812 matches
-
Se întoarse acasă fericită de mentalitatea lor în aceste grele clipe. Trebuia însă luată o hotărâre. Cine să plece la Iași, cine să rămână, căci toată familia nu trebuia să părăsească populația Bucureștilor care nu se putea mișca. De cei mobilizați nu se discută, trebuiau să urmeze armata: Nicol, Vintilă, Dinu, Ion Pillat, Niculae Pillat, dr. Danielopolu, fiecare își lua nevasta, numai Vin tilă hotărî să lase pe Lia, doamna Stolojan fiind grav bolnavă și singură în București. Copilul, de 2
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
orice pentru noi, deși, în afară de contrabanda amicului Petrescu, a domnului Paul și a doamnei Pietraru, nu ne puteam procura nimic. Germanii și ovreii solidari cu ei beneficiau de ce prisosea de la armată. Românii mureau de foame. manifestările femeilor De aceea, femeile mobilizaților, care constituiau aproape întreaga populație a Bucureștilor, se revoltară după patru luni de suferințe, manifestară la poliție și la Marghiloman, reclamând ajutor. Împrăștiate de soldați, se zice că au aruncat câteva pietre. Este cea dintâi răzvrătire des gemütlichen Volkes(„A
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
foame erau în stare să devină feroce. Nici cu bani nu mai găseai un bob de fasole sau o lingură de mălai. Ba în ajun se anunță și rechiziția nucilor. Două zile în urmă, altă manifestație a sindicaliștilor cu femeile mobilizaților, cerând pâine și pace. Văzui în capul lor pe d-na Zoe Lupu Costache; lumea era convinsă că erau puși de poliția germană pentru a impresiona guvernul român. În acest caz, numai o stupidă naivitate putea crede că țipetele de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să ne concentrăm la finalizare. Probabil că jucătorii au privit clasamentul și au crezut că va fi ușor, deși le atrăsesem atenția, însă cererile celor doi antrenori ai echipei n-au avut ecou. Am întâlnit o echipă Dinamo foarte bine mobilizată, foarte bine așezată în teren și cu o dorință de victorie cum nu am văzut la multe echipe în campionatul românesc. Ca majoritatea echipelor românești, noi am devenit blazați după cele două victorii din Cupa Challenge, dar eu sper să
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
nu Înseamnă nimic dacă aceste strădanii sînt făcute de unul singur, solitar, În cine știe ce colț al Americii de Sud, luptînd Împotriva guvernărilor ostile și a condițiilor sociale care nu Îngăduie progresul. O revoluție necesită ce avem noi În Cuba: un popor Întreg mobilizat, care a Învățat să folosească armele și unitatea combativă, care știe cît valorează o armă și cît valorează unitatea unui popor. Ajungem, astfel, În miezul problemei care ne privește acum. Avem deja dreptul, ba chiar obligația de a fi, Înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fi întocmite de comitetele comunale de împroprietărire. Intrau în categoria celor îndreptățiți la împroprietărire numai țăranii fără pământ sau cu suprafețe de pământ sub 5 ha. A fost folosită în general următoarea ordine de înscriere în tabelele de împroprietărire: ostașii mobilizați și toți cei ce au luptat împotriva Germaniei naziste; țăranii fără pământ; muncitorii agricoli și dijmașii care au lucrat pe proprietățile expropriate, indiferent de comuna lor de reședință. Împroprietăritul primea pământul liber de orice datorii sau obligații și trebuia să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
un nume. „Ițic Goldenberg era cunoscut ca tinichigiu - Îi răspunde paznicul -, ca erou era necunoscut.” Și o anecdotă din Moldova, cu referire specială la participarea evreilor la războiul româno-turc din 1877-1878 : „O femeie Își ia rămas bun de la fiul ei mobilizat și Îi recomandă să nu se surmeneze : - Împuști un turc și te odihnești [În idiș : Fis a terk in ri dich up]. - Și dacă mă Împușcă turcul pe mine ?, Întreabă fiul. - Vai de mine, dar ce are turcul cu copilul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiind în strada principală. Rog dispuneți în conformitate cu Comunicatul 1 și 4 al comisiunii interministeriale să se acorde numitului evreu autorizații de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii. Din documentele anexe cererii, înțelegem că, Dumitru Ursaciuc avea 34 de ani, mobilizat, absolvent curs primar, de profesie agricultor, „face practică comercială cu firmă înscrisă la Camera de comerț și industrie Cernăuți, nr.986/1942, cu obiectul băcănie și precupie cu mărunțișuri, capital declarat 50000 lei, cifra de afaceri pe 1942/1943 este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
iar 19 nu. Polițaiul avea de ce să fie disperat deoarece, și pe 10 septembrie 1877 mai primise o adresă (nr.3413) trimisă de Primăria Huși În care i se cereau răspunsuri urgente și serioase din cauza numărului nepermis de mic al mobilizaților. De data asta, primarul N. Gheorghe Îl informase că primise o adresă ultimativă și de la „...Comandantul Depositului Regimentului Nr.5 de Călărași din Galați”, bașca una de la prefectura județului. Neavând altă soluție la Îndemână, Alexandrescu le ordonase În scris subalternilor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Ion din acest oraș, spre a se Înainta D-lui Comandant al Regimentului de Artilerie din Buzău de cătră care sunt ceruți”. Desigur, poate fi pusă Întrebarea firească, vizavi de mijlocul de transport cu care urmau a se deplasa acești mobilizați tocmai la Buzău și răspunsul ni-l dă adresa nr.2538/9/21 aprilie 1877, primit tot de la prefectură și tot de polițaiul orașului Huși: „În consecința telegramei D-lui Comandant al Regimentului al 12-lea de Dorobanți (...) vă invit
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dus la grădina sa din județul Vaslui”. Deci, din 16 chemați la oaste, numai pe unul se putea conta. În mod firesc, polițiștii orășenești nu puteau fi concentrați la oaste ei având destule probleme de rezolvat mai ales cu căutarea mobilizaților dispăruți de la domiciliu cu urmă sau fără urmă. În urma unei cereri venite din partea Prefecturii Fălciu, polițaiul Alexandrescu semnase o adresă de răspuns care confirmă cele scrise În chapeau. Iată textul documentului: „Comunică lista de persoanele ce se află În serviciul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la ceilalți consuli generali, și erau mulți, de toate limbile și de toate culorile, continuând cu întâlnirile cu șefi de instituții și oameni de afaceri. Se apropia Ziua Națională, eveniment important în activitatea oricărei misiuni diplomatice, pentru sărbătorirea căreia trebuiau mobilizate toate forțele și concentrate toate eforturile. Fondurile alocate nu erau încurajatoare, dar trebuia să ne descurcăm și să ieșim "onorabil". La etajul I dispuneam de o suită de patru saloane mari, elegante, cu parchet din lemn exotic în mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în aceasta un semn de predestinare. Fiecare elev avea grijă de câte un pat și de un anume rănit. În patul "meu" l-am găsit pe soldatul Burcea; un tânăr țăran oltean, de prin Drăgășani, din cel mai tânăr contingent mobilizat. Ne-am împrietenit îndată. Avea o plagă ușoară la mâna dreaptă și câteva schije în coapsa de pe aceeași parte a corpului. Îi scriam cărți poștale, așa cum îmi dicta: "Dragă mamă, dragă tată, surori și frați, dragă moșu, veți ști despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
fi ceva prea greu pentru armata greacă. Îl revăd pe mareșalul Foch îndreptîndu-și pipa scurtă ca pe un revolver amenințător pentru a replica: "Am înțeles. Veți lua Asia Mică. Cu ce o veți păstra? Știți bine că trupele dumneavoastră sînt mobilizate și luptă din 1912. De mai bine de 10 ani stau departe de casele lor, tinerețea le-a fost distrusă, viitorul le este închis: ce meserii? Ce cariere? Soldații vor merge în Asia Mică, dar la prima înfruntare serioasă riscați
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
locuitor „să servească interesele generale ale Statului Român, îndeplinind o meserie în cadrul îndeletnicirilor individuale sau de folos obștesc”. Legea a urmărit obținerea unei forțe de muncă ieftine pentru a satisface nevoile unei țări aflate în război și cu o economie mobilizată. Pusă sub stindardul patriotismului, legea obliga la muncă de folos obștesc „bărbații și femeile între 20-57 ani care nu pot dovedi că exercită o îndeletnicire în mod obișnuit, sau că se ocupă, în mod continuu și permanent, de administrarea bunurilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
alt răspuns la solicitările FUCE de a fi revăzute măsurile împotriva evreilor a fost Pogromul de la Iași de la sfârșitul lunii iunie și intrarea Holocaustului în etapa finală, deportarea și exterminarea. În contextul situației de război, al unei economii și societăți mobilizate, discursul sau mesajul politic tinde să se modifice și să devină mai imperativ. Astfel, din noiembrie 1941 munca nu va mai fi de „folos obștesc” în sistemul muncii naționale. Ea se instituționalizează prin Ministerul Muncii și se va desfășura prin „taberele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
reprezenta un ansamblu de norme metodologice pentru aplicarea decretelor-lege de până atunci. Structura „Instrucțiu nilor” este revelatoare din acest punct de vedere: categorii de evrei obligați la muncă și de evrei exceptați de la muncă, evrei repartizați la muncă în întreprinderi mobilizate, categoria celor scutiți de muncă obligatorie, instituții responsabile cu repartizarea la muncă în funcție de cererile depuse pentru a beneficia de munca evreilor, sistemul de organizare (detașamente, lagăre, cazare, hrană, îmbrăcăminte etc.), regimul de muncă, drepturile detașamentelor, asistența medicală, controlul, sancțiunile, femeile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
rezultați din taxele ce vor plăti evreii, bolnavii și titrații, cât și taxele ce se vor plăti pentru cei scutiți de muncă, ca fiind necesari în diferite instituțiuni sau întreprinderi, Statul va putea face operă de ajutorare pentru familiile celor mobilizați, precum și dotarea cu unelte și materiale a diferitelor instituțiuni de Stat. etc. ȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL DE DIVIZIE I. Șteflea Șeful Secției I-a COLONEL, E. Borcescu *Adnotare: Propunerile trimise înainte de Instrucțiuni. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Pentru uzajul efectelor, se va plăti evreilor o cotă de 15 lei pe zi, socotită numai pentru zilele de lucru efectiv prestate, pe șantier. Ajutorul de familie se va acorda în condițiunile fixate în Decretele Legi referitoare la concentrați și mobilizați, reducându-se la jumătate, cotele lunare. Toate drepturile cuvenite evreilor, se suportă de către instituția care-i folosește la muncă. Drepturile pentru uzajul efectelor și ajutorul de familie, se vor acorda numai evreilor lipsiți de mijloace și care depun sârguință la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
titrați, în numărul strict necesar și numai în birourile secundare unde nu sunt lucrări secrete, evitându-se totodată contactul cu publicul; - să se verifice toți evreii repartizați organelor din subordinele departamentelor, reținându-se numai evreii strict necesari, care să înlocuiască personalul mobilizat sau care să efectueze anumite lucrări care nu se pot efectua din cauza lipsei brațelor de muncă; - să nu se intervină pentru a contracara măsurile de ordin general luate de Marele Stat Major, în privința reducerii efectivelor, atunci când se ivesc nevoi urgente
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
acelor cari deși sunt în detașamente locale sunt chemați în alte localități pentru judecare; 3) - Corpurile de Armată (Teritoriale), cercurile teritoriale și detașamentele de evrei vor restitui imediat citațiile sau mandatele (astfel cum se procedează și cu elementul etnic românesc mobilizat sau concentrat) instanțelor respective, cu mențiunea că evreul nu se poate prezenta. Rugăm dispuneți de urmare. D.O. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, semnătură indescifrabilă Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, I. Boldur-Lățescu Comunicat: Corp. 1-7 Terit. st/z 28.4
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mai frecvente. Pornind de la sintagma anunțată direct sau sugerată de personalitățile patologice „acesta sunt eu” este necesară o implicare intensă a terapeutului în vederea întăririi prin repetare susținută a abilităților adaptative. Este vizată diversitatea componentelor cognitive, afective și comportamentale care trebuiesc mobilizate (DAVIDSON, TYRER 1996Ă. Ocupă de asemenea o poziție aparte necesitatea cunoașterii evenimentelor marcante și/sau vulnerabilizante din copilărie și ca urmare și inventivitatea terapeutului care să faciliteze veridicitatea descrierilor biografice (PADESKY, GREENBERGER, 1995Ă. În ansamblu, terapiile cognitive în patologia personalității
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
slujba adevărată” (1916). O parte din textele publicate în presă este strânsă în volumele Păcate vechi (1910), Așa i-a fost scris... (1911), Peste Dorna (1912), Ochiul dracului (1914), Prăbușirea tronurilor (1914), Moara din Repezeanca (1916), Pe căile profeților (1916). Mobilizat, C.-N. a făcut campania din 1916. Scrie, de asemenea, destul de frecvent, la „Viitorul țării” și „România”, dar bolnav de tifos, moare curând în spital, la Iași. Mai târziu osemintele îi sunt mutate în cimitirul militar Ghencea. Deși la început
CHIRU-NANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286213_a_287542]
-
rezervat momentului arestării, întrucât acest moment îi demobiliza și îi dezarma complet pe cei care-i deveneau victime. Securitatea dădea importanță mare acestui moment, pregătind cu grijă toate circumstanțele în care urma să se petreacă: data, ora, numărul de oameni mobilizați, felul în care trebuia să se producă, șiretlicurile folosite pentru adormirea vigilenței victimei și pentru a nu atrage prea mult atenția, percheziția. De aceea i-am întrebat pe foștii deținuți politici și dacă li s-a prezentat mandat de arestare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
A fost considerat necesar ca societățile de editură înființate cu scopul de a sprijini presa bună a Bisericii Catolice 918 să contribuie cu o parte materială însemnată (sau chiar cu întregul lor capital) la înființarea și dezvoltarea acestui cotidian. Trebuiau mobilizate pentru a contribui la reușita planului și alte societăți culturale, cum ar fi AGRU și Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș (ASTRA Maramureșană) în scopul de "fortificare și accentuare a catolicismului românesc"919. Pentru îndeplinirea scopului enunțat anterior, s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]