508 matches
-
dacă te prindeau era vai și amar de pielea ta. C. I.: Și cu ce vă încălzeați iarna? Că, spre exemplu, știu că în 1954 a fost o iarnă dintre cele mai grele în România. R. R.: Păi, mai veneau mocani cu snopi de lemne, groși cam cât mâna. Și un snop din acela costa cam 20 de lei. Unui mocan din aceștia surorile mele i-au lucrat ceva și ne-a zis că o să ne aducă niște brânză. Și ne-
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
exemplu, știu că în 1954 a fost o iarnă dintre cele mai grele în România. R. R.: Păi, mai veneau mocani cu snopi de lemne, groși cam cât mâna. Și un snop din acela costa cam 20 de lei. Unui mocan din aceștia surorile mele i-au lucrat ceva și ne-a zis că o să ne aducă niște brânză. Și ne-a adus într-adevăr niște brânză dar pe care n-am putut s-o mâncăm. Era precum piatra de tare
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Peligrad, Poezii, București, 1996; Eminescu văzut de gruparea literară „Meșterul Manole”, București, 1997; Elena Farago, A ciocnit cu un ou de lemn, pref. edit., București, 1997; Mia Frollo, Însemnări despre monseniorul Vladimir Ghika, pref.edit., București, 1999; Sandu Tudor, Colindul mocanului, pref. Pericle Martinescu, București, 1999; Ion Simionescu, Piatra Neamț, pref. edit., București, 2002. Repere bibliografice: Vlad Sorianu, Ipostaze ale exegezei călinesciene, ATN, 1979, 1; Stancu Ilin, Corespondența lui G. Călinescu, „Scânteia”, 1979, 11 433; Șerban Cioculescu, G. Călinescu, „Scrisori și documente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
totuși, pe realitățile unei istorii trăite nemijlocit. Din cadrele ei coboară personaje ca Irimie Honcu și Tulie Radu Teacă, portretizat în nuvela care îl propune drept erou titular. Elevul de altădată își petrecuse o vară la stâna acestui inimitabil mucalit, mocan în Brețcu, care îi oferă prozatorului prilejul să realizeze admirabile efecte umoristice, bazate pe comicul de limbaj, pe relatarea amănunțită a unor gesturi și obiceiuri ieșite din obișnuit. Cel ce se visa actor avea, se pare, însușiri scenice reale, dovadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
română»” și la câteva periodice apărute la Galați („Poșta”, „Timpul”, „Galații”, „Acțiunea”, „Galații noi”). A mai semnat și Demogorgon. Prozator fără vigoare, în schițele și povestirile cuprinse în volumele Dreptatea divină (1880), Din viața moșului meu Trohin Crețul, poreclit și Mocanul (1883), Școlarii (1900) C. rememorează anii copilăriei, creionează, incolor și convențional, scene care încearcă să reconstituie o atmosferă proprie satului basarabean sau celui dobrogean. Cântecele mele (1891) adună „mici poeme în proză”, un fel de rugi patetice, încrâncenate. SCRIERI: Dreptatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
scene care încearcă să reconstituie o atmosferă proprie satului basarabean sau celui dobrogean. Cântecele mele (1891) adună „mici poeme în proză”, un fel de rugi patetice, încrâncenate. SCRIERI: Dreptatea divină, București, 1880; Din viața moșului meu Trohin Crețul, poreclit și Mocanul, Galați, 1883; Cântecele mele, Galați, 1891; Școlarii, Galați, 1900; De la 1848, Galați, 1915; De ziua lui Alexandru Cuza, Galați, 1924. Repere bibliografice: Nicolae Coban, Un scriitor necunoscut: Grig. Crețu-Crețescu, VBA, 1941, 6-7; Haneș, Scriitorii, 266-267; Dicț. lit. 1900, 242; Cimpoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286485_a_287814]
-
asigura contactul peste Dunăre cu Moesia. Existau două rute ce puteau fi accesate între Transilvania și Oltenia, respectiv: una de defileu, prin pasul Lainici, utilizată de romani, și alta de altitudine, prin trecătoarea Vâlcan, folosită de daci (și, dintotdeauna, de mocani și ciobani 42). Ceea ce explică importanța curburii carpatice interne ca areal de coagulare a primelor nuclee urbane și statale este strâns legat de râul Mureș, care leagă Transilvania de Panonia. Mureșul a fost principalul, dar nu singurul ax care facilita
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
MOROIANU, George (21.VII.1870, Săcele - 6.II.1945, Brașov), prozator și publicist. Născut într-o familie de mocani înstăriți, ce a dat și câțiva preoți cărturari, M. urmează Liceul Greco-Ortodox din Brașov, după care studiază economia și științele politice la Anvers (1889-1892) și la Paris (1892-1895), doctoratul luându-l la Tübingen (1897). În timpul șederii la Paris activează în cadrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]
-
frântă și ea -, zace în sicriu. Într-un cadru ca acesta, „permanența preistoriei” (cum ar zice Lucian Blaga), persistența mentalităților embrionare sugerează aparența înțepenirii, de unde proximitatea mitului; o lume în care misterul poate fi sondat numai de către deținătorii cheilor regresive. Mocanul „cu cercuri”, căruia diavolul „i-a schimbat copilul”, descinde parcă din basmele cu iele; conștiința mocanului, invadată de eresuri și tabuuri, raportează orice fapt la o convenție, la un cod ezoteric. Omul știa, așadar, că pornit de acasă noaptea, când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
Lucian Blaga), persistența mentalităților embrionare sugerează aparența înțepenirii, de unde proximitatea mitului; o lume în care misterul poate fi sondat numai de către deținătorii cheilor regresive. Mocanul „cu cercuri”, căruia diavolul „i-a schimbat copilul”, descinde parcă din basmele cu iele; conștiința mocanului, invadată de eresuri și tabuuri, raportează orice fapt la o convenție, la un cod ezoteric. Omul știa, așadar, că pornit de acasă noaptea, când i se întâmplă nenorocirea nu trebuie să se uite înapoi, că diavolul „ se face umbră de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
Întregalde și Negrilești unde se aflau mai multe culmi împădurite numite Roica. La ieșirea din Cheile Gălzii se află tăiate în stâncă nișele a doua stăvilare, care baraseră apele râului pentru a crea un lac de acumulare. Fuseseră montate de mocanii și moții lui Horia și au înecat armatele austro-ungare care urmăreau formațiunile de luptă românești ale Crăișorului. Pe aici drumul devenea anevoios. Urca pe povârnișul muntelui tăiat în stâncă doar atât cât să încapă un car sau o mașină. Din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și cântece, strigături, balade, povestiri-relatări, ghicitori, colinde, cântece și obiceiuri de nuntă, bocete și obiceiuri la înmormântare, descântece, folclorul copiilor. A alcătuit o temeinică ediție critică a studiilor de folcloristică ale lui D. Caracostea. SCRIERI: Ovid Densusianu filolog, București, 1939; Mocanii în Dobrogea, București, 1946. Culegeri: Folclor românesc, îngr. Tudora Șandru Olteanu, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987. Ediții: D. Caracostea, Poezia tradițională română, I-II, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1969. Repere bibliografice: C. Maneca, D. Șandru, LR, 1973, 3; Balacciu - Chiriacescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
au stabilit și români din nordul Dunării, la acest fapt contribuind fiscalitatea excesivă impusă de regimul fanariot din Moldova și Țara Românească 69. O importanță aparte a avut în Dobrogea transhumanța păstorilor ardeleni veniți la iernat în această regiune. Astfel, mocanii se instalau în toate părțile Dobrogei ajungând până la: Tulcea, Constanța sau Mangalia. Unii mocani din Țara Bârsei sau din părțile Sibiului erau și negustori, iar alții au devenit agricultori și s-au stabilit în Dobrogea. În acest context, s-a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de regimul fanariot din Moldova și Țara Românească 69. O importanță aparte a avut în Dobrogea transhumanța păstorilor ardeleni veniți la iernat în această regiune. Astfel, mocanii se instalau în toate părțile Dobrogei ajungând până la: Tulcea, Constanța sau Mangalia. Unii mocani din Țara Bârsei sau din părțile Sibiului erau și negustori, iar alții au devenit agricultori și s-au stabilit în Dobrogea. În acest context, s-a apreciat că "nicio parte a pământului românesc nu datorează Transilvaniei atât cât datorează Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
atât cât datorează Dobrogea"70. În Dobrogea ardelenii au făcut "una din cele mai trainice și mai semnificative descălecări din multele pe care le-au făcut pe alte întinsuri românești"71. Mihai Ionescu-Dobrogeanu afirma că "a se ocupa cineva de mocani este a atinge una din cestiunile cele mai importante ale agriculturii acestei țări (...) Este a vorbi de veniturile cele mari, pe care le aduc statului otoman"72. Mocanii s-au stabilit în număr mare la Hârșova. Astfel, satul Varoș din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întinsuri românești"71. Mihai Ionescu-Dobrogeanu afirma că "a se ocupa cineva de mocani este a atinge una din cestiunile cele mai importante ale agriculturii acestei țări (...) Este a vorbi de veniturile cele mari, pe care le aduc statului otoman"72. Mocanii s-au stabilit în număr mare la Hârșova. Astfel, satul Varoș din apropiere de Hârșova, precum și Gârliciu și Groapa Ciobanului erau populate, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de mocani veniți din Transilvania 73. În aceste condiții este
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mari, pe care le aduc statului otoman"72. Mocanii s-au stabilit în număr mare la Hârșova. Astfel, satul Varoș din apropiere de Hârșova, precum și Gârliciu și Groapa Ciobanului erau populate, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de mocani veniți din Transilvania 73. În aceste condiții este menționată aici starostia mocanilor din Hârșova. În timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812 cea mai mare parte a operțiunilor militare s-au desfășurat pe teritoriul Dobrogei. În 1809 unitățile rusești aflate sub comanda
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în număr mare la Hârșova. Astfel, satul Varoș din apropiere de Hârșova, precum și Gârliciu și Groapa Ciobanului erau populate, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, de mocani veniți din Transilvania 73. În aceste condiții este menționată aici starostia mocanilor din Hârșova. În timpul războiului ruso-turc din anii 1806-1812 cea mai mare parte a operțiunilor militare s-au desfășurat pe teritoriul Dobrogei. În 1809 unitățile rusești aflate sub comanda prințului Bagration au trecut Dunărea, ocupând principalele orașe din Dobrogea. În anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și moschei. Astfel, Babadagul avea 500 de case, Tulcea avea doar 20 de case, în timp ce, Sulina intrase într-o fază de decădere. Alte centre importante erau: Mahmudia declarată oraș printr-un firman din 1822, Hârșova unde exista o starostie a mocanilor, Mangalia, Isaccea care avea 150 de case, în timp ce, Kustendge (Constanța) avea doar 68 de case81. O descriere zguduitoare a condițiilor în care trăiesc locuitorii Dobrogei este realizată de către călugărul rus Partenie, care în 1839 a trecut prin această provincie în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
menționate de către Ion Ionescu de la Brad însumau 28 301 persoane 88, Dobrogea realizând, în opinia acestuia, "o înfățișare în miniatură a tuturor românilor de prin celelalte provincii"89. Locuitorilor statornici ai Dobrogei li se adăugau anual circa 6 000 de mocani originari din sudul Transilvaniei. Astfel, în toamna anului 1835, pe la: Brăila, Piua Pietrei și Călărași au trecut în Dobrogea, în total, 2 412 ciobani cu 591 411 oi, 3 778 cai și 557 măgari. Dacă la acestea se adaugă numărul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
măgari. Dacă la acestea se adaugă numărul vitelor rămase în Dobrogea o perioadă mai îndelungată, precum și cele ce trec Dunărea prin alte puncte de vamă, se poate aprecia că anual erau aduse în Dobrogea cel puțin un milion de oi90. Mocanilor ardeleni li se adăugau numeroși oieri veniți în Dobrogea din Țara Românească 91. Unii mocani ardeleni, precum Nicolae Hagi Ghiță Poenaru, au contribuit cu donații în bani și animale la edificarea în Dobrogea a unor lăcașuri de cult românești. Astfel
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
precum și cele ce trec Dunărea prin alte puncte de vamă, se poate aprecia că anual erau aduse în Dobrogea cel puțin un milion de oi90. Mocanilor ardeleni li se adăugau numeroși oieri veniți în Dobrogea din Țara Românească 91. Unii mocani ardeleni, precum Nicolae Hagi Ghiță Poenaru, au contribuit cu donații în bani și animale la edificarea în Dobrogea a unor lăcașuri de cult românești. Astfel, Nicolae Hagi Ghiță Poenaru a donat 15 000 de galbeni, 500 de oi și 15
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Hagi Nicolae Ghiță Poenarul"92. După construirea bisericii, "și alți donatori au contribuit, (...) dăruind acestei sfinte monastiri: unii pământ, alții vite, iar alții chiar sume de bani"93. De altfel, mânăstirea Cocoș fusese întemeiată în 1835 de către ieromonahul Visarion, un mocan călugărit, iar la Babadag s-a zidit în 1828, cu sprijinul financiar al mocanilor din Mahmudia, o altă biserică românească 94. Primele comunități de germani s-au stabilit în Dobrogea la sfârșitul deceniului cinci al secolului al XIX-lea, aceștia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acestei sfinte monastiri: unii pământ, alții vite, iar alții chiar sume de bani"93. De altfel, mânăstirea Cocoș fusese întemeiată în 1835 de către ieromonahul Visarion, un mocan călugărit, iar la Babadag s-a zidit în 1828, cu sprijinul financiar al mocanilor din Mahmudia, o altă biserică românească 94. Primele comunități de germani s-au stabilit în Dobrogea la sfârșitul deceniului cinci al secolului al XIX-lea, aceștia fiind originari din zona Odesei și din regiunile poloneze ale Imperiului Rus95. Ei s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1856, favorizat de construcția căii ferate Constanța-Cernavodă, gara din Medgidia fiind inaugurată la 4 octombrie 1860, orașul a prosperat. De altfel, la doar câteva luni de la întemeiere avea aproximativ 15-20 000 de locuitori, o parte considerabilă a acestora fiind păstori mocani veniți din nordul Dunării 579. În anul 1860 s-a construit moscheea Abdul-Medgid, una dinre cele mai frumoase din Dobrogea. În 1872 populația românească din Medgidia a construit biserica ortodoxă. Evoluția orașului a fost afectată grav de epidemia izbucnită în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]