1,321 matches
-
în gând) Dar mai ales chioftelele și fleicuțele cu care mă îndopi, bucătăreasa sufletului meu!"" "Țivil-Cazon. Revistă glumeață săptămânală" a fost scoasă de un grup de gazetari mai puțin cunoscuți, începând din anul 1906. Tematica revistei a avut ca inspirație "Moftul român", ea criticând imbecilitatea unor militari. Coperțile revistei au fost realizate de Nicolae Petrescu-Găină, Nicolae Mantu și Iosif Iser cu ilustrații legate de viața militarilor români. "Țivil-Cazon" a fost prima revistă ale cărei coperți au fost policrome, pe lângă cerneala neagră
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
cu ramă neagră groasă eventual și o geantă lungă tip poștaș. Moda emo s-a schimbat în timp. Trendul inițial prevedea păr simplu, fără cărare, pulovere strâmte, cămăși și geci. Această modă a fost uneori caracterizată ca fiind un simplu moft, un capriciu. Recent, trendul emo este asociat cu un stereotip ce constă în a fi emoțional, sensibil, timid, introvertit, anxios. Mai este asociat și cu stări de depresie, tendințe de auto-provocare de răni, chiar și sinucidere.
Emo () [Corola-website/Science/308461_a_309790]
-
Billboard. Recenziile albumului au fost unanim elogioase. „Rise of the Tyrant este o etalare plină de ferocitate și virtuozitate de melodic death metal”, scrie entuziasmat magazinul american Revolver. Iar Metal Hammer adaugă: „Arch Enemy înoată împotriva oricărei mode, a oricărui moft și rămâne vârful de lance al genului. Rise Of The Tyrant combină toată forța primelor șase albume și chiar mai mult decât atât !” Site-ul GuitarMasterClass acordă albumului doar note de 10 pentru sunet, instrumente, voce, versuri și impresia generală
Arch Enemy () [Corola-website/Science/314399_a_315728]
-
relațiile lui Caragiale cu publicațiile anilor 1870 - 1910, dincolo de constatarea unui interes care s-a prelungit până la capătul existenței sale, Caragiale a înnobilat genul publicistic. În ianuarie 1893, retras din ziaristică de la sfârșitul anului 1889, Caragiale a înființat revista umoristică "Moftul român", subintitulată polemic "„Revista spiritistă națională, organ pentru răspândirea științelor oculte în Dacia Traiană”". Începând cu numărul 11, revista a devenit ilustrată, publicând caricaturi, iar prin publicarea unora dintre cele mai valoroase schițe caragialești, "Moftul român" s-a dovedit și
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
Caragiale a înființat revista umoristică "Moftul român", subintitulată polemic "„Revista spiritistă națională, organ pentru răspândirea științelor oculte în Dacia Traiană”". Începând cu numărul 11, revista a devenit ilustrată, publicând caricaturi, iar prin publicarea unora dintre cele mai valoroase schițe caragialești, "Moftul român" s-a dovedit și un organ literar. Cu unele întreruperi, revista a apărut până în anul 1902 și a avut colaboratori numeroși (Teleor, Emil Gârleanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Alexandru Cazaban). Calendarul "Moftului român", pe anul 1908, de I. L. Caragiale, a
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
publicarea unora dintre cele mai valoroase schițe caragialești, "Moftul român" s-a dovedit și un organ literar. Cu unele întreruperi, revista a apărut până în anul 1902 și a avut colaboratori numeroși (Teleor, Emil Gârleanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Alexandru Cazaban). Calendarul "Moftului român", pe anul 1908, de I. L. Caragiale, a apărut la București. Caragiale a fost atras de contactul cu publicul, arătând o predilecție deosebită pentru participarea la conferințe și șezători literare, frecvente în epoca sa. În acele împrejurări și-a manifestat
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
Povestea teiului", "Singurătate" și "Departe sunt de tine", trimise la numeroase insistențe din partea lui Iacob Negruzzi. Pe 16 aprilie publică în "Timpul" un foileton, "Paștele", care îl impresionează pe Caragiale atât încât peste cincisprezece ani avea să-l reproducă în "Moftul român" (1893). Pe 26 mai citește acasă la Titu Maiorescu poezii, prezent fiind și Vasile Alecsandri, sărbătoritul de la Montpellier pentru "ginta latină". În luna iulie, urmînd sfatul medicului, își ia concediu de la ziar și pleacă la Florești, Dolj la moșia
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
inclusiv, câte un "„Almanah Perpetuum Comic - Urzica”". După revoluție și revista "Urzica" a fost lovită de economia de piață. Unii au vrut să și-o adjudece gratuit și de aceea publicația a sucombat. Din 1990, revista a apărut sub titlul Moftul român, serie nouă, avându-l ca redactor-șef pe prozatorul și dramaturgul Mihai Ispirescu. În 2010 „Moftul Român” a fost relansat online de jurnalistul Miron Manega care și-a asumat rolul de coordonator editorial și autor de concept. Pe 21
Urzica (revistă) () [Corola-website/Science/314907_a_316236]
-
de piață. Unii au vrut să și-o adjudece gratuit și de aceea publicația a sucombat. Din 1990, revista a apărut sub titlul Moftul român, serie nouă, avându-l ca redactor-șef pe prozatorul și dramaturgul Mihai Ispirescu. În 2010 „Moftul Român” a fost relansat online de jurnalistul Miron Manega care și-a asumat rolul de coordonator editorial și autor de concept. Pe 21 noiembrie 2005, la inițiativa prozatorului Kiki Vasilescu, s-a (re)lansat revista Urzica în format electronic (www
Urzica (revistă) () [Corola-website/Science/314907_a_316236]
-
dezastrelor din urmă. Și cum să nu împietrești? Abia la doi ani după douăzeci încheiați de la istovirea omenirii prin război, ani de sforțări dumnezeești pentru zidirea veacului pașnic, lumea este din nou cuprinsă de nazurile omului bolnav; atâtea țări fac mofturi de timpuri bune, mofturi ciudate, deoarece huzurul, care să le justifice, lipsește; totul arată un fel de vânzoleală a națiunilor, o neurastenie care simulează buna dispoziție, o stare histerică profund amenințătoare. Numai să recapitulăm faptele din acest an. Italia pornește
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
cum să nu împietrești? Abia la doi ani după douăzeci încheiați de la istovirea omenirii prin război, ani de sforțări dumnezeești pentru zidirea veacului pașnic, lumea este din nou cuprinsă de nazurile omului bolnav; atâtea țări fac mofturi de timpuri bune, mofturi ciudate, deoarece huzurul, care să le justifice, lipsește; totul arată un fel de vânzoleală a națiunilor, o neurastenie care simulează buna dispoziție, o stare histerică profund amenințătoare. Numai să recapitulăm faptele din acest an. Italia pornește un război motorizat împotriva
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
desființarea canalului 2 și limitarea canalului 1 la doar doua și ulterior trei ore pe zi, din rațiuni economice, România Socialistă a lui Nicolae Ceaușescu traversând o gravă criză economică. Chiar dacă regimul comunist considera televiziunea în culori ca fiind un moft, totuși conducerea Televiziunii Române de la acea vreme ia inițiativa de a testa televiziunea în culori, în sistem PAL. După numeroase probe, la 23 august 1983 Televiziunea Română face prima transmisie color oficială a paradei militare și manifestațiilor cu ocazia Zilei Naționale de
Televiziunea în România () [Corola-website/Science/305069_a_306398]
-
a acestui volum este gata de tipar la Editura Librăriei Socec din primăvara anului 1892. În 1893, volumul "Balade și idile" a apărut în luna iunie, apariția fiindu-i menționată în "Românul literar" (nr. 19 din 13 iunie) și în "Moftul român" (2 iunie 1893), care anunța evenimentul într-o notă nesemnată, pusă în seama lui Caragiale: În locul unor texte de întâmpinare a acestui adevărat eveniment literar, spre sfârșitul lunii august 1893, apărea o broșură ("Adevărul asupra poeziilor d-lui Gh.
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Metropolitană București. A primit premiul pentru proză „Ion Creangă“ al Academiei Române (1991), premiile de proză și de critică ale Asociațiilor Scriitorilor din Cluj-Napoca și București (în 1995, respectiv în 2007), Premiul Național "Marin Sorescu" (2003), premii ale revistelor "Tribuna", "Amfiteatru", "Moftul Român" etc. Este decorat cu Ordinul "Pentru Merit", în grad de cavaler, în 2004, de președintele Ion Iliescu.
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
de satul Pădureni este una dintre cele mai importante atracții pentru tinerii din sat și din zonă. Însă construcția sa a fost privită cu scepticism încă de la avansarea acestei idei, și chiar și acum ea este prezentată în media ca "moft" într-o comunitate care nu este "100% asfaltată". Cu toate acestea, primarul susține că bazinul a avut un impact deosebit în comunitate, că investiția a fost deja amortizată și că în prezent aduce bani la buget. Temistocle Diaconu, primar Pădureni
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]
-
poftiți d-voastră? Și, ca să știm că aveți dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceți? Arătați-ne în Adunările d-voastră pe reprezentanții capitaliilor și fabricelor mari, pe reprezentanții clasei de mijloc care să se deosebească de fabrica de mofturi ale "Telegrafului", și ale "Romînului" și de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei! Căci nu credem să puteți cere ca noi să confundăm mătăsăriile de Lyon cu blagomaniile d-lui N. Ionescu, nici postavurile de Manchester cu istețiile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și râvnește a se face roată la carul statului. Ș-au făcut ei, nu-i vorbă, mii de locuri în care să încapă, dar nu-i încape pe toți, încît acuma au de gând să mai scoață la maidan alt moft, decentralizarea și electivitatea funcționarilor publici, ca, cel puțin pe rând, să încapă în pita lui Vodă; adică vor să creeze un guvern de zece ori mai scump, c-un personal de zece ori mai numeros și mai netrebnic decât cel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
general, fură de sting, fie pe calea diurnelor și lefilor nemeritate, fie prin arendarea moșiilor statului, fie pe alte mii de căi. Comedia consistă însă în minciuna vecinică a constituționalismului, în pretextarea diferitelor libertăți publice, a civilizației și a altor mofturi pentru a acoperi unica tendență a acelei negre mulțimi de liberali care nu caută, nu visează decât puterea statului, pentru ca prin mijlocul ei să prade. O mulțime de oameni mari se mișcă pe această scenă bizară, pe care toate sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lor, că pot ceda, lua, face și desface toate celea după plac. "Romînul" a rămas pe jos cu citațiile sale false din Bluntschli, cu vestitele sale rectificări de graniță prin care se rășluesc trei ținuturi întregi, cu toate. sofismele și mofturile ce le toca zilnic de luni întregi încoace. {EminescuOpX 128} Adevărul, ca totdauna, a pătruns încet, dar a pătruns. Cestiuni cari ating atât de mult viața de stat a României, care-i modifică Constituțiunea, care-i schimbă condițiile de existență
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
timpului din zilele noastre ne cere moderațiune în libertate, dar nu comprimarea și restrângerea libertăților. Așa e. Sella e, cum am zice la noi, ca dumnealui arhon slugeriul Sandu Napoilă, giubeliu, și-n zilele de azi nu mai merge. Alte mofturi a ieșit la modă pe vrema noastră. Azi trebuie să ai vederi democratice, pur liberale, moderațiune în libertate, c-un cuvânt să fii: un om din partidul centru, cum am zice la noi. Și dar în fața acestor împrejurări d. Sella
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
el a fost foarte bine primit de I. P. S. S. Mitropolitul primat, iar în ziua de 1 ianuarie a oficiat chiar la Mitropolie. C-o zi înainte de-a merge la palat, unde fusese invitat anume, a răposat. [9 ianuarie 1879 ] MOFTURI ȘTIINȚIFICE "Romînul" (numărul de la 6 ianuarie) ne surprinde cu știrea că d. T. 0. Griuvara a descoperit în Biblioteca Națională din capitala Franciei două manuscripte de interes național. Foaia publică cu plăcere o scrisoare și un articol al d-lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
minister, oare acest rezultat n-a fost cumva scopul interpelării? Acum să venim la Moldova. Vorbele "Romînului" despre durerea mare ce o are pentru pierderea Basarabiei, despre adânca îngrijire ce-l preocupă în cestiunea evreilor, sânt și acum, ca totdeauna, mofturi. Basarabia e din zestrea și teritoriul străvechi al Moldovei, deci fiecare moldovean simte mult mai adânc acea pierdere. Dacă în Moldova va arde un sat, desigur că vor compătimi și alți români d-această întîmplare, însă cei cărora le-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și a naționalității sânt în cumpănă. Încă trei ani și întreg teritoriul României s-ar scoate la mezat pentru a se da celui ce va oferi mai mult pentru el. În locul unei autonomii depline, garantate de toate puterile, avem astăzi moftul independenței atârnătoare de apostilul rușinos și ridicol totodată al Alianței izraelite, în locul răsplătirii drepte a sângelui oștirii noastre avem pierderea unei părți din moșia străveche a Moldovei și, preste toate acestea, primejdia de a fi inundați și cotropiți de sute
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
partidul conservator reprezintă și poate reprezinta o țară agricolă ca a noastră în privirea adevăratelor ei interese și că dd. radicali n-au alt rol decât de-a amăgi orașele cu fraze ieftene și a esploata țara în socoteala lor. Mofturile cele subțiri, șurupurile advocățesti, apocaliptica învățăturilor liberale-cosmopolite nația nu le pricepea, și fiindcă tot ce nu e priceput exercită farmecul necunoscutului, de aceea capetele cu semicultură s-au luat cu droaia după ele, căci ce era mai lesne și ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
norma că pentru înlăturarea unui pretext e nedemn și nerațional de-a sacrifica cel mai mic interes al nației noastre. Era ușor de-a presupune deci că întreaga cestiune umanitară-religioasă pe care presa guvernamentală călărește cu atâta... inteligență era un moft inventat de Alianța izraelită și că în fond lucrurile corespund cu interese materiale concrete. Fiind deci de cel mai mare interes ca să știm că străinătatea e lămurită asupra fondului cestiunii, reproducem după ziarul vienez următoarele șiruri: Rezultă din toate celea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]