409 matches
-
Adunării, „clasicul cuvânt care rămâne o podoabă a retoricei românești": „Alegându-Te pe Tine Domn în tara noastră, am vroit să arătăm lumii aceea ce toată tara dorește: la legi noi, om nou. O Domne, mare și frumoasă Îți este misia. Constituția din 7 (19) August ne însemnează o epocă nouă, și Măria Ta ești chemat să o deschizi. Fii dar omul epocei! Fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare; iar Tu, Măria Ta, ca Domn
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Oamenii nu gândesc. În afară de trei actori care recită Eusebiu Ștefănescu, Ion Caramitru și Horațiu Mălăiele nu știu dacă mai e vreun actor, în afară de mine, poate sunt singurul care recită monologurile lui Eminescu... Artiștii nu mai gândesc, nu mai știu ce misie au. Ei au o misie, de a-l face pe om mai bun, mai înțelegător, mai patriot. Mircea Radu Iacoban spunea astăzi la întâlnirea de la Primărie că patriotismul este poarta cea mai mare de intrare a răului. Eu nu cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
actori care recită Eusebiu Ștefănescu, Ion Caramitru și Horațiu Mălăiele nu știu dacă mai e vreun actor, în afară de mine, poate sunt singurul care recită monologurile lui Eminescu... Artiștii nu mai gândesc, nu mai știu ce misie au. Ei au o misie, de a-l face pe om mai bun, mai înțelegător, mai patriot. Mircea Radu Iacoban spunea astăzi la întâlnirea de la Primărie că patriotismul este poarta cea mai mare de intrare a răului. Eu nu cred. Eu cred că patriotismul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de mijloace și care depun sârguință la lucru. d) Drepturi suplimentare. Ofițerii, subofițerii și trupa concentrată, din cadrele detașamentelor exterioare, când se deplasează izolat, în interes de serviciu, în afara garnizoanei de lucru a șantierului respectiv, au dreptul la indemnizația de misie prevăzută pentru gradele respective, conform Deciziei Ministeriale în vigoare. Numărul zilelor cu drept de misie pentru fiecare detașament, se va fixa de către corpurile de armată (comandamentele teritoriale) în legătură cu autoritatea care folosește evreii, ținându-se seamă de deplasările strict necesare ale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
concentrată, din cadrele detașamentelor exterioare, când se deplasează izolat, în interes de serviciu, în afara garnizoanei de lucru a șantierului respectiv, au dreptul la indemnizația de misie prevăzută pentru gradele respective, conform Deciziei Ministeriale în vigoare. Numărul zilelor cu drept de misie pentru fiecare detașament, se va fixa de către corpurile de armată (comandamentele teritoriale) în legătură cu autoritatea care folosește evreii, ținându-se seamă de deplasările strict necesare ale comandanților și organelor de aprovizionare. e) Medicii evrei luați la detașamentele de lucru sunt considerați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sau turcisme din straturi de împrumuturi la modă devalorizate ulterior; candidează însă la această funcție și multe franțuzisme și anglicisme foarte recente, insuficient adaptate, conotînd snobismul contemporan; sînt numeroase diminutivele ironice (țărișoară, scriitoraș), aluziile sau citatele literare comice (din Caragiale: misie, cestiuni etc.) Dicționarele noastre nu indică decît rareori "registrul ironic", deși în limba actuală sînt multe cuvinte care au o conotație ironică și depreciativă fixă. Cîteva exemple de cuvinte ironice provenite din fondul mai vechi și popular sînt substantivele diriguitor
Ironii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12583_a_13908]
-
de acest poet, necunoscute publicului din țara noastră: „Călcând în goană goții Din depărtate Asii Cu alții-n șir grăbit grăbit Venind pe cai gonaci Al Daciei și-al Romei Pe greci să îi răpună Pământ de mult râvnit Pe Misii și pe Traci, Nu șterg a voastre nume Cu biciul nici Atilla Cum nu v-au nici învins Cu hoardele de sciți De v-ați păstrat lumina Nu pot frânge neamul Așa cum e înscris. Nepieritoarei ginți. Într-un năvalnic tropot
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
condiții suspecte! Iată câteva nemuritoare versuri scrise de acest poet, necunoscute publicului din țara noastră:„Călcând în goană goțiiDin depărtate AsiiCu alții-n șir grăbit grăbitVenind pe cai gonaciAl Daciei și-al RomeiPe greci să îi răpunăPământ de mult râvnitPe Misii și pe Traci,Nu șterg a voastre numeCu biciul nici AtillaCum nu v-au nici învinsCu hoardele de scițiDe v-ați păstrat luminaNu pot frânge neamulAșa cum e înscris.Nepieritoarei ginți.Într-un năvalnic tropotnăvala lor zorește.Iar slavii vă-
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
zece-cincisprezece ani în urmă cărțile de teorie literară apărute la Editură Univers erau traduse și îngrijite de profesioniști, adică de oameni dispuși să iși investească nu doar timpul, ci și cunoștințele, expertiză lor, în conceperea unui volum. Este fundamental că misia traducerii volumelor teoretice să revină specialiștilor. Pentru asta știu că nu editurile sînt în primul rînd responsabile, ci tocmai specialiștii. Sigur, astăzi ei își scriu propriile cărți, își țin propriile cursuri, fac cercetări în străinătate, dar trebuie convinși cumva să
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
neamuri înrudite, ci unul singur, numit de greci geți și de români daci. Aceștia sunt bine cunoscuți de eleni, deoarece se mută de o parte și de alta a Istrului, și datorită faptului că s-au amestecet cu tracii și misii. Triburile trace, din care făceau parte și geții, ocupau un spațiu vast, învecinându-se la nord cu triburile germanice, la nord-est cu cele slave, la vest cu triburile germanice și celtice, la est cu triburi cimeriene și scitice, iar la
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
își petrece primii ani la Stagira și Pella, iar la 17 ani intră în Academia lui Platon, unde rămâne 20 ani, mai întâi ca elev apoi ca profesor.După moartea lui Platon, în 347 î.Hr., a plecat la Assos, în Misia devenind consilierul tiranului Hermias. De fapt este începutul unei serii de călătorii pentru cunoașterea și studiul formelor de stat și de conducere existente la acea perioadă. În 343 î.Hr., a fost chemat la Pella, la curtea lui Filip, pentru a
Aristotel () [Corola-website/Science/297816_a_299145]
-
pregătită-ntre două icoane." («Eu, cel care vă irită» -PTiub, 454). Mai nuanțat decât în alte texte pe aceeași temă, în lungul poem, "Poetul ca totalitate", datând din 28 iulie 1989, Adrian Păunescu își exprimă crezul său literar, concepția despre misia / misiunea creatorului de artă a cuvântului. Mai întâi subliniază că Poetul este înzestrat cu un alt tip de privire, amendabilă dinspre "ens"-ul comun pentru estomparea granițelor, a spațiilor dintre obiecte, ceea ce s-ar tălmăci prin capacitatea de a observa
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
ședința din 19 iulie 1865 prin care a propus: «elevului Murgescu Ioan trimis în Francia la Școala Navală de la Brest, pentru silința la studiu la care a dat probe, să i se dea o sumă de 300 franci din capitolul misiilor, sub titlul de gratificație considerând că asemenea recompense au drept scop a încuraja silința.» A absolvit cursurile Școlii Navale la 1 august 1866, după care a efectuat un voiaj de instrucție cu nava-școală franceză «Jean Bart». Astfel, printr-o adresă
Ioan Murgescu () [Corola-website/Science/307470_a_308799]
-
care ne lipsește cu totul. (...) Formați societăți, declarați, scriți, lăudați, satirați, puneți în lucrare toate restorturile intelectuale și morale, și robia cade, căci e căzută pe jumătate, și domneavoastră veți fi binecuvântați de generațiile viitoare ca niște adevărați apostoli ai misiei cerești, ai frăției și ai libertății"". Tot în revista " Foaie pentru minte, inimă și literatură" apare articolul "Poezie" (1846) în care accentul se pune pe misiunea poeziei sociale, poetul fiind influențat de ideile programatice ale lui V. Hugo. Apare volumul
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
a regiunii incluse anterior în acest titlu. Regatul Pontului s-a extins, în general, la est de Răul Halys. Dinastia persana, care a fondat aceast regat avut în timpul secolului al patrulea î.Hr. sub conducere orașul grec Ciuș (sau Kios), în Misia, cu sau membru de primul cunoscut fiind Ariobarzanes I din Ciuș și ultimul conducător cu sediul în oraș fiind Mitridate al II-lea. Fiul lui Mitridate al II-lea, de asemenea, numit Mitridate, a devenit Mitridate I Ktistes din Pont
Pontus () [Corola-website/Science/303599_a_304928]
-
a împietrit. Calchas a interpretat acest eveniment ca un semn că Troia va fi cucerită în cel de-al zecelea an de război. Când aheii au plecat la război, nu au știut drumul către Troia și au acostat accidental în Misia, condusă de regele Telephus, fiul lui Heracles, care a dus acolo un contingent de arcadieni și i-a stabilit acolo. Aheii i-au atacat pe misieni. În timpul bătăliei, Ahile l-a rănit pe Telephus, iar acesta l-a ucis pe
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
cu tendințele de expansiune ateniene. Probabil prin contaminarea cu sfera legendelor țesute în jurul cuplurilor Orfeu/Euridice și Protesilaus/Laodameia, a căror iubire excesivă nu a acceptat moartea, a fost concepută povestea iubirii dintre Rhesus și Argantona, o fecioară frumoasă din Misia, o regiune învecinată la est cu Troada. Este vorba de ultima "narratio amatoria" din culegerea lui Partenios din secolul I. î.Hr., "Erotica Pathemata", care conține 36 povești de dragoste cu deznodământ tragic. Conform acesteia, Argantona trăia singuratică, disprețuind pretendenții la
Rhesus (mitologie) () [Corola-website/Science/304417_a_305746]
-
care desemna muntele misian pe care frumosul paj al lui Heracles, Hilas, fusese răpit de nimfe, denotă folosirea miturilor tipice regiunii ca surse de inspirație pentru povestea de dragoste a lui Partenios, originar el însuși din ținutul Niceei, învecinat cu Misia. Aidoma lui Heracles, care nu înțelesese dispariția pajului său și îl căutase timp îndelungat, eroina din "Erotica Pathemata" nu va accepta moartea soțului, ci va rătăci deznădăjduită în zona Kios-ului, chemându-l în zadar. Chiar și Vergiliu ar fi dorit
Rhesus (mitologie) () [Corola-website/Science/304417_a_305746]
-
poezie, asemenea transparentelor meduze ivindu-se dintr-o foșnire mătăsoasă a clorurii de sodiu. În "Timbru", se continuă "ars poetica parnasiano-hermetică barbiană;" "cimpoiul" și "fluierul" (metonimie / sinecdocă: "Poet / Poezie") sunt instrumentele specifice rapsozilor pelasgo-daco-thraci / valahi (dacoromâni-arhaici), întregului neam al orfeicilor; "misia Poetului / Poeziei" este de a cânta «durerea divizată», durerea lumii întregi din fiecare "ens / ins" al ei; dar nu numai omul este demn de cântare, ci și «piatra în rugăciune» („statuile“), «a humei despuiare» („arta ceramică“), natura întreagă, «unda logodită
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
care astăzi văd scris numele "Fani Tardini" pe fațada clădirii Teatrului Dramatic, nu știu că în 1864 actrița a adresat municipalității gălățene o cerere în care solicita o subvenție necesară pentru a concepe "un teatru demn de înalta și frumoasa misie". În 1908, "Junimea literară" titra : "Pe vremuri, Fani Tardini fusese zeificată. Se zicea că era o splendoare de frumusețe și artistă de mare temperament. Și așa a fost, între întemeietorii teatrului român. Cu frații Vlădicescu a cutreierat Țara Românească și
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
În mitologia greacă, (Ανδρομαχη) este soția lui Hector, fiica lui Eetion și sora lui Podes. A fost născută și crescută în cetatea Teba din Misia, unde tatăl ei era rege. Numele ei ar putea însemna "lupta unui om", deoarece s-a format prin contopirea cuvintelor "ανδρος" ("andros"), "al unui om" și μαχη (machē), "bătălie, luptă". Înainte de cel de-al nouălea an al războiului troian, cetatea
Andromaca () [Corola-website/Science/304984_a_306313]
-
afirmă despre daci că ""au aceeași limbă ca și geții"" care ""sunt mai bine cunoscuți de eleni, deoarece se mută des de pe o parte pe alta a Istrului și totodată mulțumită faptului că s-au amestecat cu tracii și cu misii."" Din afirmația lui Strabon se deduce o relație lingvistică între daci și geți, dar totodată o relație între limba vorbită de daci și cea vorbită de traci. Geograful grec însă nu își argumentează afirmația, opinia sa nefiind confirmată direct de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
voi întoarce în patria mea, voi străluci eu prin știință și virtute, voi ferici o zi măcar pe muma, voi ridica puțin patria mea și astfel mă voi sfîrși și eu, cu cugetul în pace că mi-am împlinit frumos misia." Este în legătură cu alți prieteni și amici: Ion C. Brătianu, pictorul Rosenthal, Mălinescu, Andronescu, Scarlat Vîrnav. Prin septembrie (început de octombrie) pleacă înapoi in țară, căci îi vin vești cum că mama sa este bolnavă. După moartea mamei sale (decembrie 1844
Constantin A. Rosetti () [Corola-website/Science/305784_a_307113]
-
reală se asociază numai tinereții, rămânând unica „vârstă-portaltoi“ pentru adevăr (cf. Ora de psihologie); (3) geometria / cristalul poemului să sugereze „opusul“ - câlțoșenia, haoticul etc. - și invers (cf. Poemul neîntrerupt al tinereții noastre); (4) incisivitatea frazei banale poate suplini metafora; (5) misia poetului este: ca „antipoezia“ mediului înconjurător să fie sublimată în Poezie, el, Poetul, în calitate de Creator, mulțumindu-se a fi Marele Păgubos, «cel care pierde în planul vieții materiale pentru a întreține lumina pură a creației» (SSra, I, 28), „eternitatea cucerindu
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
cam greu" (aldine în original). Cu toate acestea, eseistul rămânea de opinia, relativ atipica vremurilor sale, ca "femeia este făcută pentru altă ceva mai înalt decât a poronci și a căuta numai prozaicile trebi a gospadariei; o socot de o misie mai nobilă în societatea europeană. De aceea, măcar că entuziasmul meu pentru Napoleon covârșește toată comparația, totuși nu pot să-i iert nedreaptă ură ce avea pentru Doamna de Staël, numai pentru că era o femeie de geniu" (ibidem, p. 63). În
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]