1,365 matches
-
PETRESCU, Cezar (1.XII.1892, Hodora, j. Iași - 9. III.1961, București), prozator, gazetar și traducător. Este fiul Olgăi, fiica senatorului liberal Iordache Comoniță, moșier și arendaș, și al lui Dimitrie D. Petrescu, doctor în științe agricole la Paris. După două clase primare pregătite acasă (1899-1901) și două la Roman (1901-1903), începe gimnaziul la Liceul Internat din Iași (1903-1904), își continuă învățătura la Roman (1904-1907
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Radu Comșa, care, aspirând la o realizare socială, se vede contrazis de lipsa de idealism și morală a semenilor. Caracter curat, răzbind prin merite personale și muncă asiduă, Radu Comșa ajunge secretarul de cabinet al unui avocat influent, deputat și moșier, cucerind și inima fiicei acestuia (Luminița) și anunțând, printr-o posibilă și profitabilă mezalianță matrimonială, saltul în altă poziție socială. Numai că inaderența morală la lumea în care se pregătea să intre îl face capabil de reticențe care îi vor
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
spre a se consacra integral muzicii. Ceea ce ține romanul e descifrarea plauzibilă a proceselor sufletești străbătute de personajele feminine. Al doilea roman, Marele ospăț (1947), reeditat cu titlul Viața în oglinzi (1970), e construit cu tehnica lui Proust. Grigore Olmazu, moșier, avocat, fost ministru, revede, la vârste diferite, propriul trecut. Resuscită în „oglinzile” amintirii secvențe, momente ale idilei din liceu și din studenția pariziană cu fosta soție, care avea să îl părăsească, situații din lagărul german de prizonieri, scene din căsnicia
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
În Cei trei o fată își dispută un băiat cu sora acestuia. Celelalte nuvele expun situații și mai puțin obișnuite, ciudate sau patologice. Venit să elucideze un caz, un inspector școlar îl lasă în suspensie, amintindu-și că tatăl său, moșier, îi împușcase mama, găsită în pat cu vechilul (15 minute). Un bărbat doarme pe un vârf de munte între două femei, ținându-le pe amândouă îmbrățișate (O noapte în munți). O femeie devine amanta unui fost profesor al ei, refuzat
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
înregistrate la Cancelaria Consiliului de Miniștri sub Nr. 543 din 14 Aprilie 1950, care fac parte integrantă din prezentul decret și la a caror alcătuire s-a ținut seama de următoarele criterii: 1. Imobilele clădite care aparțin foștilor industriași, foștilor moșieri, foștilor bancheri, foștilor mari comercianți și celorlalte elemente ale marei burghezii. 2. Imobilele clădite care sînt deținute de exploatatorii de locuințe. 3. Hotelurile cu întreg inventarul lor. 4. Imobilele în construcție, clădite în scop de exploatare, care au fost abandonate
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
, Vintilă (pseudonim al lui Mihai Hristea Lomotescu; 14.II.1927, Folești, j. Vâlcea), poet, dramaturg și prozator. Este fiul Elenei Lomotescu (n. Triculescu), telegrafistă, și al lui Mihail Mihalache Lomotescu, moșier. A fost elev la liceele bucureștene „Gh. Lazăr” și „Gh. Șincai”, apoi a intrat la Școala de Literatură „M. Eminescu” din București, de unde va fi exclus în 1952. Debutează în „Contemporanul” (1947), cu poemul 14 000 000. A colaborat la
ORNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
, Constantin (11.VII.1909, Vitănești, j. Teleorman - 4.XII.1987, Sibiu), eseist și traducător. Este fiul Clemenței (n. Casassovici) și al lui Grigore Noica, moșier. Cursurile gimnaziale, urmate la Liceul „Dimitrie Cantemir” din București (1920-1924), sunt continuate la secția modernă a Liceului „Spiru Haret” (1924-1928). Fiind printre cei dintâi elevi ai gimnaziului, alături de Arșavir Acterian și Barbu Brezianu, N. are lecturi literare bogate și dovedește
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Zărnești, Plaiul Foii - pe șantiere, în vii, în fabrici). Pe la sfârșitul lui 1950 - începutul lui 1951 ajunge la Câmpulung, în Muscel, unde îl reîntâlnește - se cunoșteau dinainte de război - pe Constantin Noica, aflat acolo cu domiciliu obligatoriu din 1949, ca fost moșier. Începe „stagiul” de cinci ani de la Câmpulung, în cursul căruia P. îl frecventează aproape zilnic pe filosoful cu zece ani mai vârstnic decât el, al cărui discipol entuziast devine. Sub îndrumarea lui Noica învață limba greacă. Îl citește în original
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
ne sufocă cu prețul... că sprijin din partea statului prea puțin... După câte am auzit că ungurii sunt înaintea noastră, la ei prețurile au crescut cu nu știu cât... Pentru țăranul individual nu o să fie mai bine. Pentru cei cu ferme, pentru marii moșieri... acolo subvenția e de 65-70%. Nu ne putem pune cu ei. La noi încearcă să alinieze prețurile, dar nu aliniază și salariile, pensiile... Numai restul... gazul, lumina, motorina. Bine în nici un caz... Nu le putem face concurență, că ăia sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este legea în întregul ei. Ce altceva sînt mușchii și sufletele servilor din Rusia și ale sclavilor din unele țări republicane, dacă nu niște „pești capturați“, a căror posesiune e legea însăși? Ce altceva decît un „pește capturat“ este, pentru moșierul rapace, ultimul sfanț al văduvei? Ce altceva este palatul de marmură al cutărui ticălos încă nedemascat, care și-a pus la intrare o placă de metal, în chip de waif? Ce altceva este camătă spoliatoare cerută de Mordecai-zaraful bietului falit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
interpretarea realistă a basmelor, tânărul autor pare uneori depășit de propriul său vocabular, amețit de prestigiul violent al atâtor „scorpii și dihănii”, Întâlnite În miturile colective moștenite. Observația aceasta se Întărește când ne gândim că, pentru poet, și «muntele» și «moșierul» sunt balauri. Ori, dacă una din direcțiile luptei noastre creatoare este transformarea naturii, acțiunea nu presupune neapărat și considerarea ei ca o văgăună de fiare. Cu atât mai mult cu cât, de când brigadierii au oferit versului ocazii de a alerga
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dreptului său de a-și făuri o viață fericită (Ă). Partidul clasei muncitoare, Partidul Comunist Român, mobilizatorul, conducătorul și organizatorul luptei de eliberare era ținut În afara protecției legilor și supus celor mai violente prigoane. Lovind partidul, guvernele de capitaliști și moșieri, slugi plecate ale capitalismului internațional, țineau deopotrivă să Împiedice poporul muncitor de a cunoaște marile transformări survenite În imediata apropiere, În Țara Socialismului Biruitor, după victoria Marii Revoluții din Octombrie. Adevărul despre Uniunea Sovietică n-a putut fi Însă Înăbușit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o Încălcare gravă a realității, o denaturare a ei, prea evidentă. Dar chiar la acei scriitori rușinoși și grijulii față de opinia publică, acea ură a țăranului Împotriva exploatării moșierești, este redată nu ca un element episodic și accidental (ura Împotriva moșierului prea câinos), ascuns de cele mai multe ori, fie sub imaginea poftei animalice de pământ, ca la Rebreanu, fie sub vălul mistic al religiozității. (Ă). Este neîndoielnic că Desculț constituie o luptă câștigată și pentru munca de creație literară a lui Zaharia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fi trecut și-n vremea ororilor dela Herța și din Ucraina. N-au făcut NIMIC atunci. Nimica „reprobabil”. Pluteau În sfere prea Înalte Valéry, Gide, Proustă Cum pot ei să simtă pe alde Cimpoiașu, Măgură, Jimborian, oameni cărora regele, bancherii, moșierii și ceilalți ucigași și jefuitori le-au umplut gurile cu noroiul gropilor de obuze și sânge nevinovat. Mocirla Varticilor Îi desgustă, nu pentru că a existat, ci pentru că e scrisă. Oftează după Valéry, Gide, după Proust. Permanenți căutători de timpuri pierdute
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
I, nr. 1, dec. 1949: „Povestirea lui P. Dumitriu a știut să surprindă Într-un chip mișcător solidaritatea caldă a clasei muncitoare cu lupta țăranilor pentru libertatea din sângerosul an 1907. (Ă). Nici figurile din cealaltă lume, a exploatatorilor, a moșierilor, militarilor, samsarilor, cu codițele lor de topor nu sunt absente, dimpotrivă; ele abundă În nuvela lui P. Dumitriu. De la prefectul poltron până la sațietate, prin monstruoșii arendași Alexiu și Ivancea, prin cinicul Augustatos, sau acea reptilă Înrudită cu toți călăii militari
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dă despre activiștii comuniști de la sate. (Ă). În Grâu Înfrățit țăranii săraci și mijlocași apar la Început nelămuriți, șovăitori. Ei nu Înțeleg de ce interesele lor Îi cheamă alături de comuniști și de clasa muncitoare, răbufnirile lor de mânie Împotriva chiaburilor și moșierilor sunt Încă departe de o luptă organizată. (Ă). Grâu Înfrățit ne arată Însă totodată că atunci când nu sunt călăuzite În permanență de Învățătura partidului, talentul cel mai viguros și cea mai bogată experiență de viață nu pot da roade pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o sursă de inspirație pentru scriitorii noștri. (Ă). Scriitorii Al. Raicu, Într-o nuvelă publicată În Editura Cartea poporului, Vâltoarea, și Petre Vintilă În Președinta Cooperativei, apărută la Editura Tineretului, zugrăvesc chipurile a două țărănci muncitoare, asuprite pe vremuri de moșieri sau de uneltele lor, care ajung acum să conducă treburile cooperativelor din satul lor, demascând uneltirile hoțești ale chiaburilor. (Ă). Cu fața spre viitor: Tot astfel, cu ajutorul partidului, dobândește biruința Constantin I.Constantin, eroul lui I. Jipa din nuvela Un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
piezișe ale dușmanului de clasă, despre Înverșunarea cu care el dă asalt citadelei acesteia despre care autoarea povestește, nu se vorbește. Doar Într-un singur episod (Neîncrederea bunicului) auzim de grădina boierului Hariton, acum livada gospodăriei colective și povestea nemerniciei moșierului e istorisită ca un fel de basm din vremuri de demult. N-aș vrea să credeți că Înțeleg prin aceasta că autoarea trebuie să dezbată În paginile cărții Înalte chestiuni de politică pe care copiii nu le Înțeleg sau le
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Gorki, literatura noastră nouă este În necontenit urcuș. Ea suie mereu, pentru că, pe drumul ei „dogorește aprins” lumina celui mai Înalt ideal de perfecționare a existenței umane - idealul comunismului. La flacăra acestui ideal, În noaptea marii răfuieli cu exploatatorii moșieri și chiaburi visează, mângâindu-și pruncul, Mitrea Cocor. Visează și vede clar În viitor ogoarele, fărâmițate de până atunci, unite - prin Înțelegerea țăranilor - În mari tarlale, Întocmai celor din colhozurile sovietice. Cu același ideal În fața, Lazăr de la Rusca strigă ucigașilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
F.N.D. - prezentată ca singurul program care ar fi reprezentat interesele reale ale femeilor 3. S-a cerut tuturor comisiilor de femei să „lămurească pe tovarășele lor și să le arate că conducătorii «așa-ziselor partide istorice» - partide ale băncilor și moșierilor - în frunte cu Maniu și Brătianu - sunt dușmanii de totdeauna ai muncitorilor” și că ei ar fi fost la fel de periculoși pentru țară ca și „antonescienii și ciracii lor, legionarii”4. În discursurile rostite la Conferință se accentua ideea că, spre deosebire de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
romane, dar cu un simț al măsurii pe care mai târziu nu-l va mai dovedi, scriitorul exploatează pitorescul, mai ales pe cel uman. Personajele, muncitori industriali, modești funcționari, mici comercianți, demimondene, scriitori aflați la apogeul carierei sau în declin, moșieri scăpătați ș.a. se regăsesc și în dramele Casa vechiturilor și Ultimul capitol. Bătrânul Nathan din Casa vechiturilor, deși autentic în unele scene, este totuși doar o replică neizbutită la Manasse, eroul lui Ronetti-Roman. Trecând la roman, A. va fi atras
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
de ani, nu se lăsa ușor dus de val, dar libertatea ce i se oferea era prea ispititoare: să nu mai iasă la arat! Era ceva îmbătător. Mai spuneau că trebuiau uciși băutorii de sânge. Nikolai își amintea de Dolșanski, moșierul căruia îi aparținea cândva satul lor numit Dolșanka, și încerca să și-l închipuie pe nobilul acela bătrân, în chip de băutor de sânge. Nu era ușor. Dintre țărani, doar cei mai bătrâni trăiseră iobăgia. Satul era bogat. Dolșanski, de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
era necunoscut și n-avea nimic în comun cu literele de tipar pe care o învățase pe Anna să le scrie. Cu toate astea, era într-adevăr o scrisoare de la soția sa. Își mărturisea adevăratul nume - numele tatălui ei, marele moșier al cărui domeniu se învecina cândva cu moșiile lui Dolșanski, care era o rudă îndepărtată a familiei lor. Nu voia să ia cu sine minciuna aceea. Îi mulțumea că-i redase viața, că o învățase să trăiască... Nikolai își petrecu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Matsuki, încerc să-l domolesc. Însă altceva mă îngrijorează pe mine. E vorba de răzmerițele stârnite pe drumul către Veracruz de tribul Huaxteca. Guvernatorul spune că nu ne poate da gărzi. Răzmerițele au apărut din pricina greșelilor făcute de neghiobii de moșieri din Spania. La început, regele le-a îngăduit seniorilor spanioli care au venit în Nueva España drept coloniști să fie stăpâni de ogoare și de pășuni, întocmai ca niște nobili, dar ei s-au folosit de acest drept punându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ei s-au folosit de acest drept punându-i pe indieni la munci istovitoare, ca și cum ar fi fost stăpânii lor, și răpindu-le până și puținul pământ pe care aceștia îl mai aveau. Ordinul nostru s-a împotrivit mereu acestor moșieri și răzmerițele de acum au apărut tot din pricina samavolniciei lor. Cei din tribul Huaxteca erau înainte liniștiți și n-aveau alte arme în afară de pietre, însă acum am auzit că au până și puști. Neghiobi ca acești moșieri se găsesc în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]