16,800 matches
-
de limba în care este scris documentul, accesibilitatea acestuia. Modalitățile de achiziție bine cunoscute și minuțios stabilite nu vor fi decât enumerate: comanda, descrierea cât mai exactă a lucrării solicitate spre achiziții. Sistemele informatizate moderne de gestionare a informațiilor au module speciale care ușurează munca bibliotecarului, rămânându i timp pentru rezolvarea altor activități specifice de exemplu, cercetare bibliografică. 48. De ce se afirmă că orice sistem infodocumentar este „o colecție în acțiune”? R: Un sistem info-documentar este „o colecție în acțiune” pentru că
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
catalogul în care utilizatorii au acces direct la informațiile din bazele de date. Este rezultatul muncii de echipă (achiziție, catalogare, indexare, clasificare, conservare), oferind utilizatorului informațiile dorite. Aici este regăsită activitatea întregii instituții. Fiecare sistem integrat de bibliotecă are un modul special numit OPAC. Acesta este instrumentul de acces al utilizatorilor la catalogul informatizat al bibliotecii. Organizarea acestuia este un proces complex, îmbinând o bună cunoaștere psihologică a utilizatorilor cu controlul bazei bibliografice și cu ergonomia ecranelor propuse spre parcurgere, beneficiarilor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
importanța coordonatei TIMP: Ø Timp de acces (stabilirea unui număr suficient de terminale, pentru facilitarea accesului la informații) Ø Așezarea terminalelor într-un loc ușor de găsit de către public Ø Timpul de învățare (formarea utilizatorului în vederea regăsirii informației prin utilizarea modulului OPAC) Ø Timpul de acces la informația pertinentă (atenție ca această informație să nu fie trunchiată în mai multe ecrane; este momentul în care beneficiarul a găsit locul informației în colecțiile bibliotecii) Ø Timpul de aducere la zi a informației
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
pentru Ina era una plină de lumini. Numai sobrietatea acesteia îl ținuse oarecum la distanță, poate de un singur pas. Ori de câte ori se gândea la ea, în sufletul său înfloreau nenumărate nădejdi. Ina intuia frământările lui Alex și aprecia cavalerismul lui modul în care o trata, care nu depășea niciodată normele decenței. Mai multe zile la rând, când Alex ajungea acasă, deși era frânt de oboseală, răsturna clepsidra luată dintr-o delegație de la Timișoara și privea minute în șir cum se scurgea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
accident și se va mai scrie încă dar probabil fără a se da un răspuns la o anumită întrebare: A fost la Cernobîl o reacție de contact chimic obișnuit, sau unul de reacție nucleară? Centralele nuclearo-electrice au în principiu aceleași module componente ca și cele ,,hidro” sau ,,termo”, cu o singură deosebire, aburul care lovește în paleta turbinelor este produs de căldura reacțiilor nucleare controlate în modulul cunoscut de toată lumea ca reactor nuclear. Combustibilul nuclear folosit în reactorul nuclear de la Cernobîl
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
contact chimic obișnuit, sau unul de reacție nucleară? Centralele nuclearo-electrice au în principiu aceleași module componente ca și cele ,,hidro” sau ,,termo”, cu o singură deosebire, aburul care lovește în paleta turbinelor este produs de căldura reacțiilor nucleare controlate în modulul cunoscut de toată lumea ca reactor nuclear. Combustibilul nuclear folosit în reactorul nuclear de la Cernobîl, ca de altfel în multe centrale ale fostului Bloc Sovietic era uraniul (oxid de uraniu), acesta era și-n blocul energetic nr. 4 unde a avut
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
cu succes misiunea, dar au ajuns în spațiu și două chinezoaice și au fost predate cursuri din spațiul extraterestru. În 29 septembrie 2011, a fost lansat de la Centrul de lansare din Jiuquan, primul laborator chinez în spațiul cosmic: Tiangong 1. Modulul are o lungime de 10,4 m și un diametru maxim de 3,35 m. Până în 2013, navele spațiale chineze Shenzhou 8, 9 și 10 au îndeplinit misiunile de cuplare automată și manuală cu modulul Tiangong 1. Programul de explorare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în spațiul cosmic: Tiangong 1. Modulul are o lungime de 10,4 m și un diametru maxim de 3,35 m. Până în 2013, navele spațiale chineze Shenzhou 8, 9 și 10 au îndeplinit misiunile de cuplare automată și manuală cu modulul Tiangong 1. Programul de explorare a Lunii Acest program include trei faze. Prima plasarea pe orbite selenare a sateliților de prospecțiuni. Faza a doua aterizarea lină pe Lună a navei spațiale și efectuarea prospecțiunilor pe suprafața Lunii. Faza a treia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
actele sexuale care avuseseră loc între noi. Uitându-mă la acest mic muzeu de emoție și posibilitate, mi-am dat seama că habitaclul zdrobit al mașinii mele, aidoma unui vehicul bizar modificat pentru un om cu o infirmitate extremă, era modulul perfect pentru toate perspectivele galopante ale vieții mele. Cineva trecu prin fața mașinii. Vocea unui polițist strigă din ghereta portarului. Prin parbriz am văzut o femeie în pelerină de ploaie albă umblând de-a lungul șirului de mașini avariate. Apariția în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de stâlpul portierei, și trecând în revistă cu un ochi critic interiorul mașinii, acea aparentă reînviere de vinilin neted și sticlă lucioasă. Îmi urmări mâinile cum se mișcau pe manetele de control. Presiunea coapselor sale pe plasticul încins forma un modul de excitare intensă. Bănuiam că deja era și ea foarte conștientă de asta. Printr-un paradox îngrozitor, un act sexual între noi ar fi fost un mod de-a se răzbuna pe mine. Traficul intens aglomera autostrada nordică de la Ashford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
bloc de frână; deasupra unui prim-plan al unei vulve grav învinețită se afla o manetă a volanului și sigla fabricantului. Aceste uniuni de organe genitale afectate și secțiuni ale habitaclului și ale tabloului de bord formau o serie de module tulburătoare, unități ale unei noi monede a durerii și dorinței. Aceleași îmbinări, dar mult mai terifiante când păreau să evoce elementele latente ale caracterului, am văzut în fotografiile cu răni faciale. Acestea erau decorate ca manuscrisele medievale cu detaliile încrustate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
care istoria și tradițiile fiecărei minorități naționale se studiază ca disciplină distinctă; în acest sens a se vedea alin. (6, (7 și (9. (11 În învățământul liceal și postliceal, în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire de specialitate, se realizează însușirea terminologiei de specialitate și în limba română. (Pentru o corectă exprimare, se impune înlocuirea sintagmei „în învățământul liceal și postliceal” cu „în unitățile de învățământ cu nivel liceal și nivel postliceal”. În plus
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
forței de muncă și ale fiecărei comunități, în baza principiului subsidiarității. (2 Curriculumul național reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățământ și al programelor școlare din învățământul preuniversitar. Art. 65 (1 Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. (2 Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
din învățământul preuniversitar. Art. 65 (1 Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. (2 Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opționale. Se impune înlocuirea semnului „/” cu „ ,” sau cu conjuncția „și” în tot textul articolului, în funcție de exprimare. (3 Programele școlare stabilesc, pentru fiecare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de pregătire obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. (2 Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opționale. Se impune înlocuirea semnului „/” cu „ ,” sau cu conjuncția „și” în tot textul articolului, în funcție de exprimare. (3 Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opționale. Se impune înlocuirea semnului „/” cu „ ,” sau cu conjuncția „și” în tot textul articolului, în funcție de exprimare. (3 Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora. (Pentru unitate de reglementare, trebuie folosită SINTAGMA „PLANULCADRU DE ÎNVȚMÂNT”, ÎN TOT CUPRINSUL
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora. (Pentru unitate de reglementare, trebuie folosită SINTAGMA „PLANULCADRU DE ÎNVȚMÂNT”, ÎN TOT CUPRINSUL ARTICOLULUI. Aceeași observație privind înlocuirea semnului „/”. (4 Planurile cadru și programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de către instituțiile și organismele abilitate ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (5 Curriculumul la decizia școlii se constituie atât
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în urma consultării elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculumul la decizia școlii. (Pentru o exprimare corectă, se impune înlocuirea termenului „ofertate” cu sintagma „care fac parte din oferta educațională”. (6 Programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaborează la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale și, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învățământ are relații
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
relații pentru pregătirea practică a elevilor. Programele școlare sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ. (Pentru o corectă înțelegere a textului, considerăm că se impune reformularea sa, astfel: „Programele școlare pentru disciplinele și domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaborează: a la nivelul unităților de învățământ cu consultarea consiliului profesoral, a consiliului consultativ al elevilor, a structurii asociative a părinților, a reprezentanților autorităților publice locale și, după caz, a agenților economici, cu care unitatea de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
din educația antepreșcolară se realizează prin liceele pedagogice. (Având în vedere armonizarea cu restul textului legii, se impune înlocuirea sintagmei „personalului din educația antepreșcolară” cu termenul „educatorilorpuericultori”. (3 Pentru a obține altă specializare, absolvenții studiilor de licență pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
obține altă specializare, absolvenții studiilor de licență pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia. (Rezultă faptul că absolvirea modulului are aceeași finalitate cu absolvirea masterului didactic: a se vedea art. 238 alin. (6; în cazul în care legiuitorul a vrut să evite
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia. (Rezultă faptul că absolvirea modulului are aceeași finalitate cu absolvirea masterului didactic: a se vedea art. 238 alin. (6; în cazul în care legiuitorul a vrut să evite absolvirea a câte unui master didactic pentru fiecare „specializare” în parte, textul trebuie clarificat. Art. 237 (1
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
predare care au calitatea de mentor”. Art. 263 (1 Norma didactică în învățământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile cadru de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licență ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă. (Se impune completarea părții introductive a textului, astfel: „norma didactică de predare-învățareevaluare”; în acest
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
nu poate să raporteze decât celui care l-a angajat 18 Perspectiva auditului Nu încearcă să asigure că situațiile financiare sunt rezonabile, deoarece aceasta este sarcina auditului extern Nu efectuează audit intern, deoarece nu are norme metodologice pentru acesta 19 Modul de raportare Formulează o opinie și recomandări asupra caracterului adecvat și al eficacității sistemelor de management al riscurilor și de control intern, multe dintre acestea depășind sistematic principiile de contabilitate Formulează o opinie asupra faptului că toate conturile finale ale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
implementării sistemului de control managerial - SMC; este o comisie constituită temporar, nu un compartiment (birou, serviciu), până la implementarea sistemelor de control managerial - SMC; autoevaluarea membrilor grupului de lucru pentru a stabili nivelul de cunoaștere a prevederilor OMFP nr. 946/2005. Modul de lucru: elaborarea și însușirea chestionarelor de control intern pentru fiecare standard; în caz de divergențe se stabilește prin vot; se elaborează un program de dezvoltare a SMC pe compartimente, cu responsabilități concrete și termene de realizare; asigură îndrumarea metodologică
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]