409 matches
-
Că statul era puternic o dovedesc relațiile atît cu sciții în est dar și cu popoarele de același sînge din sud și sud-vest. În această toriște a neamului geților din prima parte a secolului lV î.e.n. erau cuprinse ținuturile Dobrogei, Misia(Bulgaria de astăzi), Moldova istorică și ți-nuturile de pînă la Nipru, Muntenia, Ardealul, Banatul, ținuturile din cîmpia Pano-niei pînă către Austria, ținuturile Slovaciei și mare parte din Serbia contemporană nouă. Neam mîndru, geții țineau mult la demnitate lor față de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Conducătorul”. Vrednici bărbați și la trup dar și la minte, să luam aminte cei de azi cu minte! Biseto l -mato , îl urmează pe Dromichete în strălucitoarea cetate a geților pe la anul 285 î.e.n. Cum moșia străbună cuprindea și Mesia(Misia) unde s-au așezat în urmă cu 300 de ani o parte din gali(tăblița 12) conduși de un rege care dădea ascul- tare conducătorului geților, Biseto l se vede nevoit să facă ordine în toriștea lui. De la geți au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de bun neam”, „rudă-mpărătească”, trimit versurile poemului cronologic, asupra ideii romanității și unității poporului D. revenind, în 1690, într-un comentariu în care stăruie asupra obârșiei comune a locuitorilor celor trei state românești - Moldova, Ardealul și Țara Românească - pe teritoriul „Misiei” (Moesia) de odinioară. Acum el semnalează și existența românilor sud-dunăreni, „rumâni din rădăcina cea bătrână”. Un lapidar vers al psaltirii din 1673 („Limba îm voi face condei de scrisoare”) pare a prelungi ecoul Cuvântului de introducere al mitropolitului, mărturisind osârdia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
totul este fabulos. În Cumania mică, în cetatea Romidava, stăpânește Haroboe, om fioros, nu mai puțin cavaler, cum îl arată coiful. Deși tătar, Haroboe este "cuprins de un simțimânt necunoscut până atunce" la vederea Brandei, mireasa trimisă de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De notat sanctuarul Dochiei, păzit de Nona, un soi de vestală, și de o ciută: "Aice un spectacol nou se desfășură înaintea ochilor ei, un ocean de neguri plutea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Spiritul absolut. Pe neașteptate problema ia aspect soteriologic. Gânditorul e preocupat de "chipul cu care ne putem mîntui", și-l găsește nu în biserică, ci în națiune. Existențele naționale sunt timpuri de "expiație" a păcatului originar. Providența împarte tuturor popoarelor "misii" în scopul de a îndrepta omenirea diversă (ajungem la visata pe atunci ligă a națiunilor) spre ținta misterioasă hotărâtă de ea. Nu este dar salvare în izolare ci numai în națiune și, pe o treaptă mai sus, într-o cooperare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ispășirii. Plaga fanarioților e un prilej de redeșteptare națională. Războiul înfățișează un instrument legitim de afirmare a națiilor și deci de salvare. Așadar Bălcescu exaltă lupta și se face campionul puterii armate și glorifică omul providențial, eroul, geniul prin care misia nației și deci intenția divină se exprimă, ca în cazul lui Mihai Viteazul. Contradicție ieșită din natura unei gândiri nesupuse unui examen logic mai adânc. Bălcescu va osândi pe de altă parte ca democrat istoria cronologică de domni și se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să nu îi fie pe plac lui Ceaușescu. Mai ales când scria Vrem să fim o nație, una, puternică și liberă prin dreptul și datoria noastră, petru binele nostru și al celorlalte nații, căci voim fericirea noastră și avem o misie a împlini în omenire [...]. Aceste condiții de putere, de care avem nevoie, nu le putem găsi decât în solidaritatea tuturor românilor, în unirea lor într-o singură nație, unire la care suntem meniți prin naționalitate, prin aceeași limbă, religie, obiceiuri
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
parte dintre oamenii care fac posibilă fapta. Dintre aceia care călătoresc în întuneric și se întorc cu lumina pentru semenii lor. Lumea noastră traversează o perioada dificilă. Cred că teatrul și filmul, arta în general, ar trebui să-și reconsidere misia de a potoli patimile oamenilor, nu a le răscoli. Artistul trebuie să scape de vulgaritate și "noutate" și să readucă energia iubitoare universală, compasiunea, toleranța, iertarea, pentru a proteja prin puterea emoției binefăcătoare lumea noastră; prin pace și unitate, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
turuie ei, în fond? Oho: catastrofă după catastrofă, mizerie după mizerie, promiscuitatea care ne înconjoară agresiv e, toată, la gura lor. Parc-ar face amîndoi revista presei. Dacă i-am fi auzit înainte de '89, am fi știut că au o misie: am fi tăcut cu toți mîlc și am fi urmărit, stingheriți, muntele proaspăt. Ticăloșii cu simbrie, care ne-au tras de limbă și ne-au... ascultat o viață. Acum? Păi, nici acum nu se bagă nimeni în turuiala mizerabilă a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acum jumătate de secol și întreținerea dictaturii. Treptat, personajul care, imediat după dizlocarea din 1989, dar și un timp după aceea, își consuma, iritat, ilegitimitatea decurgînd din blestemul istoric, și-a consolidat confortul interior, ajungînd în prezent să creadă în misia-i carismatică și să-și aroge din ce în ce mai ritos rolul de factotum al nației. Cînd în preajma alegerilor din 1996, cineva, o voce din off, un ăla, un coate-goale, mațe-fripte, urla din mulțime ceva cu "Iliescu președinte permanent", credeam că secvența face
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Ioana d'Arc". Cam ăsta e, în mare, portretul "moral" al celui care voia să-l suprime pe Napoleon, Friedrich Staaps, în 1809. Din perspectiva recentului atentat din America, austriacul cel puțin îl citea pe Schiller. Chiar dacă avea (per)misie de la cel de sus ca să înfăptuiască atentatul. Și avea și-un nume, rămas, oroare!, nemuritor. Și, hazard!, eșuase. Pe cînd strigoii deveniți proiectile, la World Trade Center, vor rămîne doar două nuci de cocos blestemat-anonime. Chiar dacă l-au înfulecat, între
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
antrenul serii, să-l pigmentez prin constatarea punctată de ciocnirea paharelor de șampanie că, vai, vai, au lipsit cu desăvîrșire exemplarele pesedismului local. Ființa cu care ciocneam, ocazional, paharul părea cumva frustrată în chestiune. Mie revenindu-mi simpla și plăcuta misie de a-i dovedi, din mai toate punctele de vedere, dar mai ales din cel al incompatibilității, că absența e de-a dreptul benefică. Așa cum, din aproximativ aceleași motive, m-am bucurat și de o altă absență: a unei persoane
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
creșterea economică", orașul fiind importantul "vector al modernizării sociale", un "vector al modernizării acțiunii publice". Echiparea și "dotarea orașului" s-au făcut "în numele noilor idei despre democrație", tehnocrații căutând implementarea unei "cetățenii luminate", concomitent cu preocuparea pentru "animarea socioculturală urbană: misie a democraților moderni". A treia parte a lucrării se ocupă de proiectul orașului, a cărui "reușită depinde de solidaritatea urbană": "la proba concurenței, se naște orașul strateg", în condițiile în care începe "marea frică de săraci și de imigranți". În
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care să amelioreze funcționarea serviciilor publice în cartiere etc. Până în 1989, politicile au fost centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.), folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zonele de educație prioritare 1981, misiile locale 1982, operațiunile de prevenție pe timpul verii 1983, consiliile de prevenire a delincvenței 1984 etc.). Trecerea de la DSQ la DSU a exprimat voința de a trata cartierul printr-o politică mai largă, la scara orașului, la scara aglomerației urbane. Între
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sau după "logica proiectului", după cum intențiile lor au fost de transversalitate, dezenclavizare, descentralizare, cooperare, asociere, parteneriat, concertare etc. De exemplu, în Franța anilor 1980, programul "Ensemble, refaire la ville" ("Împreună să refacem orașul") a inventat expresiile: dezvoltarea socială a cartierelor, misii locale pentru ocuparea tinerilor, zone de educație prioritare cu educatori specializați, consilii comunale pentru prevenirea delincvenței etc., a căror aplicare a necesitat intervenția unor persoane calificate, competente. Reorientarea politicilor a dus la un alt număr de instrumente: Planul departamental privind
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-și exhibe compasiunea fără viitor, sau replierea în certitudini pseudoștiințifice și ideologice, aleșilor locali le revine cu prioritate sarcina de a excela în arta și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și știința conducerii orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin contrast, să se întrebe, așa cum nu a mai făcut-o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Îi datorăm lui Edgar Pisani meritul de a fi propus doctrina, în 1956, într-un articol din Revue française de science politique. Străduindu-se să imagineze instrumentul adecvat pentru a permite colectivității să polarizeze investițiile capitaliste, el definește administrarea ca misie în opoziție cu administrarea ca gestionare. Era vorba de a valoriza preferința pentru "a face să se facă" în raport cu "a face", adică de a valoriza imaginația, impulsionarea și coordonarea acțiunii mai mult decât gestionarea prestării de servicii, de a solicita
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să determine cetățenii să adere la mizele locale. Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni Opera de deșteptare a populațiilor urbane Pentru moderniști, restaurarea autorității statului nu înseamnă doar exigența eficienței contabile în sine, ci orientarea spre căutarea "binelui comun". Puterile publice nu se mai pot mulțumi să arbitreze conflicte sociale generate de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din sânul orientării creștine de stânga în special în revistele Esprit și Économie et humanisme -, au trecut de sentimentul de depolitizare al anilor 1960, propunând promovarea unei concepții a vieții sociale asociate unor obiective morale. Ei și-au dat ca misie nu numai asigurarea creșterii economice, ci mai ales reorganizarea societății. În această căutare a "mai binelui", incapacitatea oamenilor Planului de a reconcilia economicul și socialul în lumea muncii (vizibilă în cazul eșecului Conferinței privind veniturile, din 1963) i-a determinat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
irosi veniturile statului într-o concurență între orașe, nefastă pentru îmbogățirea națiunii. În ceea ce privește statul, el s-a arătat adesea, ca reacție la egoismul aleșilor locali sau din atavism tehnocratic, mai mult iritant decât animator. Pentru a înlătura impresia că abandonează misiile de serviciu public, statul multiplică semnele care-i atestă prezența. Totuși, aceste efecte de semnalizare seamănă mai multă neliniște în sufletul actorilor locali, care ar vrea să-l vadă mai mult mobilizator decât monitorizator și evaluator al proiectelor lor. Aceste
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
relațiile dintre aleși, marile servicii publice și marile grupuri private gestionare ale serviciilor urbane, ea neliniștește atunci când pare să împotmolească activitatea politică în gestionare urbană. Această impresie este întărită de imaginea aleșilor locali văzuți ca niște actori printre alții, fără misii mărețe de îndeplinit, preocupați de interese la fel de importante ca acelea apărate de marile grupuri economice sau de către marile servicii publice. Pentru a scăpa din această viziune a guvernării urbane, evaluarea democratică ar putea învăța cetățenii să se detașeze de viziunea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei idei noi idei despre democrație / 171 Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate / 171 Spectrul "depolitizării" / 171 Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban / 174 Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și studii documentare nr. 4234, 4235, 4236, Paris, La Documentation française, 1975, p.18. 4 Vezi J.P. Gaudin, op. cit., 1993. 5 Acest organism ad hoc compus din membri DATAR și DAFU (Direcția de Amenajare Funciară și de Urbanism) are ca misie, în afară de asistența tehnică acordată comunelor, asigurarea legăturilor necesare cu diferitele administrații implicate. 1 GIOM este animat de DATAR. 2 Philippe Lerustre, op. cit., 1975, p.18. 3 Convorbire între Philippe Lerustre și R. Sennellart, primarul din Saint-Omer, din 9 iunie 1975
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la o lucrare a al lui Méliusz Jozsef, Destin și simbol, care insista asupra rolului civilizator al Ungariei în ținuturile românești și asupra hegemoniei teritoriale a acesteia. Accentele mesianice sunt înlocuite aici cu ieșiri disproporționat umorale, iar ideea subiacentă a „misiei” istorice providențiale a neamurilor este schițată în manieră rigidă. În plus, sunt vehiculate multe dintre locurile comune ale politicii oficiale ceaușiste. L. și-a adunat publicistica în volumele Fragmentarium, Nevoia de adevăr și Vocația constructivă (1983), care cuprind fie texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
B. P. Hasdeu (în Istoria critică a Românilor, București, 1875) atribuie o origine dacică numelui Jiu, cu forma veche Sil, de la indoeuropeanul sar = a curge; față de numele Rabon din Ptolemeu a considerat că acesta, aplicat la cursul inferior, provenea de la Misii sud-dunăreni, în timp ce în cursul superior se păstra oral forma Sil. 51 Istoria limbii române, vol. II, Edit. Academiei Române, București, 1969 (cap. Influența autohtonă, p. 313). Semnalând această dilemă în anul 1969, este evident că C. Poghirc nu acceptă soluția prezentată
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]