5,217 matches
-
miros pe-a salei Întins rond". Aceste orizonturi spa?iale nelimitate ce se deruleaz? necontenit În fă?a ochilor no?tri uimi?i sunt dominate de „largile cupole" simbolizând de asemenea infinitul, universul abstract al cunoa?terii. Aceea?i viziune mitic? eminescian? confer? peisajului descris o dimensiune metaspa?ial?, metamorfozându-1 Într-un spa?iu magic În care cerul poate „Înmul?i hotarnicele clipe" num? rate Ins? de-al „stelelor imperiu" situat departe, În „nemargini", dincolo de lumea fenomenelor. Pe p?mânt Ins
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spa?iului poetic (v?zut că „infinitate non definit?", cum o nume?te Assunto), „z?ri dep?rtate", orizonturi nesfâr?ițe se Întrez?resc „de departe"; este spa?iul miraculos al „p?durii de argint" În care timpul e perceput mitic, ca regresiune spre vârstă de aur (fapt sugerat de prezentul indicativului: „vezi" timp al „prezen?ei f??? sfâr?it", cum Îl nume?te Rilke În „Cartea orelor". Acest spa?iu magic str?luce?te prin reflexele „ de argint" pe care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ri ?i ale marilor necunoscute" (E. Papu). Aceea?i ipostaz? a peisajului perceput că „finitate spa?ial? deschis? c?tre infinit" (Assunto), poate fi relevat???i la nivelul sugestiei cuvântului, al Înveli?ului ??u sonor, Întrucât, la Eminescu, „semnifică?ia mitic? se constituie prin ?i În limbaj" (N. Bomher) cum se Întâmpl? În versurile poeziei „Peste vârfuri": „Mai departe, mai departe, Mai Incet, tot mai Incet [...] ". Principiul poeticii clasice „ut pictură poesis" devine În aceste versuri „ut musica poesis" poezia infinitului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
divinitatea, perfec? ia, puterea, beatitudinea sunt solidare de o durat? infinit?". Spa?iul poetic eminescian (cosmic, terestru, neptunian, subp?mântean ori f?urit În piatr?, marmur? sau granit) se identific? astfel cu o matrice În care se topesc laolalt? inflexiuni mitice, simboluri ancestrale sau de sorginte cosmic?. Încrez?tor În propria-i fantezie, În for? a nelimitatei sale imagina?îi („Turmă visurilor mele eu le pasc că oi de aur"), Eminescu descoper? astfel În realitate „profunzimea, spa? iul interior, infinitatea" experien
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cetatea Soarelui „cu într?ri În veci deschise, cu sc?ri netezi, colonade / lungi de marmure că ceară", dar ?i gr?dinile din „monastirea alb-a lunei" ce se Înal?? pe „sc?ri de flori". Toate aceste „coresponden?e arhitectonice mitice" care „Înal?? În ceruri palatul ?i doma că tainice echivalen?e ori prelungiri ale cet?? ilor ?i templelor dacice" fac posibil? comunicarea Între cer ?i p?mânt. Izvorâte dintr-o „memorie ancestral?", ele simbolizeaz? tipul de spiritualitate dacic?, deschis cunoa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Zoe D.-Bu?ulenga), „motive poetice" (I. Em. Petrescu) etc, acestea alc? tuind laolalt? un spa?iu magic „uria? sistem de conota?îi" (Zoe D.-Bu?ulenga), „cosmos viu" (M. Eliade), „re?ea original? de arhetipuri" (N. Bomher), „o topografie mitic?" a universului poetic eminescian (I. Em. Petrescu). În opera eminescian?, termenul de „topos poetic" se identific? cel mai adesea cu imaginile ce compun cadrul natural; se vorbe?te astfel În critic? despre „toposul magic al codrului", „topos-urile sacre" legate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spa?iul cosmic, dintre cosmogonii ?i apocalipse, s-a coborât ?i s-a sim?it acas? În sat ?i În codru În aceste topos-uri sacre În care, concentrat?? ?i ocrotit?, se afl? ?ara [...]" Zoe D.-Bu? ulegna), „topos-ul mitic al ??durii", lacul „topos magic Închis" (În „C?lin file din poveste"); foarte adesea este utilizat termenul „motiv" (mai rar „fragment-motiv") pentru a desemna elementele ce reprezint? aceste topos uri, dar aria motivelor ?i a temelor crea?iei eminesciene este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
erotică", „Venera serafic?" ?i „cadrul psihic"„germina?ia", „geologia s?lbatic?", „borealismul", „floră", „fauna", „rusticitatea", „arhitectură colosal?" . Roșa Del Conte sintetizeaz? printr-o cercetare analitic?, Într-o larg? conexiune, teme ?i motive eminesciene, insistând asupra simbolurilor acestora, asupra „stratific?rilor mitice reflectate În anumite figuri de stil ?i a valen?elor expresive care confer? originalitate operei". Astfel, f??? s? abordeze „o clasificare rigid?", ea identific? (În capitolul „R?sfrângeri ale tradi?iei culturale În câteva figuri ale limbajului eminescian") urm?toarele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
efemer?, supus? trecerii ?i devenirii legilor universului: „El nu-?i proiecteaz?, Ins?, numai ochiul acolo, ci Întreaga fiin??, profilat?, prin Ins??i structura ei, pe undă marilor dep?rt?ri". (E. Papu) Alteori, natura eminescian? uime?te prin poezia ??mântului mitic, atemporal, uitat printre „p? durile de basme", „codri f??? c???tăi" ?i „stânci c?runte", sc?ldat de „izvoare nflorite", de fluvii sclipitoare str?juite de ???rmii pline de flori" atât de frumoase, Încât „par a fi stele topite" adev
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
decât În esen?a ei, unic?, nesupus? din acest moment proiec?iilor succesive ale devenirii fenomenale. Toposurile poetice devin astfel În poezia lui Eminescu „pilonii" pe care se sprijin? Întregul univers artistic al crea?iei sale. Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului: „Imaginile din cultura să mitic?? ?i filozofic? se echilibreaz? cu propriile-i tr?iri, formând, laolalt? o re?ea original? de arhetipuri. Din acest punct nu r?mane decât ?? disociem Între livrescul refiltrat al mitologiei eminesciene ?i creatul ei, expresia for?ei imaginative a poetului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Întotdeauna spre mit": „Sensul ultim al crea? iei eminesciene este refacerea lumii misterioase, plin? de semnifică?îi, a miturilor". (Zoe D.-Bu?ulenga) Constituindu-se astfel În „originală re?ea de arhetipuri", topos-urile poetice eminesciene amintesc de semnifică?iile mitice ?i cosmogonice pe care le aveau, În vechea spiritualitate oriental?, acele vechi desene cu valoare sacr? ce Întruchipau ideea de „imago mundi", de „centru al lumii" numite „mandala". Mandala „este, iconografic, o imagine a lumii prezentând simbolic toate principiile cosmologice
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
patru puncte cardinale etc. ", având, În acela?i timp, „ virtu?i de arhetip, dar ?i cosmogonice ". (M. Eliade) Asemenea motivelor cu valoare simbolic? ce formau aceste desene sacre orientale, topos urile poetice reprezint? „centrul" spa?iului poetic eminescian, imaginea universului mitic pe care acesta Îl creeaz?; ele devin astfel simboluri centrale din care se ramific? re?eaua complex? de semnifică?îi ale operei: „De altfel, mitul deriv? totdeauna dintr-un sistem de simboluri foarte coerent; el este, cu un cuvant cam
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
au toate elementele ce compun universul liricii sale. Scopul poeziei fiind de „ a aduce lumea, via?a ?i pasiunile ei În forme estetice" (Eminescu -Manuscrise), aceste topos uri poetice, complex organizate În ceea ce N. Bomher numea „re?eaua de imagini mitice" se identific? atât de mult cu universul spiritual al poetului, Încât, În absen?a lor, crea?ia să artistic? ar deveni lipsit? de semnifică?ie ?i consisten?? metafizic?. Recuren?a „motivului" florii albastre ar fi unul dintre nenum?ratele exemple
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
artistic? ar deveni lipsit? de semnifică?ie ?i consisten?? metafizic?. Recuren?a „motivului" florii albastre ar fi unul dintre nenum?ratele exemple care ar confirma ideea c? topos-urile poetice devin, În crea?ia eminescian?, simboluri, imagini ale unui univers mitic pe care poetul Îl creeaz? În opera să. La un prim nivel al utiliz?rii sale, ar p?rea c? acestea reprezint? doar o func?ie „ornat?" simplu detaliu estetic al unui cadru natural. Dar, pentru Eminescu, natura are virtu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nivel al utiliz?rii sale, ar p?rea c? acestea reprezint? doar o func?ie „ornat?" simplu detaliu estetic al unui cadru natural. Dar, pentru Eminescu, natura are virtu?i metafizice, se organizeaz? Într-un sistem de semnifică?îi filozofice, mitice; ea are un În? eles aparte ce poate fi reg?sit doar În vechiul cuvânt românesc „fire" (atât de bogat În sensuri) pe care totu?i, limba noastr? 1-a ?? strat, dar numai În contexte ce amintesc de sensul lui
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
că podoab? sacr? pe care fata de Împ?rât o poart? la nunta sa: „Astfel vine ml?dioas?, trupul ei frumos Îl poart?, Flori albastre are-n p?ru i ?i o stea În frunte poart?". Doar aici, În universul mitic al p?durii, floarea albastr? devine un „simbol magic", pentru c? doar spa?iul acesta al p?durii mitice de?ine la Eminescu atribute care-1 investesc cu for?e de topos magic" (Zoe D.-Bu?ulenga) . Acesta este locul „vr
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ei frumos Îl poart?, Flori albastre are-n p?ru i ?i o stea În frunte poart?". Doar aici, În universul mitic al p?durii, floarea albastr? devine un „simbol magic", pentru c? doar spa?iul acesta al p?durii mitice de?ine la Eminescu atribute care-1 investesc cu for?e de topos magic" (Zoe D.-Bu?ulenga) . Acesta este locul „vr?jit" În care firea Întreag? binecuvânteaz? Împlinirea iubirii ?i de aceea floarea albastr? devine un „atribut magic". De altfel
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
aur peste ?? rană cea grea"), iar a doua, „esen?ial?", se refer? Ia dimensiunea orfic? a poeziei, „ca expresie a unei muzicalit??i interioare, profunde, o muzic? inconfundabil?, care devine semnul de identitate al eminescianismului” (E. Simion). ??zute din perspectiv? mitic?, elementele ce compun acest „cosmos viu" al universului poetic eminescian, I?i dep??esc limită impus? de sensul originar, devenind „topos-uri magice", „topos uri sacre" sau, pur ?i simplu „mituri" (cum sunt numite de Zoe D.-Bu?ulenga): „toposul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
elementele ce compun acest „cosmos viu" al universului poetic eminescian, I?i dep??esc limită impus? de sensul originar, devenind „topos-uri magice", „topos uri sacre" sau, pur ?i simplu „mituri" (cum sunt numite de Zoe D.-Bu?ulenga): „toposul mitic al p?durii"; „mitul profund al codrului", „lumea mitic? a str?vechiului codru" v?zut? că spa?iu magic nesupus trecerii timpului; „lacul -topos sacru" În „ ??lin (file din poveste) " etc. Codrul, sătul, luna, stelele, salcâmul, teiul etc.toate aceste
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
eminescian, I?i dep??esc limită impus? de sensul originar, devenind „topos-uri magice", „topos uri sacre" sau, pur ?i simplu „mituri" (cum sunt numite de Zoe D.-Bu?ulenga): „toposul mitic al p?durii"; „mitul profund al codrului", „lumea mitic? a str?vechiului codru" v?zut? că spa?iu magic nesupus trecerii timpului; „lacul -topos sacru" În „ ??lin (file din poveste) " etc. Codrul, sătul, luna, stelele, salcâmul, teiul etc.toate aceste topos-uri mitice ale universului crea?iei eminesciene alc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
durii"; „mitul profund al codrului", „lumea mitic? a str?vechiului codru" v?zut? că spa?iu magic nesupus trecerii timpului; „lacul -topos sacru" În „ ??lin (file din poveste) " etc. Codrul, sătul, luna, stelele, salcâmul, teiul etc.toate aceste topos-uri mitice ale universului crea?iei eminesciene alc?tuiesc astfel: „un uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale, de valoare universal?? ?i În sonuri care dau limbii române voca?ia expresiv? a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
neoplatonic?" (Roșa Del Conte). Adev?rate poeme ale luminii selenare, versurile Închinate astrului nocturn (pe care poetul voia s? le adune Într-un volum ce avea s? poarte numele „Lumin? de lun?") exprim? diferitele ipostaze poetice (cosmice, ontologice, lirice sau mitice) ale acesteia. Universul vizual al poeziei sale nu este de aceea unul static, ci animat de dinamismul acestor metafore lirice ale luminii: „Eminescu nu este un pictor al formelor, ci un pictor al luminii". (Ț. Vianu) Substan?? nu numai a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a copil?riei: „ ??sare luna,-mi bate drept În fă??: Un răi din basme v?d printre pleoape, Pe câmpi un v?l de argintie cea??, Sclipiri pe cer, v?paie peste ape". Retr?ind, În acest moment cosmic, timpul mitic al copil?riei lumii, al tinere?îi f??? b? trâne?e ?i al vie?îi f??? de moarte, tot universul se umple de lumina lunii ?i de frumuse?ea basmelor. Spectacolul r???ritului magic al lunii uime?te Întotdeauna prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a poetului c? str?lucirea razelor ei, icoan? de lumin? a „Christ-ului, ar putea risipi „nelini?tea etern?", „durerea n?scut? din puterea m?rginit? / ?i dorin?a f?r de margini". Steaua devine astfel punct central al acestei „topografii mitice a universului" ce aminte?te de „modelul cosmologic platonician", este ea Ins??i un mit, reprezentând l?că? al sufletelor p? mântenilor, dar ?i al gândurilor „pref?cute-n stele de aur" ce bat la poarta ve?niciei {Memento Mori
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]