424 matches
-
Trădare! Prefectul și oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Cațavencu, pe care vor să-l aleagă la colegiul II. Trădare, trădare, de trei ori trădare... Mai mulți membri ai partidului..." ...Orice s-ar întâmpla, nu se poate să sprijinim pe mizerabilul, nu, nu, nu!... Spune-mi, să căutăm, să găsim alt mijloc? Zoe: (zdrobită) Alt mijloc nu văz,... alt mijloc nu este. Tipătescu: Atunci... Zoe: Atunci... (înecată) lasă-mă, lasă-mă în nenorocire... lasămă să mor de rușine... Omoară-mă pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se află", ori "mort", care va să zică fiecare după cum devine... (Zoe se plimbă impacientată în fund) dar dacă găsesc andrisantul, i-o dau andrisantului... Bunioară acuma... Eu am găsit alaltăieri, în învălmășeala de la primărie, o pălărie... Zoe: (coborând) O pălărie? Cațavencu: (aparte) Mizerabilul... Cetățeanul: O pălărie, da, asta... și astăzi tot îndesând-o pe capul meu s-o potrivesc că mi-era strâmtă am vrut să-i scot căptușeala s-o mai lărgesc... când colo în căptușeală peste ce dau? Zoe: O scrisoare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în adevăr pierdut! Zoe: Degrabă, dacă o ai. Cetățeanul: O am, n-am pierdut-o... nu m-am mai întâlnit (sughite și arată pe Cațavencu) cu onorabilul! (scoate scrisoarea din căptușeala pălăriei și i-o dă Zoii.) Cațavencu: (aparte) A! Mizerabilul! Zoe: (care a smucit scrisoarea) A! Cațavencu: (încet către Cetățeanul turmentat, care a trecut lângă el) Nenorocitule! Ți-ai aruncat norocul în gârlă: te făceam om! Cetățeanul: Nu puteam... andrisantul cu domiciliul cunoscut. (arată pe Zoe.) Zoe: (care s-a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
l-am invitat odată la noi. Și m-a văzut, și m-a cunoscut, zice: „Cum să nu-mi aduc aminte de tine, sigur că-mi aduc”. Cum era Alexandru Paleologu În perioada aceea? Domnule, niciodată nu avea chipiul ăla mizerabil de pușcăriaș. Pe cap nu purta decât o bască, pe care tot timpu’ și-o ținea așa, pe o ureche... Și avea un prieten bun, tot bucureștean... probabil că s-au cunoscut Încă din libertate. Basmacian Îl chema... Mi-aduc
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nici, întotdeauna, spre esența personalității unui autor, însă pot să sublinieze ceea ce alte procedee narative nu pot: slăbiciunile, vanitățile, contrazicerile, pe scurt „latura umană”, care, teoretic, presupune culmi de eroism și abnegație, dar, în mai mult de un caz, frizează mizerabilul. Comprehensiv, conștient de propriile mele slăbiciuni, n-am judecat „căderile” cu ochi de cenzor. Mă numesc, nu uit o clipă, Călin, nu Cato! Cititor asiduu al lui E. Lovinescu, mi am dorit realizări de aquafortist, nu de procuror și de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zîmbet, „romanul” Domnicăi Gîrneață (care mai are în urmă un „best-seller” românesc: Pe drum de seară) cu unele cărți de Al. Dumas-pșre și Victor Hugo (eroina din Inel, inel de aur... i-a amintit, de pildă, de Cosette, fata din Mizerabilii), pentru a-i preciza genul și a-i explica succesul de public. Adică - a sugerat el - avem de-a face, în acest caz, cu o literatură mai puțin pretențioasă (i-aș zice paraliteratură), pe care o citești cum ai bea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lui Bérenger În apărarea «civilizației» În care nu poate crede. Studenta greșește Însă grav În interpretarea rinoceritei ca «progres» eliberator. Ea ignoră, de asemeni, felul În care limbajul piesei funcționează ca o suprastructură raționalizatoare și ia replicile personajului drept realitate.” „Mizerabil! Teza este un fel de iresponsabilă propagandă proto-fascistă. Nu oferă o cale de acces la text, neglijând: 1. distincția dintre schimbarea istorico-politică (ne-impusă) și oprimarea violent conformistă a celor diferiți; 2. impactul psihologic al situației istorice concrete pe care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
apropie de noi? M-au trecut fiorii numai la gândul că un asemenea pește m-ar putea prinde în ghearele lui. Știu că o să mor în curând, dar cel puțin să nu-mi găsesc sfârșitul într-un loc atât de mizerabil, mâncat de pești hidoși. Vreau să mor scăldat de razele soarelui. Mi-au amorțit brațele din pricina apei reci, așa că am încercat să le mișc mai mult. — Ești un om grozav, spuse fata. Nu i se mai simțea oboseala în voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
1948 (în colaborare cu Elena Culacov); W. Shakespeare, Cum vă place, București, 1949; K. A. Treniov, Liubov Iarovaia, București, 1954 (în colaborare cu Sonia Filip); A. Ulianinski, Piese într-un act, București, 1954 (în colaborare cu Sonia Filip); Victor Hugo, Mizerabilii, I-II, București, 1954-1955 (în colaborare cu Teodor Măinescu); K. S. Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, București, 1955 (în colaborare cu Sonia Filip); Guy de Maupassant, Nuvele și schițe, București, 1956, Bulgăre de seu, București, 1960, Mont-Oriol, București, 1971
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
recunoscuți drept comerciali, ca Dan Brown sau Paulo Coelho. Houellebecq nu apare ca vraci venit să vindece bolile cititorului, sau ca arheolog descoperitor al unor adevăruri istorice ținute departe de ochii lumii. Aidoma protagonistului din Posibilitatea unei insule, el este mizerabilul, cinicul, perversul, scabrosul, trivialul comic pentru care nu mai există nimic sfînt, a cărui inteligență lucrează doar În propriul beneficiu și În disprețul omenirii pe care nu dă doi bani (acesta este punctul de contact cu discursul lui Beigbeder, intrat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și o muncitoare din industria textilă trăiesc În provincie din două lefuri ca vai de capul lor, de-abia scot Împreună vreo 2000 de dolari pe lună (sumele sînt exprimate, În roman, În franci). În clisa unui atare cenușiu univers, mizerabil social și pîngărit moral de agenții lipsiți e scrupule ai unui partid politic ticălos, apare domnișoara Chambon, Învățătoarea de care zidarul nostru se Îndrăgostește dar relația lor este imposibil de Împlinit și, În decursul sacru al unui an școlar, domnișoara
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de forma impusă a expresiei: „Au înmorit drametice miloave/ sub racul catinat de niturași/ Atâția venizei de bori mărgași.../ Atâtea aene strămătând, estrave.” Limba spargă se situează în imediata prelungire a letrismului avangardist, așa cum personajele imaginare Banibal Bura, Cavalerul Sing, mizerabilul O. Kay în luptă cu junele All Right, descind din viziunile suprarealismului, ale cubismului, ale fanteziei sentimentale de tip Marc Chagall și din verva lingvistică de tip Jarry - Lautréamont - Morgenstern. Dintre simbolurile recurente ale universului imaginar al poetei, marea, florile
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
posibile reprezentările din operă. Istoria romanului modern nu poate fi desfăcută de lupta celor "fără voce" pentru impunerea unui nou decupaj al realității și pentru legitimarea unor noi poziții de enunțare. Modul de a vorbi și de a acționa al "mizerabililor" lui Hugo sau al "țăranilor" lui Rebreanu nu e rezultatul unei decizii auctoriale arbitrare. Scriitorul nu e decât cel care orchestrează, așa cum a arătat Bahtin, "vocile" acestor anonimi, care probabil nu vor ajunge niciodată să vadă opera la care totuși
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau o violență fatală față de K., dispariția sa nu este totuși mai puțin sigură 573. Luându-ne după un fragment, s-ar părea că K. cunoaște aceeași decădere ca și Karl Rossmann: imposibila sa integrare îl transformă în paria, în mizerabil, îmbrăcat în "zdrențe, fără căptușeală și într-un hal de-ți făcea frică, în cârdășie cu o Pepi care trebuia probabil să-l întrețină". Mama lui Gerstacker, căruțașul, sărac și care bombănește mereu spunea că acest om nu trebuia lăsat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Mircea Dinescu, care a avut inspirația să vină cu mașina proprie. Inspirația - pentru că autocarul se balansează ca barca pe valuri; "autocarul e foarte înalt, și drumul foarte prost, de asta se simte așa balansul", explică șoferul; drumul e, într-adevăr, mizerabil, și călătoria greu de suportat. După cinci ore cu autocarul, pînă la Mahmudia, urmează în jur de patru ore pe Dunăre; lumea se împarte în trei grupuri, care se îmbarcă, pe rînd, pentru Sfântu Gheorghe; călătorim cu un vaporaș rablagit
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
aminte. Ce credea ea despre mine ar fi fost pe cale să mă îngrozească. Nu credea, ci chiar știa. Mă cumpărase, mă citise, mă cunoștea mai bine decît mă cunoșteam eu însumi: idiot, încurcă lume, face pe filotimul și-i un mizerabil în fond, o pacoste și o nenorocire pentru cei din jurul lui și de aceea va rămîne singur, hrănindu-se din propria-i mizerie, meritîndu-și soarta de tată și protector al acestor insecte murdare. Nu împlinisem încă douăzeci de ani. Aș
Oameni și insecte by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/14334_a_15659]
-
iar termenul folosit în Franța este 'Îles anglo-normandes' (Insulele Anglo-Normande) iar când Chausey este numită 'Île normande'. Insulele au fost des folosite ca loc de exil de diferite personalități, printre cele mai importante fiind Victor Hugo care a scris aici Mizerabilii. Anual are loc un turneu de fotbal între insule, numit Muratti. Cu toate acestea, insulele nu sunt afiliate la UEFA și nu participă în competiții internaționale oficiale. Sportivii din insule participă însă la Jocurile Commonwealthului în numele insulelor lor și de
Insulele Canalului () [Corola-website/Science/296832_a_298161]
-
citit în timpul exilului în Semipalatinsk, a rămas una din cărțile favorite ale lui Dostoievski, în timp ce "Amintiri din casa morților" este plasat de Tolstoi în sfera cea mai înaltă a artei, cea izvorâtă din « iubirea față de Dumnezeu și de seamăn » alături de "Mizerabilii" sau "Coliba unchiului Tom". La începutul lunii august 1879, Dostoievski întreprinde a patra și ultima călătorie la Bad Ems, dar nu reușește să își trateze emfizemul pulmonar. În anul 1880, este invitat să țină un discurs în cadrul unei ceremonii de
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
1820 înainte de obținerea succesului pe scena cu drama "Hernani", o dramă istorică într-un stil cvasi-shakespearian, care a avut cu spectacole turbulente.. Ca și Dumas, el este mai bine cunoscut pentru romanele sale, "Cocoșatul de la Notre-Dame" (1831), și "Les Miserables" (Mizerabilii) fiind cele mai bune opere ale carierei sale. Cariera lui [[Prosper Mérimée]] a urmat un model similar, în prezent fiind cunoscut după povestea "Carmen", nuvela sa din 1845. [[Alfred de Vigny]] rămâne cel mai bine cunoscut ca dramaturg, cu drama
Romantism () [Corola-website/Science/297855_a_299184]
-
i-a modificat acestuia memoria. Unchiul lui a fost arestat de comunitatea vrăjitorilor pentru uciderea familiei Riddle. Merope Gaunt a fost sora lui Morfin Gaunt și fiica domnului Gaunt (numele nu a fost specificat încă). Ea a fost un Non "mizerabil" cum îi plăcea tatălui ei să îi spună. Merope a fost îndrăgostită de Tomas Riddle care a fost blestemat de Morfin. Când tatăl ei a aflat era aproape să o omoare dar după moartea tatălui său și fratele ei era
Cap-de-Mort () [Corola-website/Science/307846_a_309175]
-
spiritual. Exact acest sentiment că viața are un sens mai vast decât simpla existență individuală, permite omului să se ridice deasupra mecanismului care îl reduce la agent de câștig și de cheltuială. Dacă acest sentiment îi lipsește, omul este pierdut, mizerabil... Dacă Sfântul Pavel ar fi fost convins că nu este decât un țesător ambulant, cu siguranță n-ar fi devenit omul care a fost. Viața lui își trăgea sensul din faptul că era convins că este mesagerul lui Dumnezeu. Putem
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
reproducă limbajul teatral în film. Cele italiene realizau montări grandioase, împinse către zona ficționalului și a fanteziei. Piesele de rezistență ale repertoriului mondial, prezente la București în 1912 - 1913, erau "„Dragostea reginei Elisabeta”", cu Sarah Bernhardt, „Din capriciile Regelui Soare”, „Mizerabilii”, „Cleopatra”, „2.000 de tablouri de Viliam Shakespeare” și faimosul „Quo Vadis!”. Reconstituirile istorice sufereau de influența teatrală și erau realizate într-o manieră estetică ce aproape că nu mai avea legături cu autenticitatea. Durata unui spectacol normal era de
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
o istorie narativă, trecutul fiind reînviat, fiind descrise costumele și clădirile, dar lipseau elementele de analiză și de meditație specifice literaturii istorice din secolul anterior. Astfel, literatura a înlocuit filosofia. În Franța s-au remarcat: Victor Hugo (care a scris "Mizerabilii" și "Notre Dame de Paris);" Marie Henry Beyle Stendhal (care a scris "Roșu și Negru" și "Mănăstirea din Parma"); Alfred de Vigny (care a scris "Cinq Mars") și Alexandre Dumas. Interesul pentru istorie a decurs și din faptul că istoria
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
bătălie, retrăgându-se iar apoi fiind respinși. Unii dintre cuirasieri, necunoscând terenul, au căzut chiar în debleul drumului, adânc de câțiva metri, care este vizibil și astăzi. Aspectul drumului în debleu după bătălie este redat de Victor Hugo în romanul "Mizerabilii" (Cartea Întâi - Waterloo, Capitolul XIX - "Câmpul de bătălie în timpul nopții"), însă amploarea carnagiului descris de scriitor este exagerată. Cei doi generali britanici, au continuat să avanseze, surprinzând total coloanele franceze de infanterie. Este cert că infanteria franceză, surprinsă fiind în
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
regizorul Luchino Visconti, care îl distribuie, împreună cu Vittorio Gassman, în spectacole de teatru cu piesele ""Un tramvai numit dorință"" de Tennessee Williams, ""Moartea unui comis-voiajor"" de Arthur Miller și ""Trei surori"" de Anton Cehov. Debutează în film în 1947 în ""Mizerabilii"" (regia: Riccardo Frada), lucrează apoi cu Luciano Emmer (""Fetele din Piața Spania"", ""Bigamul""), cu Carlo Lizzani (""Cronica amanților săraci"") și Giuseppe de Santis (""Zile de dragoste""), dar primele experiențe hotărâtoare le trăiește sub regia lui Luchino Visconti în "Nopți albe
Marcello Mastroianni () [Corola-website/Science/297980_a_299309]