423 matches
-
Îi aranjă formele verbale, puse majusculele acolo unde lipseau, fără a uita semnătura finală, care se transformă din moarte În Moartea, o diferență nesesizabilă pentru auz, dar care avea să provoace chiar În ziua aceea un protest indignat din partea autoarei misivei, tot În scris și pe aceeași hârtie de culoare violetă. După părerea autorizată a unui gramatician consultat de ziar, moartea, pur și simplu nu stăpânea nici primele rudimente ale artei de a scrie. De la Început, spuse el, caligrafia e ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
cinci continente, dar par să nu fie încredințate niciodată poștei regulate, ci unor mesageri ocazionali, care le franchează altundeva, din care cauză timbrele de pe plicuri nu corespund țării de proveniență. Și cronologia e incertă: sunt scrisori ce fac referiri la misive precedente, care rezultă, însă, că au fost, scrise mai târziu; scrisori ce promit precizări ulterioare, care se află, însă, în pagini datate cu o săptămână înainte. „Cerro Negro“, pe cât se pare numele unui sat pierdut din America de Sud, figurează cu data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
proprietate privată și zâmbind lângă niște grămezi de clești de crabi consumați și pahare goale de cocteil. Nu erau explicații la fotografii, ceea ce o înnebunea. Unde erau? Când? Erau în luna de miere? Parcurse toate e-mailurile de pe partea dreaptă, scurte misive vioaie de la prietenele Briannei, înțesate cu emoticonuri, elipse și foarte multe semne de exclamare. Unul din aceste mesajele insipide cuprindea un link la situl galeriei Kodak și Emmy simți că tortura ei abia începea. — Oh, Doamne, nu, se văită ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
urma să aprobe rubrica pe o perioadă de probă pe situl revistei, apoi ar aștepta să vadă reacția cititoarelor. Adrianei i-a luat doar o după-amiază să compună jumătate de duzină de eseuri (cine s-ar mulțumi numai cu unul?), misive cu titluri de genul “Sex da, dormit nu” sau “Încercam doar să fiu prietenoasă și alte scuze tâmpite”. Era foarte convinsă că împărtășise din înțelepciunea ei cu greu dobândită, păstrând în același timp un ton simplu și amuzant, atunci de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Vartan tresare. Se simte vinovat. — Cum de-a putut ajunge scrisoarea până aici? Am cercetat toate ieșirile Înainte de culcare! — Nu Încerca să afli. Sultanii și califii Înșiși au renunțat să se mai apere. Când Hasan hotărăște să-ți trimită o misivă sau o lamă de pumnal, e sigur că ai să le primești, fie că porțile Îți sunt larg deschise, fie zăvorâte. Discipolul apropie scrisoarea de mustață, o adulmecă zgomotos, apoi o citește și o recitește. — Diavolul ăsta nu se Înșeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Hanshichiro. În chip ciudat, cuvintele sale sunau exact ca un salut pe timp de pace. Luând o casetă de scrisori pe care o purta agățată de umăr cu un șnur roșu, continuă: — Seniorul Hideyoshi vă trimite salutări. Și îi dădu misiva lui Katsuie. Katsuie primi bănuitor scrisoarea și nu o deschise imediat. Clipind din ochi, îl privi pe Hanshichiro: — Spui că ești pajul Seniorului Hidekatsu? Da, stăpâne. — Seniorul Hidekatsu e sănătos? — Da, stăpâne. Presupun că a crescut. — Anul acesta va împlini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lui Niwa Nagahide. Recâștigându-și dintr-o dată curajul, își reorganiză trupele, făcu repede calea-ntoarsă și porni înapoi, spre Shizugatake. Între timp, Niwa îi liniștise pe săteni. Urcând pe Shizugatake, își uni, în sfârșit, forțele cu Kuwayama Shigeharu. Scrise imediat o misivă, trimițând-o prin curier la tabăra lui Hideyoshi din Mino, pentru a-l informa despre urgența situației. Forțele lui Sakuma de pe Muntele Oiwa își instalară acolo o tabără provizorie și, sigure de triumf, se odihniră mai mult de două ceasuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
atunci, lui Hideyoshi păru să-i treacă prin minte un gând urgent și, chemându-și secretarul, începu să dicteze o scrisoare. Uitând complet de prezența lui Kazumasa, parcurse cele scrise pe hârtie, dădu din cap și începu dictarea unei alte misive. Chiar dacă Generalul Kazumasa n-ar fi vrut să asculte ceea ce se spunea, Hideyoshi stătea drept în fața lui, așa că n-avea cum să nu audă. Hideyoshi părea să dicteze o scrisoare extrem de importantă către clanul Mori. Kazumasa se simți din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din schimbul de noapte. — Mesagerul lui Bito pleacă înapoi mâine dimineață? — Nu, răspunse garda, îl presa timpul și, după o scurtă odihnă, a pornit spre Mino, luând-o noaptea la drum. Așezat în așternut, Hideyoshi luă penelul și scrise o misivă către Bito. Grație marilor tale eforturi, Shonyu și fiul său mi-au garantat sprijinul lor și nimic nu mi-ar fi putut dărui o bucurie mai mare. Dar este un lucru pe care trebuie să-l spun imediat: dacă Nobuo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
apartamentele lui, unde stătuse un timp singur, în liniște. Acum, glasul îi răsună. Secretarul aduse o călimară și așteptă dictarea stăpânului său. — Vreau să le trimit scrisori de felicitare atât Seniorului Nuobo, cât și Seniorului Hideyoshi. În timp de dicta misivele, Ieyasu privi pieziș și închise ochii. Într-adevăr, pe când șlefuia proporțiile care urmau să fie așternute pe hârtie, părea, mai întâi, să închidă în piept gândurile ce păreau niște șuvoaie de fier topit. Când cele două scrisori fură gata, Ieyasu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
un maiou de mătase, ore-n șir, privind cu aviditate tot ce se-ntâm pla în acel pat, neștiind cui să-i mul țumesc pentru darul straniu, întunecat, care-mi era făcut. Am văzut-o căutând înadins pozițiile cele mai sub misive, am văzut-o privindu-mă sfidător în ochi, îngenuncheată, în timpul celei mai dulci dintre tor turi, am văzut-o rugându-mă să vin mai aproape de gura ei cu buzele tumefiate de dorință. Am văzut urmele de degete care înfloreau purpurii
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
se întrebe de ce te-am chemat aici. În legătură cu acea scrisoare, care avea să schimbe viitorul imperiului, au existat scurte mențiuni ale martorilor. Nopți la rând, Gajus și-l imagină pe Tiberius, în vila din insula Capri, cum deschidea și descifra misiva aceea tainică, iar apoi, singur în camera lui, reflecta îndelung, cuprins de o imensă dezamăgire, sufocat de o mânie înăbușită. Și dispunea controale minuțioase, întindea curse subtile, căuta mărturii inconștiente... Pentru a doua oară, Gajus avu speranța că-și va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
zeii m-au răsplătit pentru toate suferințele mele. Numele Memphis îi atrase Împăratului atenția, trezindu-i amintiri nostalgice. Scrisorile către prețioasa provincie Aegyptus - practic, o feudă imensă, de la Alexandria până la Philae - începură să ajungă în mâinile lui Callistus și, încet-încet, misivele ce veneau de acolo fură citite și interpretate tot de el, care, cu tainică nerăbdare, aștepta din zi în zi manumissio, eliberarea, importanta funcție de libert imperial. Dar Sertorius Macro spuse că merita mai mult, „inclusiv pentru a-l putea folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
fel În iunie și tânărul domn Bellingham pleacă În Canada să-și găsească norocul În goana după aur. Cu speranța că prezenta vă găsește bine, sănătos, Al dvs. sincer Semnătura era iligibilă. Henry scoase un chiot de bucurie mirată citind misiva, nevenindu-i să se Încreadă În plauzibilitatea conținutului, În inventivitatea de romancier la care fusese redus Destinul, care Îi ucisese pe cei doi membri mai În vârstă ai familiei Bellingham și Îl trimitea val-vârtej pe fiu să se alăture goanei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
pot gândi“. Căldura prieteniei dintre ei se simte În scrisori - „Mi se spune că sosești duminică, uraaaa!“, scrie el În felul caracteristic, În septembrie ’88 - dar compoziția ei rămâne greu de decelat. Apoi dna James face o descoperire neașteptată: o misivă, datată 23 septembrie 1910, nu de la Du Maurier, de mult decedat, ci de la văduva lui, adresată „Stimatului domn James“, În care Îi mulțumește pentru o scrisoare de condoleanțe trimisă la moartea fiicei sale, Sylvia, și care Începe așa: „Știu bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
i-a răspuns la scrisoare? - Cu prima poștă și expeditivitatea unui curier căzăcesc... În epistolă, Vladimir Ilici deplângea faptul că, din cauza spargerii unor mari vase de sânge din interiorul toracelui și a neîncheierii întregii distracții, nu poate călători momentan. Deasupra misivei fusese fixată și tabachera sa personală, plină ochi cu cel mai fin 223 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Dar nu înainte ca două femei înalte și albe să-și facă, surâzând, apariția prin centrul glasvandului deschis, din față. Înaintau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în casă, printre victime, ipostază firește ignorată in corpore. Curentul a împins biletul în vestibul. Curent amplificat de vântul puternic din noaptea aceea. Un calcul psihologic admirabil. O scrisoare prin firea lucrurilor vine de afară. Raționament mecanic, mai ales când misiva e găsită lângă ușă. Dar asta încă nu dovedește nimic. Autorul putea fi oricare dintre cei aflați în încăpere. De ce tocmai Melania Lupu? Judecând ceva mai repede decât colaboratorii dumneavoastră, ați reflectat că Miliția ar putea împiedica plecarea avionului folosind
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
era superbă. Prelucrase fotografia În Photoshop, Îndepărtându-i astfel din ea pe fostul ei soț și pe preot. Înăuntru, erau scrise, În stil graffiti, următoarele cuvinte: Sărbători fericite! Cu dragoste, Eu și cu mine Am deschis pe urmă plicul meu. Misiva din interior era aproape la fel de ostentativă ca și felicitarea de la Valerie. Era de la Sophia și cele cinci surori ale ei. Era ilustrată cu un instantaneu foto În care apăreau toate (semănând perfect cu Gwyneth Paltrow, normal), făcând cu mâna de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
nu îl aveam), de aceea mă așteptam să mă contacteze telefonic. Sâmbăta și duminica sosiseră și trecuseră fără nici o veste, ceea ce însemna că luni era ziua când urma să mă sune. După ora șase, când venea de la seviciu, după ce citea misiva de la mine. Oricât de tare aș fi supărat-o, mi se părea de neconceput să nu reacționeze la ceea ce îi scrisesem. Am stat în casă așteptând să sune telefonul, dar, până la ora nouă, nu s-a petrecut nimic. Chiar dacă hotărâse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
dorința de-a stăpâni și de-a pune ordine În acest haos asemănător poate doar cu cel primordial. Napoleon scrisese În acest sens nenumărate reclamații și sesizări către Dumnezeu, dar, se pare, nici una nu ajunsese vreodată la destinatar. O singură misivă i se Întorsese, având pe ea semnătura Sfântului Petru, care mai notase În grabă: „Interesant. Nu credem, dar vom cerceta“, ceea ce nu era decât o reconfirmare a proverbului „Până la Dumnezeu te mănâncă sfinții“. Ca urmare, Napoleon trecuse la Planul C
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de câteva secunde n-am putut desluși nimic, apoi mi-am dat seama că țineam în mâini propria mea scrisoare. Am întors-o pe toate părțile, neinteresant. Metro-, homo-, transsexualul sorbonard se mulțumise să-mi corecteze greșelile de franceză, băgase misiva mea creștinească într-un plic roșu, pe care-l predase lui madam Grosu, nesigilat, ca să mă facă de râs. Se spălase pe mâini și o tulise în Cartierul Latin, lăsându-mă pradă conștiinței mele cu trei șiruri de dinți. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
meditație în pușcărie - a ajuns la concluzia că numai o împăcare universală, adică Pacea mondială, poate salva omenirea de o catastrofă. De când i-au căzut pentru întîia oară sub ochi exemplarele antedatate cu trei ani, e convins că o puternică misivă spirituală a început în mai multe părți ale lumii. Dar pentru că nu poate citi mesagiile, întreabă la răstimpuri, cum a făcut cu d-ta, în ce an suntem - sperând că într-o bună zi să întîlnească pe cineva care cunoaște
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Un spațiu însemnat în economia volumului la care facem referire îl ocupă corespondența autorului cu prietenii, cu foștii colegi de Normală, cu priponeșteni, cu foști elevi, cu personalități literare, jurnaliști etc. Scrie extins, cu miez, și cu toate ingredientele unei misive pentru ca aceasta să devină produs literar. Viața de familie, preocupările gospodărești și cele pentru înfrumusețarea ambientului în care trăiește sunt frecvent prezentate în paginile jurnalului fragmentar-cum îl numește însuși autorul. „în spatele casei, un adevărat covor verde crud al corolelor lăcrămioarelor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Inei, nu mamei sale care din prima clipă, când îl văzuse pe Victor îi spusese : Cu prefăcutul ăsta, n-ai să faci casă bună, fata mea! De aceea, îi detalie Inei până în cele mai tăinuite intimități toată durerea, într-o misivă în care lacrimile erau mai multe decât cuvintele, cerându-i un sfat prietenesc, ce anume s-ar cuveni să întreprindă!? Cum ar putea să iasă din genunea în care intrase!? La primirea scrisorii, Ina multiplică numărul lacrimilor, compătimind-o pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Acum trebuia mai mult ca oricând să revină la drumul normal. Își controla cu prudență fiecare pas, pentru a putea evita orice obstacol ce i-ar fi putut provoca un nou accident. Nu trecuse nici o lună de când Ina primise o misivă de la Olga, în care fiecare rostire era o amărăciune, că poșta îi aduse o alta, și mai amară. De rândul acesta, disperarea părea a fi și mai pronunțată, fiind înscrisă cu litere înnegrite, înspăimântate: Dragă Ina, Această scrisoare pe care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]