943 matches
-
Partea ventrală cu o punctuație deasă, mai accentuată pe marginile laterale ale pronotului. Benzile negre de la marginea anterioară și de la baza pronotului sunt întrerupte de o linie galbenă îngustă. Coloritul corpului asemănător cu a speciei cinereus. În apele din zonele mlăștinoase. l=14-15 mm. ♂ Tarsele mediane dispun de 16-22 ventuze mici, grupate pe 2 rânduri. 4 Graphoderus cinereus Linné (taeniatus Rossi, fasciaticollis Harris) Conturul corpului eliptic, îngustat anterior și lățit posterior, relativ bombat și lucios. Partea dorsală galben-roșcată, prevăzută cu o
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și picioarele roșcate cu femurele și tarsele întunecate. Vârful palpilor negricios. Discul pronotului lucios, fin reticulat. Elitrele scurte, luate împreună ele nu sunt de 2 ori mai lungi decât late. Interstriile elitrelor prezintă carene înălțate fine. Lângă bălțile din zonele mlăștinoase. l=2,5-2,8 mm. 12 Helophorus redtenbacheri Kuwert Capul și pronotul întunecate, cu un luciu metalic bronzat sau de culoare verde-metalică. Suprafața pronotului prezintă granulații fine. Antenele, palpii și picioarele roșcat-maronii, uneori vârful palpilor și extremitatea apicală a tarselor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prelungește la partea sa anterioară și posterioară cu o lamelă ascuțită. Marginile laterale ale metasternului și sternitele abdominale sunt acoperite cu o pubescență fină. Insectele trăiesc în bălegar, detritus, resturi vegetale descompuse, în nămolul de pe malul apelor sau în locuri mlăștinoase. La noi au fost semnalate până în prezent 16 specii. 1.Pronotul și elitrele prezintă proeminențe transversale, alungite.....1 ustulatus Preys. -.Suprafața pronotului și a elitrelor netedă, lipsită de proeminențe............................2 2.Interstriile elitrelor netede, lucioase, prevăzute cu o punctuație accentuată
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Cast.) Corpul oval-alungit cu elitrele ușor convexe. Lamela mezosternului de 2,5-3,5 ori mai lungă decât lată. Pata apicală galben roșcată a elitrelor se prelungește spre umeri sub forma unei borduri laterale înguste (fig.81e, pag.85). Pe terenurile mlăștinoase din preajma apelor. l=2,2-3 mm. 3 Cercyon obsoletus Gyllenhal (lugubris Ol.) Negru, cu partea posterioară a elitrelor de nuanță mai deschisă. Uneori elitrele sunt galben-roșcate, unicolore. Corpul lățit și puternic convex. Marginea anterioară a clipeului și unghiurile posterioare ale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
4 Enochrus ochropterus Marsham (frontalis Er.) Oval-convex, galbenmaroniu sau maroniu-roșcat. Ultimul articol al palpilor maxilari de culoare deschisă. Marginile laterale ale pronotului cu puncte eliptice greu vizibile, iar discul pronotului este întunecat. Umerii elitrelor uneori negricioși. În bălțile din zonele mlăștinoase. l=4,5-5,5 mm. ♂ Capul negru-unicolor. ♀ Labrumul și partea anterioară a capului galben-roșcate. 5 Enochrus quadripunctatus Herbst (minutus Payk.) Palpii și antenele roșcate, vârfurile palpilor negre. Pronotul și elitrele maroniu-gălbui, umerii elitrelor fiind de nuanță închisă. Partea ventrală și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
al palpilor maxilari mai subțire. l=1,7-2,1 mm. 5 Limnebius aluta Bedel Corpul oval-alungit, negru, cu marginile laterale de nuanță mai deschisă. Antenele, palpii și picioarele roșcat-maronii, cu femurele întunecate. Vârful elitrelor maroniu-gălbui. În apele stagnante din zonele mlăștinoase. l=1-1,1 mm. 6 Limnebius atomus Duftschmidt (picinus Rtt.) Corpul relativ lățit în formă de picătură, galben-maroniu, cu capul și discul pronotului întunecate. l=1-1,1 mm. 7 Limnebius myrmidon Rey Asemănător cu specia precedentă, de care se deosebește
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
evident. Tarsele mai scurte decât tibiile, primele 2 articole tarsale sunt rudimentare, următoarele 2 fiind ceva mai lungi. Metatarsele cel puțin la fel de lungi cât primele 4 articole luate împreună. Majoritatea reprezentanților acestui gen trăiesc în apele curgătoare și pe terenuri mlăștinoase, unde sunt întâlnite sub pietre sau pe plantele acvatice. Unele forme se dezvoltă în lacurile salmastre. În fauna României 18 specii. Cheia subgenurilor și a speciilor 1.Pronotul lipsit de șanțuri sau impresiuni transversale, în mod excepțional poate fi prezent
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și degajă căldură. S-a format în urmă cu aproximativ 360 286 de milioane de ani, într-o perioadă numită de geologi era carboniferă. Acesta a luat naștere din pădurile tropicale preistorice care după moartea lor erau înghițite de apele mlăștinoase, ape ce erau foarte sărace în oxigenul care favorizează acțiunea bacteriei ce produce putrefacția. Astfel încât arborii au putrezit foarte încet (se poate observa fosile de frunze, ce a existat cu multe milioane de ani în urmă) și s au transformat
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
în apele planetei; Uscatul e împărțit în șapte continente, care de milioane de ani se deplasează încet pe suprafața planetei - fenomen cunoscut sub numele de deriva continentelor? În urmă cu 300 de milioane de ani, planeta era acoperită de păduri mlăștinoase, cu plante gigantice care când au murind, au fost îngropate sub aceste mlaștini ? În timp s-au solidificat, sub formă de rocă, plantele în descompunere s-au presat între straturile de roci și încălzite de planetă, s-au transformat în
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
coluvială fără însă a avea albie cu scurgere permanentă. În partea din amonte acest șes este svântat, neinundabil și cultivat în întregime. În partea din aval, la vest de gara Ceplenița, unde confluează cu valea Cotnarilor, șesul Buhalniței vechi este mlăștinos și uneori, la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la topirea zăpezilor sau în perioadele cu ploi torențiale se acoperă cu apă. Șesul Buhalniței actuale, la intrarea în depresiunea de contact, imediat în aval de localitatea cu același nume, se lărgește până la peste 400 m. Este un șes jos, mlăștinos și inundabil doar când sunt ploi abundente. Șesul pârâului Broscăria, afluent pe stânga al Bahluiului, în dreptul localității Ceplenița, se dezvoltă larg la intrarea în depresiunea de contact, cu lățimi apreciabile, ce oscilează între 200 până la 600 m. Este un șes
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
destinație - de exemplu, o stațiune de vacanță ca Blackpool Pleasure Beach din Marea Britanie sau Tivoli World pe Costa del sol din Spania - sau ca mega-atracții turistice, ca de exemplu parcurile Disney. Parcul Disney World din Orlando (Florida) a transformat terenurile mlăștinoase din Florida într-o stațiune foarte importantă, care în prezent deține locul al doilea ca număr de camere de hotel în Statele Unite. Vizitatorii parcurilor tematice situate în apropierea centrelor urbane mari sunt în general persoane care întreprind o călătorie de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
perioada actuală constituie un sector mai puțin afectat de prezența omului, continuându-și alături de pădurile ecuatoriale -, rolul de generator principal de oxigen în atmosfera terestră. Foarte caracteristice pentru aceste ținuturi sunt înghețul peren până la adîncimi mari (300 m) și solurile mlăștinoase, acestea reprezentând, alături de rigorile climatice, principalul element nefavorabil omului și activităților social-economice. b) Tundra arctică, se situează la nord de Cercul polar arctic. Climatul este extrem de rece, precipitațiile sunt foarte sărace și exclusiv solide, vântul este puternic și frecvent. Un
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
care rămâne exclusiv în seama populațiilor autohtone tracice, protoslave, uralice sau mixtate, iranofonii preferând zonele centrale de pe malurile Pontului nordic și ale Mării Azov, joase pe cea mai mare lungime și zimțate de limane, transformate adesea în lacuri sărate mlăștinoase, prin cordoanele de nisip de la ieșirea lor. Aceste mlaștini ofereau crescătorilor de animale nu numai materiale pentru pentru adăpostul de iarnă al turmelor, dar și nutreț sigur atât în păpurișul de pe margini, cât și în tufele ierburilor grase de sărătură
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
care a permis formarea a numeroase coturi și meandre ale albiei minore a Prutului care s-au izolat în timp de cursul principal, transformându-se în ape stătătoare (prutețe). O altă caracteristică a bazinului hidrografic Prut o constituie prezența zonelor mlăștinoase specifice depresiunii afluentului principal Jijia. În apele râului Prut și ale afluenților lui (Bahlui, Jijia, Miletin) au fost identificate 67 de specii de pești. În bazinul hidrografic Siret și în apele afluentului său râul Moldovaihtiofauna este reprezentată prin 65 de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
chasmofitică * Stânci silicioase, cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii * Grohotiș și lespezi calcaroase * Grote neexploatate turistic * Câmpuri de lavă și excavații naturale 6. Habitate de pădure * Păduri bătrâne caducifoliate naturale, hemiboreale, bogate în epifite * Pășuni împădurite * Păduri mlăștinoase caducifoliate * Păduri de tip Luzulo-Fagetum * Păduri de tip Asperulo-Fagetum * Păduri subalpine medio-europene cu Acer * Păduri medioeuropene tip Cephalanthero Fagion * Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european și cu Carpinion betuli * Stejăriș, cu Galio-Carpinetum * Păduri pe pantă, grohotiș sau
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
si sălciile de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus). În vara anului 2005 o prezență neașteptată în Grădina Botanică Iași a fost specia Acrocephalus arundinaceus in zona mlăștinoasă, cu tufișuri (în stufărișul de pe malul estic la o distantă destul de mare de lac). În anul 2001, conf. dr. Carmen Gache a observat prezența speciei Anas plaryrhynchos (o femela cu 7 boboci pe 17.05.2001) specii normale de pasaj
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Ele vor fi însoțite de indicatoare și vor fi de lungimi diferite pentru a putea răspunde diverselor solicitări. Traseele care se propun trebuie să ocolească zonele de vegetație vulnerabilă sau protejată precum și terenurile care nu oferă securitate circulației (zone instabile, mlăștinoase, cu râpe etc.). De asemenea trebuie să fie bine stabilite pentru a putea atinge cât mai multe puncte atractive dar și locuri de unde se pot culege produse accesorii ale pădurii, în mod legal, fără a afecta plantele, precum și locuri pentru
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
limita terenului inundabil, pentru frontieră de apă, catre interior. Se exceptează litoralul Mării Negre, sectorul lagunar, porturile de la Dunăre, căile de comunicație și lucrările hidrotehnice situate la frontieră. ... În locurile din imediata apropiere a frontierei de stat, în care terenurile sunt mlăștinoase, supuse erodărilor sau avalanșelor, fâșia de protecție a frontierei de stat se constituie mai în adâncime. Suprafețele de teren cuprinse între fâșia de protecție a frontierei de stat și culoarul de frontieră sau malul apelor se administrează de către persoanele fizice
LEGE nr. 56 din 4 iunie 1992 (*republicată*) privind frontiera de stat a României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108326_a_109655]
-
spre Ciobăniș, încetinește, inconsistenți arborii, freamăt de vînt și vietate, dau spațierile naturale, Goioasa, Dumnezeu cu mila, munți de brazi! petice de noroaie crăpate, au trecut ploile, cotul Trotușului în luptă cu somnul, Palanca gospodăriile biloane, planta omul în cîmpul mlăștinos, banda de locuire întreruptă, Ghimeș bisericuță pe coamă, biserică catolică de-a curmezișul, în drum, citește de departe 1974 în acoperiș, muntele acapararea forțelor de un sens, muntele agricultură limitată la industrie, așa, ca adunarea grabnică a apelor în albii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
situația de a compensa prin evidențe grosolane ceea ce am pierdut în înălțime și subtilitate. Inten sitățile mute, răcoarea aspră a înălțimilor ne-au devenit străine. Avem, dimpotrivă, nevoie de vociferare și febră. Tânjim după scanda lul acut și după afectele mlăștinoase. Sensibilitatea noastră nu se mai pune în mișcare fără provocări barbare, fără zaharicale și ulcere. Incapabili să mai experi mentăm extazul, cău tăm, halucinați, epilepsia. Opaci la elixiruri, adoptăm drogul. Plăcerile noastre sunt simultan bolovănoase și facile, dulcege și acide
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
e mult mai profund decât epitaful meu. Îl reproduc din memorie și fiecare vers îmi reactualizează destinul propriu și mă face să plâng în hohote: - Bradule, bradule, Cin’ ți-a poruncit De mi-ai coborât De la loc pietros La loc mlăștinos, De la loc cu piatră, Aicea la apă? - Mi’ mi-a poruncit Cine-a pribegit, Că i-am trebuit Vara de umbrit, Iarna de scutit. La mine-a mânat, Doi voinici din sat, Cu părul lăsat, Cu capul legat, Cu roua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
radiații și de poluare a aerului, apei și solului; ... b) riscuri rezultate ca urmare a unor activități umane (RA): apropieri periculoase, alunecări de teren, surpări rezultate din defrișări; ... c) riscuri naturale (RN), cum ar fi: activități seismice, nisipuri mișcătoare, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, avalanșe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile, ape subterane. ... Articolul 13 Prin delimitarea zonelor de siguranță ale capacităților energetice se protejează vecinătățile acestora la următoarele riscuri (RS): 1. explozii și/sau incendii la componente ale capacităților
NORME TEHNICE din 1 noiembrie 1999 privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126634_a_127963]
-
va pune accentul pe: ● tehnologii de tratare și purificare, folosite la prevenirea poluării, la purificarea apei și la utilizarea și/sau la reutilizarea rațională a apei, precum și la dezvoltarea unei metode integrate pentru gestionarea resurselor de apă și a terenurilor mlăștinoase; ● tehnologii pentru monitorizarea și combaterea poluării, protecția și managementul apei subterane și al resurselor de apă de suprafață, inclusiv aspectele calitative; ● sisteme de supraveghere, atenționare din timp și de comunicare; ● tehnologii pentru regularizarea și managementul rezervelor și tehnologii pentru regiunile
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
va pune accentul pe: ● tehnologii de tratare și purificare, folosite la prevenirea poluării, la purificarea apei și la utilizarea și/sau la reutilizarea rațională a apei, precum și la dezvoltarea unei metode integrate pentru gestionarea resurselor de apă și a terenurilor mlăștinoase; �� tehnologii pentru monitorizarea și combaterea poluării, protecția și managementul apei subterane și al resurselor de apă de suprafață, inclusiv aspectele calitative; ● sisteme de supraveghere, atenționare din timp și de comunicare; ● tehnologii pentru regularizarea și managementul rezervelor și tehnologii pentru regiunile
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]