873 matches
-
otoman și să o plaseze sub protecția Rusiei. Mijloacele de care dispunea nu-i puteau permite celei din urmă să opereze o modificare atât de radicală a echilibrului de forțe existent la Dunărea de Jos, motiv pentru care planul domnului moldav a luat sfârșit, odată cu întemnițarea sa în temuta închisoare Yedi-Kule. Nu este mai puțin adevărat, însă, că spre acea „destinație“ l-a „îndrumat“ și regele Carol al XII-lea care mai descoperise și alt plan al acestuia, anume acela de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
absenteistă, petrecându-și vremea la Paris, înglodată în datorii față de cămătarii evrei, care le percepeau o dobândă de 200%, motiv probabil pentru care condițiile de viață i s-au părut foarte scumpe, superioare chiar celor întâlnite la Londra. În capitala moldavă a fost primit cu onorurile cuvenite - grație „uniformei engleze“ care a provocat „o imensă senzație“ - de caimacamul Teodor Balș, ca și de prințul Wittgenstein, colonel rus căsătorit cu o localnică pe care o întâlnise la Paris. Din Iași, unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
greu pentru că moldovenii sunt cei mai capricioși și mai intriganți oameni de pe fața pământului. Ei imită pe francezi în orice, în datini, comportament, vestimentație etc. Este foarte posibil ca chestiunea Principatelor să provoace unele efecte violente în Europa. Împuterniciții guvernului moldav trimiși să preia teritoriul desprins de la Rusia au primit bacșișuri și au speculat în cea mai dizgrațioasă manieră. Consecința imediată este că această zonă se găsește într-o stare de anarhie și, probabil, cu sprijinul intrigilor rusești, oamenii vor desființa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
inspirat din Cleobul, căci preia ideea acestuia că metoda lancasteriană este foarte veche, originară în lumea antică și adaptată de Bell și Marginalizarea limbii grecești se resimțea deja practic în învățământul umanist și teologic ieșean la mijlocul veacului, diriguitorii destinelor școlii moldave propunând absolvenți pentru burse de specializare la Universitatea din Atena. Astfel, munca lui Neofit Scriban la așezământul de la Socola 70 avea să fie continuată de Gheorghe Erbiceanu, perfecționat în Grecia. În Muntenia, predarea „limbii elinești“ se bucura de un mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
adesea cu spațiul oriental, în favoarea francezei. Chiar dacă ultimul demisecol a așezat în linii mari apele în această chestiune, înlocuind opiniile diletanților și interferențele populiste ori politicianiste cu argumentele specialiștilor, credem că sunt încă necesare cercetări amănunțite, în special în spațiul moldav. Ele vor demonstra, dacă sondajele noastre se confirmă, că influența culturală greacă a devenit treptat, în această perioadă și mai ales în Moldova, până în deceniile cinci-șase (și nu după 1860, cum susținea reputata elenistă Cornelia Papacostea-Danielopolu), una pasivă, o mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fidel structura etnică a locuitorilor. Nici informațiile de ordin confesional nu sunt de prea mare folos, deoarece în Bucovina toți moldovenii (românii) și marea majoritate a rutenilor și huțanilor (ucrainenilor) erau de religie ortodoxă. Având o poziție geografică periferică, nordul moldav a fost cel mai puternic influențat pe parcursul secolelor de mișcările de populație, îndeosebi dinspre proximitatea nordică slavă. Românii de aici s-au aflat în contact permanent cu ucrainenii, în special din Galiția și Podolia, iar în multe localități populația era
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 99-109; Vasile Țepordei, Iubim Basarabia, București, 1998; Anatol Petrencu, Deportarea populației românești din Basarabia și alte crime ale autorităților sovietice, săvârșite în iunie-iulie 1941, în „Analele Sighet“ (București), vol. 1, 1995, p. 361; A. Guzun, Dejatel'nost' Kommunističeskoj Partii Moldavii po perevospitaniju i priobščeniju k socialističeskomu stroitel'stvu intelligencii staroj školy v poslevoennyi period (1945-1956 gg.), în Učennye Zapiski Tiraspol'skogo Pedagogičeskogo Instituta „T. Ševčenko”, vyp.15, Kišinev, p. 65-66). • Z. A. Fed'ko, N. B. Petrovskaja, Intelligencija Moldavskoj SSR (1940-1975
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vedea, de pildă: P. Sadikov, I. P. Liprandi v Bessarabii v 1820 godu, în „Vremennik Puškinskoj komissii“, 1941, nr. 6, p. 266-295; A. Kidel, Pușkin și decabriștii în Basarabia, în „Octombrie“ (Chișinău), 1945, nr. 2, p. 110-120; B. Trubeckoj, Puškin v Moldavii, Izd-e 3-e, ispr. i dop., Kisinev, Cartea Moldovenească, 1963, 384 p. • N. Eidelman, Puškin i dekabristy, Moskva, 1979, p. 11. • Ibidem. pentru perioada anilor 30 ai secolului XIX. În lucrările dedicate evoluției științei istorice în/despre regiune 4 nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cele mai numeroase note au fost introduse în anii 1842-1847, ultimele datând din perioada 1864-18686. Care a fost cauza ce • Ja. Grosul, N. Mohov, Istoriografija Moldavskoj SSR, în „Učennye zapiski Kišinevskogo Universiteta“ (Kišinev), 1958, t. 33, p. 33-54; idem, Istoriografija Moldavii, în Očerki istorii istoričeskoj nauki v SSSR (V 3 tt.), Pod redakciej M. V. Nečkinoj (gl. red.) i drugie, T. 2. M., 1960, p. 745-751; ibidem, T. 3. M., 1963, p. 657-663; idem, Istoričeskaja nauka Moldavskoj MSSR, Moskva, 1970, 125 p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cele mai valoroase: I. Liprandi, Drevnjaja i novaja istorija Valahii (istoričeskoe isledovanie o narodah s otdalennoi drevnosti obitavših Valahiju, proishoždenie ih i pr. do obrazovanija etoi oblasti v knjažestvo), 1836, AISRL, f. 673, inv. 1, dosar 225; Kratkij očerk istorii Moldavii i Valahii, 1830 AISRL, f. 673, dosar 228; Primečjanija i dopolnitelnie statii k obozreniju knjažestv Moldavii i Valahii ot Buharestskogo mira do Adrianopolskogo, 1830, AISRL, f. 673, dosar 232; Kratkoe obozrenie proisšestvij v Moldavii i Valahii ot Buharestskogo mira do
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
drevnosti obitavših Valahiju, proishoždenie ih i pr. do obrazovanija etoi oblasti v knjažestvo), 1836, AISRL, f. 673, inv. 1, dosar 225; Kratkij očerk istorii Moldavii i Valahii, 1830 AISRL, f. 673, dosar 228; Primečjanija i dopolnitelnie statii k obozreniju knjažestv Moldavii i Valahii ot Buharestskogo mira do Adrianopolskogo, 1830, AISRL, f. 673, dosar 232; Kratkoe obozrenie proisšestvij v Moldavii i Valahii ot Buharestskogo mira do takogo že v Adrianopole, 1830, AISRL, f. 673, dosar 231; Istoričeskoe, statističeskoe i voennoe opisanie Bessarabii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1, dosar 225; Kratkij očerk istorii Moldavii i Valahii, 1830 AISRL, f. 673, dosar 228; Primečjanija i dopolnitelnie statii k obozreniju knjažestv Moldavii i Valahii ot Buharestskogo mira do Adrianopolskogo, 1830, AISRL, f. 673, dosar 232; Kratkoe obozrenie proisšestvij v Moldavii i Valahii ot Buharestskogo mira do takogo že v Adrianopole, 1830, AISRL, f. 673, dosar 231; Istoričeskoe, statističeskoe i voennoe opisanie Bessarabii (ot basnoslovnyh vremen do 100 g. do Roždestva Hristova, o bessah i ot veka do zavoevanija provincii Trajanom
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
continuare SMBSR) în fondul lui Liprandi. Dintre acestea, amintim: Zapiska o službe I. Liprandi, 1860, SMBSR, f. 18, dosar 7, fila 57; Priloženia k zapiskam o službe I. Liprandi, 1860, SMBSR, f. 18, dosar 7, fila 57; Kratkoe statističeskoe opisanie Moldavii, Valahii, Serbii, Bolgarii, sostavlennoe dlja Gosudarja Imperatora po prikazaniju. 3 aprelja 1828g, SMBSR, dosar 7, fila 57. • În Biblioteca de Stat a Uzbekistanului, la rubrica Ališer Navoj, se păstrează 189 de volume cu mențiunea „de Liprandi“. Istoricul din Tașkent E.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a fi avut spirit critic, atunci când lumea nu-l avea; și de a-l fi avut în formă constructivă, ardentă, fără sarcasm steril. Peste tot, în programele revistelor, redactorul știe ce vrea. „Dacia literară” se cheamă așa (spre deosebire de perfida „Abeille moldave” a lui Asachi) fiindcă, făcând abstracție de loc, vrea să se îndeletnicească cu „producțiile românești fie din orice parte a Daciei”. G. CĂLINESCU SCRIERI: Esquisse sur l’histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sous le
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
București, 1933; Începuturile literare ale lui B.P. Hasdeu, București 1936; Pușkin și România: Viața și opera lui Pușkin în Basarabia și influența sa asupra scriitorilor români, București, 1937; Russko-rumânskie literaturnâe sviazi v pervoi polovine XIX veka, Moscova, 1966; Pușkin v Moldavii i Valahii, Moscova, 1979. Repere bibliografice: Paul Cornea, Știri noi despre Asachi, Negruzzi, Kogălniceanu, Hasdeu etc. și relațiile literare româno-ruse în prima jumătate a secolului al XIX-lea, VR, 1966, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 276-277. V.C.
DVOICENCO-MARKOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286925_a_288254]
-
text lucrat cu un remarcabil simț al limbii, într-o versificație ireproșabilă. Drama istorică Alexandru Lăpușneanu propune o reabilitare a domnitorului pe care alte scrieri l-au zugrăvit ca fiind de o cruzime înfiorătoare. Într-o ambianță de Ev Mediu moldav, reconstituită cu dichis cărturăresc, se urzesc în jurul tronului, la care boieri vicleni râvnesc, trădări, comploturi și alte mișelii. Altfel decât în nuvela lui C. Negruzzi, cel ce regizează sinistrul masacru din sala de ospețe nu este voievodul, ci armașul Bogdan
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
compara prezentul sau de a se refugia dintr-o lume care îi provoacă insatisfacții și dezamăgiri. Unele poeme sunt portrete ale unor personalități istorice, altele compun tablouri vii ale unor evenimente fundamentale, evocând mai cu seamă rezistența și permanența spiritului moldav. Tradiția, natura și sentimentul creștin al românismului sunt motive constante, care atestă din ce în ce mai limpede un poet format, un bun tehnician al versului. Influențe bacoviene și argheziene continuă să se regăsească nu numai la nivelul motivelor (spleenul, oboseala, moartea), ci și
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
scriitorul optează, totuși, pentru povestire: Povești moldovenești (1920) și Alte povești moldovenești (1921) sunt inspirate din amintiri de familie ori de vreo întâmplare mai deosebită abia schițată într-o cronică. Eliberate de necesitatea invenției epice, textele din Povești moldovenești, „decameron moldav”, cum li s-a spus, renunță și la spectaculos, adăugând în prim-plan pitorescul și melodramaticul, adesea povestea cu aer anecdotic. Interesul se deplasează spre farmecul stilistic, marcând trecerea spre alt registru literar, acela al memorialisticii din Amintiri, volumul I
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
expresiei la catrene, terține sau distihuri, uneori veritabile haikuuri. R. este o poetă discretă, de nuanță tradiționalistă. SCRIERI: Despre suflet, despre cuvânt, București, 1968; Tinerețea toamnei, București, 1977; În freamăt de luceferi, București, 1979; Semper poesis, București, 1982; Din herb moldav răsună lira, București, 1985. Repere bibliografice: Piru, Poezia, I, 391-392; Al. Piru, Marginalia, București, 1980, 338; Cristian Livescu, Varia, RL, 1983, 25. C.Br.
RUSSO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289405_a_290734]
-
și o stilistică unitară se observă în primul rând la S., care cumulează, într-o manieră netrucată, deseori vetustă („Eu sunt o umbră din alt veac”), sub același semn al neliniștilor, candorii și dorurilor, versuri ce marchează vârstele poetului. Tristeți moldave, străbătute de un vag sentiment religios sunt exprimate în formă clasică, iar stihurile („o luptă cu vechi arme și fără de trofeu”) se înșiruie cuminți, mărturii „sub al tristeții arc”, fără miză estetică, doar ca semne ale trecerii prin lume. În
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
rând un memorialist. În scrierea parțial autobiografică, neterminată, Amintiri („România literară”, 1855), imagini din copilărie și adolescență se perindă într-o evocare melancolică, în care R., suspinând după anii care nu se mai întorc, idealizează - așa cum procedează și în Studie moldavă („Zimbrul”, 1851) - epocile de demult. Narațiunea face loc reflecțiilor sociologice, psihologice sau filosofice, dominante, ca în Yassy et ses habitants en 1840 (Iașii și locuitorii săi în 1840), apărută postum. Panorama Iașilor oferă „un vrednic subiect de cugetare pentru observatorul
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
lui Isaia Scurtu. Cel de-al doilea roman, Eu, Tina și Adam, a părut mai puțin „făcut”, lipsit de schematismul și de cvasitendenționismul primului, dar și mai puțin original. Familiare le erau cititorilor atât tabloul mediului provincial, cel al târgului moldav, cu apele sale stagnante, cât și personajele principale - judecătorul Sandu Arbore, tip pasiv, incapabil de rezistență la acțiunea nefastă din afară, ale cărei efecte le discerne însă lucid, cu detașare, și bovarica Tina, fascinată de „lumea bună” care își petrece
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
și cenzură, RL, 1990; Coșovei, Pornind, 155-160; Milea, Sub semnul, 146-148; Cistelecan,Top ten, 85-86; Grigurcu, Poezie, II, 462-478; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 425-427; Popa, Ist. lit., II, 639-640; Dicț. scriit. rom., IV, 485-487; Gheorghe Secheșan, Poeți moldavi, CL, 2003, 10; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 91-93. D. C.-E.
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
un abur fabulos. Romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, poveste amoroasă terminată tragic după o tentativă eșuată de răpire, are loc sub semnul Racului, adică al unei epoci funeste, când toate dau înapoi. Prințul Ruset, protagonistul romanului, e o speță moldavă de Don Juan, pe care îl cuprinde o iubire nebunească tocmai pentru fiica domnitorului țării, inamicul jurat al familiei sale. El îi răpise chiar tatălui său tronul și îi suspecta de uneltiri la Poartă pe urmașii fostului voievod. Ruset însoțește
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
hrisoavele moldovenești) în țara Românească, în iunie 1433, Iliaș a poruncit ca Stanca, mama lui Ștefan, să fie înecată. Au urmat luptele dintre frați - în care se amestecau muntenii, turcii, polonezii -, războaie dinastice (care nu erau nicidecum o descoperire a spațiului moldav - Constantin Rezachevici), aspre, apoi răgazul, de coabitare a celor doi pe scaunul Moldovei și, în fine, năzuința lui Ștefan de a rămâne singur pe tronul ocupat cândva de părintele său. Scrie, deci, Ureche: „Domnindu țara Iliiașu vodă împreună cu frati-său
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]