FLORICICA MAMEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367834_a_369163]
-
izvorul a pustie După al iernii alb veșmânt. Răsună fluier, turme de mioare: Sunt ghiocei ce dealurile urcă Se uită cu ochi mari o beată Cum florile prin aer prind să zboare. Sunt fluturii ce ies din nou în soare, Mirifice culori ce vor să ne încânte Și altele ce-nvață aerul să cânte Ori păsări ce-învață albastrul să zboare. Un el și o ea sunt puși pe hârjoană În crângul ce plin este azi de nuntire Curând el îmbrăcă
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
ca niște limbi de clopot înfioară cerul și pământul cu sunetul sau de dincolo cu ecoul sau de aici, rotitor în adâncuri, rotitor în înălțimi! Vagonul cu numarul 13, pe scaunul cu numarul 13 destinul poeziei poezia, în coca ei: mirifica desfacere a cuvântului necuvântat și durut! Taxiul cu numarul 13 preia iubirea de păsări și cer, de vulturi însângerați, împietriți în cadrane de ceasuri de foc și de nelumină, o prezicere de revoltă a naturii fulgera din parcuri și străzi
MEDALION NICHITA STĂNESCU (31.03.1933-13.12.1983) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367428_a_368757]
-
tăcere Și muguru-i gata plesnit, ce splendoare! Narcisa-mi zâmbește-unduind de plăcere Redând bucuria în suflet de floare. Și-un zumzet sălbatec îmi umple-universul Un zgomot de-aripă ușor mă pătrunde... Deschid călimara lasând tandru, versul Să picure-n calde, mirifice unde. Încet... las departe tristeți adunate Mă umplu fiori de o dulce dorință De viață, ce simplu trăită-mi dă Pace Cu liniște-mi dăruie-ntreaga fiintă. Renasc idealuri, adun bunătate Cu flori presărate pe file-mi iau zborul Plutesc
RENAŞTERE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366852_a_368181]
-
de aceste daruri, se înțelege că nu mai este de vină Dumnezeu, și nici filozoful francez. Binevoiți a desprinde fir cu fir buchetul de interogații care tot sporește, pentru a amirosi și cunoaște aromele și tainele îmbătătoare năvălind dinspre „pajiștile” mirifice ale Puterii, care inundă și freamătă nările, ațâță puterile judecății, răscolește și înfierbântă simțurile pentru a găsi începutul unor dumireli care să ne redea linștea, să împace distorsiunile și contrarietățile într-o logică accesibilă nouă oamenilor și în măsură să
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]