466 matches
-
dihori, bizami), precum și de numeroase specii de păsări sedentare și de pasaj care trăiesc în lunca Dunării. Prin măsurile luate de Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, efectivele de vânat sînt în continuă creștere, îndeosebi la căpriori și porci mistreți, de la care s-au obținut trofee medaliate cu aur la concursuri interne și internaționale. 1) rozătoarele, dintre care amintim: popândăul (Citellus citelius), cățelul pământului (Spalax leucodon), iepurele de câmp (Lepus europaeus); 2) carnivorele sunt reprezentate de: vulpea comună (Vulpes vulpes
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtita. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a. Există două rezervații botanice cunoscute - "Fânațele Clujului" și "Rezervația Valea Morii". În pădurile din jurul orașului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăiește o faună diversificată cu specii precum porcul mistreț, bursucul, vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația "Fânațele Clujului" trăiesc exemplare de viperă de fânață, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găsește și în interiorul orașului la Grădina Botanică, loc în care și-au găsit adăpostul și unele specii
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
după ploi. Floră e tipică Subcarpaților. Satul arată vară că o grădină enormă, fiind acoperit total de verdeață. Păduri de fag, arin și mesteacăn predomina înconjurând satul din toate părțile. Livezile de pruni ocupă majoritatea zonelor neîmpădurite. Iepuri,căprioare,porci mistreți,lupi și chiar urși sunt prezenți în zona satului. Ciobănii și chiar locuitorii raportează constant întâlniri cu urși: în 2001 un copil a fost atacat de un urs în partea de jos a satului (la Napoleon) duminică la amiază când
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariție că și jderul de pădure. Alte animale sălbatice întâlnite pe aria comunei sunt: iepurele, vulpea, viezurele, veverița, dihorul, nevăstuica și în ultimii ani porcul mistreț și căprioară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Păușești-Măglași se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,54%), cu o minoritate de romi ( rudari) (4
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare:popândăul,hrânciogul,șoarecele de câmp etc.In păduri se întâlnesc:vulpea,porcul mistreț,căprioara ș.a. "Pechea-arc peste timp" - Societatea culturală Suhurlui
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
sat. În preajma gospodăriilor sunt mulți tei, nuci și cireși. Livezi nu există și nici vii prea mari, însă o mare zonă viticolă se află în apropiere, la Șorogari, sat care aparține tot acestei comune. În pădure încă mai trăiesc porci mistreți, lupi, vulpi, dihori, iepuri și căprioare, cele din urmă de multe ori fiind acuzate de distrugerea culturilor din preajma pădurii. Sătenii cresc vite, porci și păsări, iar unii dintre ei se ocupă cu apicultura. În afara satului a fost amenajată în jurul anului
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
de sfinți se regăsește și în denumirile localităților: Saint-Malo, Saint-Brieuc etc. Din punct de vedere gastronomic, alimentația bretonă este bogată în fructe de mare, lactate sau derivate din lapte (brânză, unt), iar carnea favorită este carnea de porc (tradițional porc mistreț). Preparate culinare tradiționale sunt "les crêpes" și "les galettes" - clătite, pregătite fie din făină albă fie din făină neagră (ori făină din hrișcă). Aceste clătite se mănâncă fie cu un amestec din șuncă, ou și vegetale, fie cu un cârnaț
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI Satul Doștat este compus din
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
alcătuite din gramine microterme că Festuca sapina, Agrostis rupestris, funcus trifidus. Adeseori aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
altitudinea de 1200 m. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane, secundare, care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
la existența multor specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus vulgaris"), șoareci de pădure ("Apodemus Sylvaticus"), pârșul comun ("Glis glis"), iepurele ("Lepus timidus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"), lupul ("Canis lupus"), vulpea ("Canis vulpis"), căprioara ("Capreolus capreolus"), bursucul ("Mustela putorius"), dihorul ("Putorius putorius"), ursul ("Ursus arctos"), ciuful de pădure ("Asio otus"), uliul găinilor ("Accipiter gentilis"), cucveaua ("Athene noctua")etc.; reptile: șarpele de casă ("Natrix natrix"), șarpele
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
pot fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta biocenoză mai cuprinde o lume variată de păsări reprezentată prin: prepelița, potârnichea, grauri, ciocârlii, cinteze, vrabii, sticlete, ciori etc. Biotopul din pădurea Liveni adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
Prut, precum și din pădurile vecine aparținând comunei Mitoc. Din cauza stricăciunilor pe care le face noaptea sau chiar în timpul zilei la stânile cu oi, lupul a devenit cel mai proverbial în snoavele și legendele populare. Rar se mai întâlnește și porcul mistreț ("Sus scrofa L."), căprioarele ("Cervus elaphus"). Acestea din urmă nu se vânează, fiind ocrotite de lege. Din categoria păsărilor întâlnim graurul ("Sturnus vulgaris"), ciocârlia ("Alauda arvensis L."). Masculii își marchează teritoriul, înălțându-se spre cer sus de tot cântând melodios
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales pe: Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca, Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Vârful Ciucaș, Cabana Ciucaș, Plaiul Domnesc, Muntele Roșu, stațiunea Cheia. Dar trasee
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
și islazul satului cu vegetația specifică stepei. Pământul arabil de aici este puțin și nu de prea bună calitate excepție făcând o tarla de 100 de ha. aflată la est de pădure. În pădurea care a mai rămas trăiesc porci mistreți (mari distrugători ai recoltelor), cerbi, căprioare și iepuri. Clima este temperat-continentală cu excese iarna sau vara. Satul fiind așezat pe coasta unui deal, casele sunt răsfirate și construite pe porțiunile de teren considerate de localnici ca fiind sigure contra torenților
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc căprioare și porci mistreți, iar dintre păsări cele mai răspândite sunt turturica, guguștiucul, pupăza, vrabia, cucul, fazanul, privighetoarea sau porumbelul. În funcție de altitudine, pe teritoriul comunei, se succed mai multe tipuri de soluri: cernoziomurile tipice, cernoziomurile levigate, cernoziomurile nisipoase, solurile cenușii, lăcoviștele, solurile gleice și
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
care traversează comuna pe direcția vest-est este râul Bârlad, afluent al Siretului. Specii de faună: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), potârnichea ("Perdix perdix"), cârtița ("Talpa europaea"), popândăul ("Spermophilus citellus"), iepurele de câmp ("Leporidae Lagomorfa"), vulpe ("Canidae carnivora"), mistrețul ("Sus scrofa"), viezurele ("Meles meles"). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,2%), cu o minoritate de
Comuna Dumești, Vaslui () [Corola-website/Science/301879_a_303208]
-
de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna întâlnită pe teritoriul satului și a zonei agricole aferente lui este reprezentată de mamifere că porcul mistreț ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), dihorul ("Mustella putorius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele de casă ("Mus musculus"). Păsările întâlnite în zona sunt : ciocănitoarea ("Dentrocopas major"), porumbelul, cucul, vrăbii, rândunele, etc. Pe lângă acestea se mai
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
păsărilor. Clima este temperat-continentală specifică zonei de deal. Pădurile sunt formate în cea mai mare parte din stejar, fag și salcâm. De-alungul pârâului Amărăzuia se găsesc sălcii și arini și plopi. Printre animalele sălbatice din zonă se găsesc iepuri, porci mistreți, vulpi, căprioare, iar printre păsările sălbatice se găsesc cucul, rândunele, turtureaua, vrăbiuțe, ciori. Așa cum se arată în articolul 520 de ani de la prima atestare documentară a Rădineștilor, scris de Profesorul Valentin Pătrașcu și publicat în Ziarul Vertical pe 23 Iunie
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
sunt abundanțe, iar temperaturile extreme sunt în jur de -25 °C și +36 °C. Datorită diversității reliefului, în zona administrativă a orașului Nucet se deosebesc mai multe tipuri de asociații vegetale (conifere, fag, gorun, nuci) și elemente faunistice (lup, căprioara, mistreț, iepuri, cocosul de munte, păstrăv, mreana de munte). Orașul Nucet are o istorie recentă, prima atestare documentara oficială având loc în 2 februarie 1956. Chiar dacă orașul este relativ nou, istoria Văii Băită este mult mai veche. Încă din anul 1270
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
plantații cu salcâmi,plopi,frasini,nuci,cireși,meri,pini,molizi. Fauna actuală a pădurii este formată din iepuri, căprioare, nevăstuici, șoareci, ciocănitori, fazani. Până în 1958 trăiau în zonă și lupi. În 1970 au fost aduși în pădurea Valea Morii porci mistreți și căprioare. Numele comunei Belcești din județul Iași apare prima dată în anul 1579 într-un document redactat în timpul domniei lui Petru Șchiopul Denumirea Belcești provine din cuvintele slave belci sau belâi ce înseamnă alb. Posibil ca denumirea localității să
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
și vin, de exemplu în anul 1727 se consemnează producerea a 290 de găleți de vin, (1 găleată = 10 l). Satul are un fond forestier și de vânat remarcabil. Soiuri de arbori: stejar, carpen, arțar, salcâm, tei etc. Vânat: porci mistreți, căprioare, vulpi, iepuri și fazani. Are un potențial turistic încă nevalorificat. Actualmente drumul, de cca. 35 km, Cluj-Napoca - Vișea, prin Jucu, este asfaltat, localitatea este complet electrificată, dispune de apă potabilă curentă, gaz-metan, linii telefonice, TV cablu și acces la
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]