967 matches
-
în favoarea unui abord mai agresiv al valvulopatiei cu refacere sau protezare. Un număr semnificativ de pacienți cu IC și scădere a FE prezintă regurgitare mitrală ca rezultat al infarctului de perete inferior sau dilatării VS. Mecanismul de producere al insuficienței mitrale (Im) este diferit. Pacienții cu infarcte inferioare prezintă scurtarea mușchilor papilari posteriori și dilatare asimetrică a inelului posterior ca urmare a afectării teritoriului arterei circumflexe. Pacienții cu dilatarea VS au inelul dilatat posterior. Există situații în care se pot asocia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
fiind orientat spre porțiunea inelară centrală. Aceste caracteristici sunt utilizate în ecocardiografia preoperatorie în vederea examinării mecanismului de insuficiență valvulară și elaborării unui plan de corecție chirurgicală a defectului. Contraindicațiile chirurgiei valvulare se referă la pacienții foarte în vârstă cu inel mitral calcificat și risc de disfuncție atrioventriculară, complicație adesea fatală, ceea ce face ca păstrarea valvei mitrale originale să fie un procedeu mai sigur. La pacienții cu SA severă și Im moderată, scăderea obstrucției tractului de ejecție prin înlocuirea valvei aortice reduce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
mecanismului de insuficiență valvulară și elaborării unui plan de corecție chirurgicală a defectului. Contraindicațiile chirurgiei valvulare se referă la pacienții foarte în vârstă cu inel mitral calcificat și risc de disfuncție atrioventriculară, complicație adesea fatală, ceea ce face ca păstrarea valvei mitrale originale să fie un procedeu mai sigur. La pacienții cu SA severă și Im moderată, scăderea obstrucției tractului de ejecție prin înlocuirea valvei aortice reduce regurgitarea mitrală în majoritatea cazurilor. Înlocuirea valvei aortice poate fi singura modificare care poate reduce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
și risc de disfuncție atrioventriculară, complicație adesea fatală, ceea ce face ca păstrarea valvei mitrale originale să fie un procedeu mai sigur. La pacienții cu SA severă și Im moderată, scăderea obstrucției tractului de ejecție prin înlocuirea valvei aortice reduce regurgitarea mitrală în majoritatea cazurilor. Înlocuirea valvei aortice poate fi singura modificare care poate reduce Im în prezența stenozei aortice severe. Majoritatea procedeelor chirurgicale de revascularizare sau de reprotezare necesită CEC. Protecția miocardică este esențială la pacienții cu IC care necesită clampare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
apropierea orificiilor venelor pulmonare. Complexitatea intervenției Cox-Maze limitează aplicabilitatea la pacienții în etate, motiv pentru care se indică aplicarea altor procedee de ablație a conducerii electrice intramiocardice de tipul radiofrecvenței sau nitrogenului lichid (12). La pacienții care necesită protezare valvulară mitrală cu istoric de FA, izolarea venei pulmonare poate preveni recurența FA, cu o rată de succes de 90% (3). d) Procedee de remodelare ventriculară La pacienții cu infarct complet al unei porțiuni largi de perete anterior, ventriculul urmează un proces
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ADA) este contraindicată în ocluzia cronică deoarece restabilirea fluxului sanguin în această regiune nu modifică aria infarctizată și nu restaurează funcția ventriculară. Unii pacienți cu zone mari de akinezie și dilatare globală la care se practică reconstrucția ventriculară dezvoltă regurgitare mitrală recurentă și HTP la distanță, postoperator tardiv. Mecanismul fiziopatologiceste incert: pe de o parte, procesul de remodelare ventriculară nu poate fi întrerupt, mai ales dacă intervalul dintre infarct și intervenția chirurgicală este mare (> 40 luni), pe de altă parte poate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
nu poate fi întrerupt, mai ales dacă intervalul dintre infarct și intervenția chirurgicală este mare (> 40 luni), pe de altă parte poate fi incriminată disfuncția diastolică, cu atât mai mult cu cât prin folosirea balonului intraventricular și a practicării anuloplastiei mitrale, recurența regurgitării mitrale și a HTP a scăzut de la 25 la 10% (13). Tratamentul medical cu betablocante și inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei trebuie continuat minimum un an postoperator și poate fi întrerupt când se obține stabilitate hemodinamică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
întrerupt, mai ales dacă intervalul dintre infarct și intervenția chirurgicală este mare (> 40 luni), pe de altă parte poate fi incriminată disfuncția diastolică, cu atât mai mult cu cât prin folosirea balonului intraventricular și a practicării anuloplastiei mitrale, recurența regurgitării mitrale și a HTP a scăzut de la 25 la 10% (13). Tratamentul medical cu betablocante și inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei trebuie continuat minimum un an postoperator și poate fi întrerupt când se obține stabilitate hemodinamică exprimată prin FE
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
musculare în vederea păstrării funcției VS. Ventriculectomia parțială stângă încearcă refacerea diametrului VS prin excizia unei porțiuni din peretele lateral, de obicei între mușchii papilari, uneori cu secțiunea acestora și reimplantare ulterioară. Procedeul este de obicei acompaniat de plastie sau protezare mitrală. Deși bine definită, tehnica variază de la o echipă operatorie la alta, iar geometria VS impune la excizia unei zone variabile de țesut. Deși în unele cazuri aplicarea acestei metode aduce beneficii notabile, mortalitatea perioperatorie ridicată și rezultatele imprevizibile postoperatorii temperează
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
-se cu o supraviețuire limitată. Accorn cardiac support device reprezintă o metodă prin care se încearcă prevenirea întinderii fibrelor miocardice. Accorn cardiac support device este o meșă care îmbracă ambii ventriculi care se plasează chirurgical în cursul intervenției de plastie mitrală sau BAC. Fabricat dintr-un material flexibil, acest sistem oferă complianța necesară activității normale a cordului, limitând hipertrofia excesivă. Rezultatele sistemului Accorn sunt favorabile pentru moment, stopând procesul de remodelare ventriculară și dilatare cardiacă, fără a fi raportate creșterea mortalității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
infarctului miocardic. Orice efort suplimentar sau scădere a valorilor presiunii arteriale sub limita de toleranță individuală, facilitează apariția urgențelor. Stările sincopale nu sunt excluse deasemenea prin scăderea debitului cerebral, mai ales în cazul stenozei aortice. Dacă pacientul prezintă o boală mitrală sau aortică (incluzând atât insuficiența cât și stenoza), precauțiile luate de medicul stomatolog trebuie să fie și mai mari. În astfel de cazuri, avizul medicului curant internist sau cardiolog apare ca o măsură obligatorie. Este important de reținut faptul că
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
poate fi minimă, manifestată prin frecături pericardice fugace sau cu revărsat lichidian, evidențiat radiologic și echocardiografic. Rareori poate determina tamponadă. Lichidul pericardic este exsudat; poate conține celule lupice; • endocardita verucoasă Libman-Sachs apare, mai frecvent, în LES cu SAPL. Afectează valva mitrală sau tricuspidă și poate fi suspectată în cazul apariției unor sufluri sistolice recente. Necesită diagnostic diferențial cu suflurile funcționale și cu endocardita infecțioasă. De obicei este asimptomatică, dar se poate complica cu grefă bacteriană și embolie cerebrală; • miocardita acută lupică
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
compresiune. Atingeri chistice mai rare pot fi decelate la nivelul pancreasului, veziculelor seminale. Acestea sunt, de obicei, asimptomatice. b) Manifestările extrarenale nonchistice pot fi exprimate prin anevrismele arterelor cerebrale, arterele coronariene, aorta toracică sau abdominală (mai rar), prolaps de valvă mitrală, diverticuloză colică. Anevrismele vascularte cerebrale sunt prezente la 20-30 % dintre pacienții ADPKD, de 5 ori mai frecvente decât în populația generală. Sunt simptomatice sau nu. Există agregabilitate familială specifică pentru această localizare; pacientul ADPKD care provine dintr-o familie în
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
endoteliale și musculare netede vasculare) etc. • Semne generale: astenie, fatigabilitate, episoade febrile; • Manifestări cutanate: angiokeratoame, hipohidroză; • Manifestări oculare: opacități corneene (care nu alterează acuitatea vizuală), cataractă, anomalii retiniene; • Manifestări cardiace: cardiomiopatie hipertrofică, tulburări de ritm și conducere, prolaps de valvă mitrală, insuficiență mitrală, cardiopatie ischemică precoce, infarct miocardic, insuficiență cardiacă; • Manifestări respiratorii: sindrom obstructiv bronșic; • Manifestări renale: proteinurie, hematurie, lipidurie (globule de grăsime, cu aspect de cruce de Malta la examenul microscopic în lumină polarizată), diabet insipid nefrogen, sindrom Fanconi. Biopsia
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
musculare netede vasculare) etc. • Semne generale: astenie, fatigabilitate, episoade febrile; • Manifestări cutanate: angiokeratoame, hipohidroză; • Manifestări oculare: opacități corneene (care nu alterează acuitatea vizuală), cataractă, anomalii retiniene; • Manifestări cardiace: cardiomiopatie hipertrofică, tulburări de ritm și conducere, prolaps de valvă mitrală, insuficiență mitrală, cardiopatie ischemică precoce, infarct miocardic, insuficiență cardiacă; • Manifestări respiratorii: sindrom obstructiv bronșic; • Manifestări renale: proteinurie, hematurie, lipidurie (globule de grăsime, cu aspect de cruce de Malta la examenul microscopic în lumină polarizată), diabet insipid nefrogen, sindrom Fanconi. Biopsia renală relevă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de endotelină;scade complianța vasculară;crește postsarcina cardiacă din cauza rigidizării vasculare;apare disfuncție cardiacă hipodiastolică secundară fibrozei miocardului ventricular;există disfuncție sistolică a ventriculului stâng din cauza frecvenței crescută a hipertensiunii arteriale (HTA) și ischemiei miocardice;apar modificări ale aparatului valvular mitral și aortic: degenerescență grasă și calcificări;scăderea funcționalității pacemakerului fiziologic și creșterea frecvenței tulburărilor de ritm (fibrilație atrială, în context de boala nodului sinusal) și de conducere;răspunsul sistemului nervos autonom simpatic și parasimpatic la stimuli scade odată cu înaintarea în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
mult mai mică s-a descris hipertrofia ventriculului drept, mulți autori negând implicarea acestuia în contextul bolii de bază. Atriul stâng apare frecvent dilatat și chiar cu pereți hipertrofici ca urmare a diastolei ventriculare dificile la care se asociază insuficiența mitrală ce se întâlnește deseori în rândul pacienților cu CMH. Pe parcursul bolii, se descrie un procent de 10% din pacienți care evoluează către cardiomiopatie dilatativă, cu subțierea progresivă a pereților ventriculului stâng și creșterea dimensiunilor cavităților. În afara modificărilor de la nivelul pereților
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
întâlnește deseori în rândul pacienților cu CMH. Pe parcursul bolii, se descrie un procent de 10% din pacienți care evoluează către cardiomiopatie dilatativă, cu subțierea progresivă a pereților ventriculului stâng și creșterea dimensiunilor cavităților. În afara modificărilor de la nivelul pereților ventriculari, valva mitrală este și ea implicată în CMH prin modificări de formă și dimensiuni, cuspele putând ajunge să-și crească suprafața de două ori (cel mai frecvent cea anterioară sau scalopul mijlociu din cuspa posterioară), iar aparatul subvalvular devenind elongat sau putând
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
care de multe ori prezintă aceleași aspecte morfologice, existând însă alte criterii de ordin ecocardiografic care le diferențiază. De asemenea, la persoanele vârstnice apar hipertrofii localizate la nivelul septului interventricular, însă nu atât de importante, iar modificările de la nivelul valvei mitrale sunt de ordin degenerativ. Cu frecvență mult mai mică putem întâlni aceste aspecte în rândul copiilor ce provin din mame diabetice, în bolile cu depozite miocardice, boli endocrine (hiperparatiroidismul, feocromocitomul) sau tumori primare ale septului [9]. Pattern-ul histopatologic tipic
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
apariția tahicardiilor ventriculare și a morții subite [3]. FIZIOPATOLOGIE Principala caracteristică fiziopatologică a CMH este reprezentată de obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng. Factorii care contribuie la realizarea acesteia sunt: - de ordin anatomic: hipertrofia septală, deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune) care determină mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM); ejecție ventriculară rapidă, cuspe mitrale alungite [4]. Obstrucția tractului
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
CMH este reprezentată de obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng. Factorii care contribuie la realizarea acesteia sunt: - de ordin anatomic: hipertrofia septală, deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune) care determină mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM); ejecție ventriculară rapidă, cuspe mitrale alungite [4]. Obstrucția tractului de ejecție este de tip dinamic, și poate avea localizare sub-aortică sau medio-ventriculară
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
sunt: - de ordin anatomic: hipertrofia septală, deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune) care determină mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM); ejecție ventriculară rapidă, cuspe mitrale alungite [4]. Obstrucția tractului de ejecție este de tip dinamic, și poate avea localizare sub-aortică sau medio-ventriculară. În funcție de prezența sau absența ei, CMH poate fi de tip obstructiv sau neobstructiv. După Maron și colab
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune) care determină mișcarea sistolică anterioară a valvei mitrale (SAM); ejecție ventriculară rapidă, cuspe mitrale alungite [4]. Obstrucția tractului de ejecție este de tip dinamic, și poate avea localizare sub-aortică sau medio-ventriculară. În funcție de prezența sau absența ei, CMH poate fi de tip obstructiv sau neobstructiv. După Maron și colab., în 70% din cazuri boala are
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
contrast, scăderea contractilității miocardice (administrarea de beta-blocante) sau creșterea volumului ventricular sau a presiunii arteriale (efortul izometric, squatting-ul, administrarea de adrenalină) duc la reducerea obstrucției [3]. Cauza principală a obstrucției subaortice este dată de mișcarea anterioară în sistolă a valvei mitrale (SAM) și contactul acesteia cu septul inter¬ventricular sub un unghi de aproximativ 90 grade. Durata acestui contact determină gradul de obstrucție și poate fi apreciată extrem de ușor prin examen ecocardiografic. SAM este produsă prin efect Venturi (fluxul sistolic trecând
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
gradul de obstrucție și poate fi apreciată extrem de ușor prin examen ecocardiografic. SAM este produsă prin efect Venturi (fluxul sistolic trecând printr-o zonă îngustată a tractului de ejecție ventriculară, va avea o velocitate crescută ce va determina sucțiunea valvei mitrale către sept), precum și prin efectul de împingere a valvei de către presiunea crescută ce se realizează subaortic [3]. Consecința existenței SAM este apariția unui jet de regurgitare la nivelul valvei mitrale - de cele mai multe ori ușoară sau moderată și care este orientat
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]