6,060 matches
-
poetică. Eminescu - concluzionează Amăriuței - a spus ceva nescris în cărțile de filosofie occidentală, nemaispus de nimeni până la el în poezia românească. /..../ poet-metafizician, nu s-a dedat discursului filosofic, fie el poemitizat, cum s-a spus. Și nici la fabricarea unei mitologii personale, cum crede G. Călinescu.” Ceea ce îl singularizează pe Eminescu este, pe de o parte faptul că se situează „...în perspectiva românească a Stării d’întîi”, aceea care „reprezintă ethosul național”. Potrivit lui Amăriuței se mai adaugă și „felul poetic, personal
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
către alte teritorii culturale precum Teogonia lui Hesiod sau Metamorfozele lui Ovidiu. Dar, nu numai atât. Reproșurile față de Noica se amplifică, pornind și de la faptul că asimilează neființa din versurile lui Eminescu cu Haosul, trecând „de la neființa ontologică (negativă), la mitologie.” Or, subliniază eseistul, „...ceea ce Eminescu exprimă prin Nepătruns, haos omogen, nediferențiat, sau matrice cosmogonică (haos-mamă pentru punctul Tată)” apare din temeiurile unei intuiții cu totul aparte de aceea a Haosului (Neființă). Fapt evident acolo unde Eminescu scrie: „Umbra celor nefăcute
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
curios dar și imposibil. Adevărul este că Ființa și Neființa, teme de ontologie (adică de fundament noologic) privesc Lumea în totalitatea ei ființată sau desființată. Nepătrunsul lui Eminescu nu are nimic comun cu ontologia (el este pre-ontologic), și nici cu mitologia cosmică. În starea lui de eternă pace, Nepătrunsul de la Început este intuiția Stării d’întîi.”(p. 32.) În concluzie: versurile care deschid Scrisoarea I reprezintă o Precuvântare la discursul cosmogonic, iar în jocul lor literar, realizat cu concepte din arsenalul
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
te face mai puternic” - nu-i așa? Revenind la Gemeni, în locul altui final se cuvine să ne amintim că, de-a lungul vieții lor pământene, dioscurii - gemenii Castor și Polux - au participat, nedezlipiți, umăr la umăr, alături de alți eroi ai mitologiei antice grecești, la vânătoarea mistrețului din Calydon, la expediția argonauților în căutarea Lânii de Aur, și, mai cu seamă, la lupta în urma căreia au readus-o în Sparta pe sora lor, frumoasa Elena, răpită de Tezeu. Aici, Polux este rănit
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
texte din primul număr al revistei „Domnul de Rouă”, aceasta ulterior fiind întreruptă în octombrie 1937. Destul de captivant, totul structurat și formulat prin texte pline de adevăr și înțelepciune umană. Pe aceeași notă continuă să scrie și Ovidiu Ghidirmic, explicând mitologia fabuloasă a „Întoarcerii Domnului de Rouă”. Ca reper, Domnia sa spune: „Tradiția formează baza unei culturi, temelia ei. Nu există nicio cultură, acolo unde nu există tradiție. Acesta este un adevăr axiomatic, în aceste vremuri de mare confuzie teoretică și axiologică
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
sau nu figurau în acele volume. într-o amplă Addenda din volumul al cincilea, sunt reproduse scrisori primite de la Ugo Bianchi, istoric al religiilor și exeget al savantului român; Roger Caillois, eseist și filosof francez; Georges Dumézil, specialist în domeniul mitologiei comparate; Henry Frankfurt, arheolog, directorul Institutului Warburg din Londra. O scrisoare a lui Surendranath Dasgupta, mentorul spiritual al lui Mircea Eliade, care l-a inițiat în tainele sanscritei și ale docritelor Yoga, se referă la conflictul provocat de relațiile tânărului
Mircea Eliade și corespondenții săi by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8217_a_9542]
-
spectrul ratării, dar și al unei posibile glorii care nu mai apare proiectată patern, din exterior asupra lor. Și în filmul lui Woody Allen ca și în piesa lui Miller există un unchi providențial, numai că el nu mai aduce mitologia luminoasă, vitală a visului american, ci praf de pușcă, sfărîmînd brutal iluzia. Ceea ce dă forță filmului lui Woody Allen ține atît de plasarea între aceste două oglinzi paralele, de "intertextualitatea" sa, cît mai ales de rezolvarea într-o cheie frivol-absurdistă
Crimă, pedeapsă și încă ceva... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8271_a_9596]
-
Dorin MANEA Radu Lupașcu: Mitologii subiective - Interviuri rock La Editura Blumenthal a apărut prima carte de interviuri rock cu muzicieni români, în cea mai mare parte. Sub egida revistei virtuale Arta Sunetelor, această lucrare este destinată unui target fără limită de vârstă, variat din punct
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
trendi, cul și stailiș” și poate constitui o provocare pentru diletantismul ”profesioniștilor” din zona mass-media, deopotrivă cu responsabilii caselor discuri pre(a)ocupați de facilul atât de profitabil din punct de vedere financiar. Volumul Interviuri rock a apărut în colecția MITOLOGII SUBIECTIVE, inițiată de Ioan BIG, serie din care au mai apărut: Eric Clapton, Pe urmele lui Hendrix și Era Punk. Cartea de format mic, de buzunar, cu 270 de pagini, are o prezentare grafică elegantă și este condimentată și cu
Recenzii by Dorin Manea () [Corola-journal/Journalistic/83145_a_84470]
-
Crăciunului, deși e vară nu foarte caldă, peste tot în Finlanda - , al Laponiei cu reni și spiriduși e însăși fotografia fericirii iluzorii a consumului. Mult ajustată, nu mai seamănă nici cu morala, dură uneori, a poveștilor creștine, nicidecum cu aspra mitologie scandinavă. O mitologie căreia îi trebuie mult mai multe "efecte speciale" ca să facă o lume decît oricărui bun creator de animație. Îi trebuie zei, fii și frați, regate vrăjmașe, promisiuni călcate, vrăjitorii, mori fermecate, înfrîngeri și nunți, pe care să
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
vară nu foarte caldă, peste tot în Finlanda - , al Laponiei cu reni și spiriduși e însăși fotografia fericirii iluzorii a consumului. Mult ajustată, nu mai seamănă nici cu morala, dură uneori, a poveștilor creștine, nicidecum cu aspra mitologie scandinavă. O mitologie căreia îi trebuie mult mai multe "efecte speciale" ca să facă o lume decît oricărui bun creator de animație. Îi trebuie zei, fii și frați, regate vrăjmașe, promisiuni călcate, vrăjitorii, mori fermecate, înfrîngeri și nunți, pe care să le-adune în
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
timp. Partea a doua a calendarului e zisă "sciințifică." Vorbește, din tratate și cu note de subsol, despre colinde, dă exemple, pe zone și datini. Mergînd pîn' la romani și pînă la Homer. Un regal etimologic, cu trimiteri adînci în mitologie, cu ceea ce știința noastră de azi numește literature review, urmărirea exhaustivă a temei în scrierile specialiștilor de toate neamurile, cu ipoteze îndrăznețe, ca derivarea colindei (corindă, horindă) din horă, de citit cu aplecare și cu încîntare. În același stil, pe
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
Daniel Cristea-Enache Fiecare geografie literară își are mitologia ei, proiectată și întreținută inclusiv în anii din urmă ai demitizărilor. În Ardealul postexpresionist, Poetul (cu majusculă obligatorie) este considerat Ion Mureșan. În sudul rotit caragialian în jurul Bucureștilor: Cristian Popescu. Iar în Moldova dependentă cultural de un Iași pendulând între
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
Daniel Cristea-Enache La treizeci și trei de ani de la apariția Mitologiilor subiective, știm mai mult, dar nu destul, despre autorul lor. Octavian Paler a devenit în ultimele decenii un nume atât de cunoscut - deopotrivă pentru casta criticilor literari și pentru publicul larg - încât primul reflex al cititorului este unul de familiaritate
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
posibil capăt și un nou început, într-o operă circulară și non-lineară, în care, fără materie verbală de prisos, pe coordonatele simetriilor și analogiilor de profunzime, totul are legătură cu tot. Să vedem mai întâi contextul strict biografic al scrierii Mitologiilor subiective, așa cum este el evocat în Convorbirile cu Octavian Paler apărute postum: "Aveam patruzeci și nouă de ani și, într-o zi, am constatat că mi s-au înțepenit umerii. Îmbrăcam haina cu mișcări comice. Reumatismul îmi dădea un prim
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
o ușă izbită de vreo rafală de vânt și zgomotul valurilor, care spre seară devenea aproape înverșunat. Spuma albă risipită pe stânci te făcea să crezi că marea avea insomnii. În acel decor cu singurătăți de preistorie mi-am scris Mitologiile subiective.". După trei săptămâni de drum comun, eul biografic și eul creator se despart. Pacientul aflat la tratament este adus la București, cu un ulcer perforat ce trebuie de urgență operat. Cartea continuă însă ca și cum nimic nu s-ar fi
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
încât povestea originară și inițiatoare pare să pălească. A cita paginile edificatoare pentru această subtilitate speculativă din arierplanul minuțioasei arheologii culturale ar însemna să reproduc trei sferturi din carte. Câteva incizii vor da însă o idee despre frumusețea și densitatea Mitologiilor subiective. Ambii termeni din titlul ales de Octavian Paler au greutatea lor simbolică. Mitologii, la plural, și încă subiective, cu accent pe unghiul personal de lectură și înțelegere. Contează mai puțin - scrie autorul nostru - dacă o asemenea Eladă a fost
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
subtilitate speculativă din arierplanul minuțioasei arheologii culturale ar însemna să reproduc trei sferturi din carte. Câteva incizii vor da însă o idee despre frumusețea și densitatea Mitologiilor subiective. Ambii termeni din titlul ales de Octavian Paler au greutatea lor simbolică. Mitologii, la plural, și încă subiective, cu accent pe unghiul personal de lectură și înțelegere. Contează mai puțin - scrie autorul nostru - dacă o asemenea Eladă a fost sau nu reală. Esențial e că ea a fost posibilă. Ar fi o eroare
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
Parthenonului există locuri, spații, momente speciale și durate de intensitate pentru acele temple pe care "ni le construim singuri". Elada, ca și Spania lui Don Quijote, nu se trăiesc prin procură; nici cu pașaportul și biletele de avion în buzunar. Lecția Mitologiilor subiective și a unei bune părți din opera lui Octavian Paler este că Grecia antică reprezintă, în fond, un criteriu. Un mod de înțelegere a vieții, a lumii, a artei, a propriului eu disputat între tendințe centrifugale și căutându-și
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
altul, își face un bilanț: "dintre cele patru condiții puse de Poe fericirii (Viața în aer liber, Iubirea, Detașarea de ambițiile meschine, Creația) le îndeplinesc acum în mod cert pe primele două". La treizeci și trei de ani de la apariția acestor splendide Mitologii subiective, suntem în măsură să-l completăm pe autorul lor. Nu mai încape dubiu că Octavian Paler a îndeplinit, prin viața și opera sa, toate cele patru condiții puse de E.A. Poe fericirii.
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
Mediu al comunismului (așa cum frumos și riscant îl numește Eugen Negrici în prefață) s-a dus și el. Și tare mă tem că, dacă vom persista să descifrăm, tranzitiv, revolta anticeaușistă neprefăcută - pentru care se găsesc cu ușurință exemple - sau mitologia autohtonă, folclorică, a morții - care ne e servită generos de alte câteva zeci de situații -, vom sărăci irecuperabil poezia Ilenei Mălăncioiu. Aserțiunile critice sunt, de bună seamă, corecte. Ce mi se pare că începe să se clatine este fundalul ideatic
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
fine, pentru că tot veni vorba de reclamele pentru produsele cosmetice, cred că ar trebui remarcată și o particularitate care nu mai aparține traducerii, ci chiar originalelor: o stranie tendință actuală de a concretiza metaforele, de a transforma efectul poetic în mitologie științifică. Presupunînd că afirmațiile publicitare trebuie să aibă o acoperire în realitate, mi se pare evident că în acest caz figurile de limbaj determină inovațiile științifice. Au apărut în ultima vreme produse cosmetice "cu mîngîiere de cașmir", sau care oferă
Îmbunătățiri dramatice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8580_a_9905]
-
și după evenimentele din decembrie 1989, în condiții în care s-ar fi cuvenit ca aceasta să se dizolve ori măcar să se restrîngă drastic, odată cu abolirea contextului ce a făcut-o cu putință. Reluarea concepției în chestiune denotă suplimentar că mitologia totalitară persistă dincolo de "spațiul vital" ce îi este hărăzit, într-un soi de încăpățînare de-a părăsi scena, facilitată de inerțiile în peisaj ale unei programări tendențioase. Aceasta din urmă are o durată ce depășește deseori delimitările eposului politic, mustind
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
a scoate din programele școlare teoria darwinistă despre originea omului (înlocuită cu povestea biblică despre Adam și Eva). Rezultă de aici că schimbarea - incredibilă - chiar a fost făcută, împingând România, în acest plan, în Evul Mediu. Confuzia între știință și mitologie dovedește - Cronicarul își cere scuze pentru cuvântul brutal pe care trebuie să-l folosească - o mare prostie. Știința explică lumea, mitologia nu o explică, o mitologizează. A crede că mitologia poate ține loc de știință este o gravă eroare, specifică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
că schimbarea - incredibilă - chiar a fost făcută, împingând România, în acest plan, în Evul Mediu. Confuzia între știință și mitologie dovedește - Cronicarul își cere scuze pentru cuvântul brutal pe care trebuie să-l folosească - o mare prostie. Știința explică lumea, mitologia nu o explică, o mitologizează. A crede că mitologia poate ține loc de știință este o gravă eroare, specifică celor cu o gândire primitivă, lipsiți de o minimă pregătire intelectuală. Un elicopter s-a prăbușit cândva în jungla africană, iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]