2,071 matches
-
v-amintiți cu dragoste de Dânsul, De Cel și astăzi plin de ne-nțelesuri-, Iisus plângea, slăvit să-I fie plânsul! CA LUMINA SUB PLEOAPE... Nu voi avea niciodată cuvinte de-ajuns, Nici tăcerile mele nu te pot cuprinde, Țară a Moților, cea de jos și de sus, Cea plină de patimi și de colinde, Slăvite să-ți fie poemele toate, Slăvite să-ți fie cântările tale, Cele de dragoste și de dreptate, Cele de bucurie și de jale! Ce dragă îmi
POEME DIN SPITAL de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363839_a_365168]
-
dușmanii, ca despre noi să nu se poată spune c-am dănțuit cum ne-au cântat golanii! E greu în țară? Las' să fie până ce gloatei i se limpezește că drumul de la rău către mai bine prin răul mai cu moț se arcuiește. În plan moral, ne-nvață sfinții, procesul este cam la fel: Păcatul poate fi învins doar după ce-ai gustat din el!) Cu criza asta îndrăcită, pe tot românul sfătuiesc nițel cureaua să-și mai strângă cum mulți
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
Impact > Analize > CORNELIU FLOREA - SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ (5) - ROȘIA MONTANĂ 2012 Autor: Corneliu Florea Publicat în: Ediția nr. 912 din 30 iunie 2013 Toate Articolele Autorului „Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) Am ajuns în piața Centrului Istoric al Roșiei Montane, epicentrul propagandei RMGC (Roșia Montană Gold Corporation) pentru cei ce vin din alte părți aici, condusă cu o strategie informațională de „Gabriel Resourses” - companie de explorare și
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
calificare, elite culturale și artistice, sociologi și alte categorii de intelectuali, cetățeni lucizi din toată România și împreună se opun cu argumente pertinente proiectului RMGC! Piața veche e cu adevărat istorică, a fost sute de ani târgul de sâmbătă al moților, al meseriașilor și comercianților de la poalele muntelui de aur, nesecat în peste optsprezece secole de minerit continuu. Piața este înconjurată de clădiri vechi, de secole, marcate adânc de ruinare ce au fost lăsate așa de noii proprietari. Dintre clădiri, din
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
contractul e secret! Contract secret pe moștenirile noastre din moși, strămoși! Păi să nu-i trimiți undeva? Îi știm noi pe străini din istoria minei ăștia, dar nu credeam ca guvernanții noștri să fie așa mari curve cu noi, cu moții! Se făcuse târziu și până ce se lăsa noaptea trebuia să fiu acasă, la mine, în Nordul României. Am coborât tulburat și iritat de câte am văzut și auzit, fiindcă toate au început să mă frământe și știu că mă frământă
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363917_a_365246]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ȚARA MOȚILOR - ȚINUTUL ÎNĂLȚIMILOR Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului „Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă” O.Goga Avem plaiuri minunate începând de la Marea Neagră cu litoralul său, Delta Dunării
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
comportamentul față de semenul nostru, OMUL ca ființă divină, prin asuprirea și distrugerea sa... Din Turda se poate ajunge pe spectaculoasele Cheile Turzii. Apoi pașii ne poartă pe meleagurile de la Tarnița. Șoseaua șerpuiește pe conturul lacului, pe lângă versanți către vestita Țara Moților. La fiecare curbă, pe fiecare vale sau după fiecare stâncă descoperi ceva deosebit. Coada lacului se prelungește mult până se contopește cu râul, iar pe versantul de vizavi apare câte o casă răzleață. După ce traversezi râul, drumul se desfășoară în
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
se deschide deasupra văii și a culmilor mai joase. Ajunși pe culme te trezești pe un platou presărat cu brazi răzleți, apoi dominant devine golul alpin. Case răzlețe, căpițe cu fân, țarcuri, cai pășunând în voie, întregesc tabloul din ținutul moților. Iubitorii de natură, aici în ținutul populat pe crestele Carpaților Apuseni, își pot monta corturile și petrece o zi, o noapte sau mai multe în aerul curat, reconfortant, în liniștea deplină din mijlocul naturii departe de tumultul citadin. Este un
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
Doritorii de o escapadă în țara vecină, Ungaria, pot trece granița prin punctul de vamă de la Carei sau se pot îndrepta spre ținuturile sătmărene și de acolo spre țara dacilor liberi... (Din ciclul ROMÂNIA - CATEDRALA DIN CARPAȚI) Referință Bibliografică: Țara Moților - ținutul înălțimilor / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 906, Anul III, 24 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ŢINUTUL ÎNĂLŢIMILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364020_a_365349]
-
Academiei DacoRomâne a aflat cu durere despre trecerea la cele veșnice în noaptea de joi spre vineri a realizatoarei TV Mărioara Murărescu - doamna de suflet a folclorului dacoromânesc. A fost de la începuturi alături de acțiunile noastre la recomandarea profesorului Ioan Călin - moț din Moldovenești - Podenii Munților Apuseni, ca membră fondatoare a Academiei DacoRomâne, încă din vremea în care funcționa ca Institut Național pentru Românitate și Românistică. Mărioara Murărescu a fost atrasă de muzica folclorică încă din copilărie, când bunicul ei, care era
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
Să le ascult străbunilor povața, Nu știu de ce, dar lumea mă răsfață, Am nouă luni și doar trei dinți în față, Am nouă luni și poate cine știe Mult mai mult decât în acte scrie Și sufletul meu vine dinspre moți, Din veșnicia celor trași pe roți, Copilărind întru același Dor, Abia aștept s-ascult povestea lor, Când tot ce văd, din vale până-Munte Îmi sunt atât de dragi și cunoscute... Referință Bibliografică: Am nouă luni... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe
AM NOUĂ LUNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362952_a_364281]
-
dictatura mondială a proletariatului, așa că a fost împotriva dictaturii nobililor unguri, a lui Lajos Kossuth.” Acesta a fost și motivul pentru care a stigmatizat naționalismul șovin al ungurilor și a simpatizat cauza românilor ardeleni în frunte cu Avram Iancu și moții săi. Deci Marx a urmărit minuțios oamenii și evenimentele din Transilvania din anii revoluției 1848-1849, a citit și a scris documentat despre ele, în vreme ce românilor, după eliberarea României de către glorioasa armata roșie, le-a fost interzis aproape în întregime adevărul
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
urmărit minuțios oamenii și evenimentele din Transilvania din anii revoluției 1848-1849, a citit și a scris documentat despre ele, în vreme ce românilor, după eliberarea României de către glorioasa armata roșie, le-a fost interzis aproape în întregime adevărul despre războiul civil al moților, iar ce se spunea era deformat, torsionat. Marx scrie despre victoriile generalului Bem asupra armatei austriece din Transilvania, despre intrarea armatei rusești în Transilvania la cererea generalului austriac Puchner, după ce, mai înainte, refuzase colaborarea cu legiunile lui Avram Iancu. “Avram
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
Cotroceni Cu ochi sfredelitori, vicleni, Iubita mea din Dorobanți, Cu umeri albi și incitanți, Iubita mea din Timpuri Noi Cu șolduri mici, pufoase, moi, Iubita mea din Ferentari Cu coapse lungi ca de sitari, Iubita mea din Herăstrău Cu sfârcuri moț de zurgălău, Iubita mea din Cișmigiu Cu tatuaj ombilichiu, Iubita mea din Kiseleff Cu fese zvelte-n relief, Iubita mea din Popa Nan Cu părul negru de catran, Iubita mea din Iancului Cu mers ca-n vârful acului, Iubita mea
IUBITA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363392_a_364721]
-
sfântă gura mea e arsă! Mă fură gândul, ce sublim obol, Spre Apusenii cei rămași Acasă. Când sorb din ea lumina cu nesaț Aud cum curge-n mine o poveste, Prin Munții mei cu tulnicul la braț Mă văd copchilul Moților pe creste. Și-acolo, într-o peșteră cu nume Ce mi-a fost dat să-mi fie de mireasă, Să îmi ascund tăcerile din lume Și Dorul din Poemul ce m-apasă. E-atâta arșiță acum când scriu! Prin tot
ROUA APUSENILOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362349_a_363678]
-
pustiire. Să-i doară și să nu mai rabde suferința ei, supusă atâtor amenințări. Să-și aducă aminte cu toții, că într-un astfel de moment, Avram Iancu doar atât a spus: NO, HAI!.. Și a plecat cu ceata lui de moți în munți. Iar acolo, a făcut ce trebuia făcut. De aceea mă rog ție, Mărite Eminescu, care ai invocat pe cei doi Basarabi în Scrisoarea a III-a, acum când ești Acolo printre ei, roagă-i să vină urgent că
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
vă spun, n-o să credeți ! nu o Prieteni mii din lumea mare I-au ieșit veseli în cale. Mici și veseli, ce să facă! S-au pus cu toții pe joacă. Cocoșeii înfumurați Un cocos cu cresta mare Și unul cu moț, îmi pare, Nu se hotărau de fel Care este cel mai cel. Se-apucară la bătaie, Pene zboară, harmalaie, Ciupituri, vârșari de sânge, Mama, cloșca stă și plânge. -Stați copii nu va certați, Ați uitat că sunteți frați? Ia lăsați
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
acestor locuri de o terifiantă și stranie frumusețe este de fapt o poveste a aurului. Mai întîi au venit romanii, apoi alții, atrași de mirifica strălucire a bogățiilor din Apuseni. Întotdeauna a existat un imperiu care să râvnească la aurul moților, întotdeauna s-a purtat o luptă. După 50 de ani de comunism, un alt imperiu vine să scormonească în munții brăzdați de galerii, să exploateze ceea ce a mai rămas, dar de data asta, definitiv. Din acest paradis nu va mai
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
aur la suprafață din Europa va fi la Roșia Montană. Localnicii au început, în mică parte ce-i drept, să se obișnuiască cu ideea că Roșia Montană va rămâne în istorie, dar va dispărea de pe harta României. O parte a moților a renunțat să se mai gândească la ceea ce lasă în urmă, și se îndreaptă spre orașe, în speranța unui viitor mai bun, alături de copiii lor din Alba Iulia, Deva sau Cluj Napoca, iar alții vor să plece pur și simplu în
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
încet-încet, lăsând în urmă deșeuri de steril, iar, cu bugete austere, reconstrucția ecologică nu pare a se realiza prea curând. Munții noștri se schimbă pe zi ce trece, dar, deocamdată, la orizont nu se află decât promisiuni. Și, bineînțeles, speranța moților că cineva acolo sus îi iubește și le va purta de grijă, lor și urmașilor lor. Dincolo de tot și de toate, Roșia Montană va rămâne un loc magic ce a atras de mii de ani pofta imperiilor de a lua
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
le aparține, dar și un tărâm al blestemului unde, îm prezent se poartă un adevărat război. „Agresorul” este un nou imperiu venit să ia, cu orice preț, ceea ce a mai rămas din aurul dacilor. De cealaltă parte a baricadei sunt moții Apusenilor, rămași singuri în fața pericolului de a pierde bruma de avere ce le-a mai rămas și de a-și vedea munții escavați și otrăviți apoi cu cianuri. Moții sunt singuri, ca de atâtea ori în fața istoriei nemiloase, dar mai
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
mai rămas din aurul dacilor. De cealaltă parte a baricadei sunt moții Apusenilor, rămași singuri în fața pericolului de a pierde bruma de avere ce le-a mai rămas și de a-și vedea munții escavați și otrăviți apoi cu cianuri. Moții sunt singuri, ca de atâtea ori în fața istoriei nemiloase, dar mai ales în fața atotputernicului dolar, care poate cumpăra până și sufletele... Fragment din VACANȚE, VACANȚE...ROMANIE, PLAI DE DOR de Rodica Elena LUPU Editura ANAMAROL, 2003 Referință Bibliografică: MILENARA ABURNUS
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > PENTRU EROI ȘI PENTRU MOȚI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1140 din 13 februarie 2014 Toate Articolele Autorului PENTRU EROI ȘI PENTRU MOȚI Dintr-un motiv, de care mulți puternici se ascund, în felul lui, mai mult
PENTRU EROI ŞI PENTRU MOŢI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364103_a_365432]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > PENTRU EROI ȘI PENTRU MOȚI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1140 din 13 februarie 2014 Toate Articolele Autorului PENTRU EROI ȘI PENTRU MOȚI Dintr-un motiv, de care mulți puternici se ascund, în felul lui, mai mult decât umanitar, Iovan a luat în mână manșa iar și s-a-nălțat sub poala gri de cer cu alte suflete în pasărea de fier. Erau șapte - trupă
PENTRU EROI ŞI PENTRU MOŢI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364103_a_365432]
-
codrii erau pustii, că în acest fapt de seară cine tremura pe-afară ? Răniți, așa cum erau la telefoane sunau ... Apeluri fără răspuns de la cei aleși, puși sus. Ba, mai mult se încurcau, ordinele le-ncălcau, până când de-mprejurare au aflat moții, localnici, munteni de ispravă, vajnici, care nativi și isteți au mai salvat doar cinci vieți. Le puteau salva pe toate, dacă ... resposabilii mai mari nu își dădeau peste coate pentru avansări și bani. Oricum, pentru români, pentru noi ei rămân
PENTRU EROI ŞI PENTRU MOŢI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364103_a_365432]